Stabilire paternitate Paternitate. Stabilire. Tăgadă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 167/AMF
Şedinţa publică de la 09 Noiembrie 2010
Completul compus din:
S-a luat în examinare pentru soluţionare apelul declarat de pârâtul O.I., împotriva
sentinţei civile nr.4981 din data de 07.06.2010, pronunţată de Judecatoria Pitesti în dosarul
nr.10517/280/2009, intimată-reclamantă fiind D.C.V..
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns avocat F. pentru apelantul-
pârât şi avocat L. pentru intimata-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar la
data de 08.11.2010 întâmpinare formulată de intimata-reclamantă şi cerere de strigare a
cauzei după orele 12,30 formulată de avocatF., apărător ales al apelantului-pârât.
Tribunalul, având în vedere prezenta avocatului apelantului-pârât, constată cererea
de strigare a cauzei după orele 12,30 ca rămasă fără obiect.
Avocat F.depune la dosar împuternicire avocaţială de reprezentare juridică a
apelantului-pârât.
Tribunalul comunică avocatului apelantului-pârât copia întâmpinării formulată de
intimata-reclamantă.
Avocatul apelantului-pârât solicită admiterea probei cu expertiza medico-legală
„Mina Minovici”, pentru recoltarea probelor de sânge având în vedere că în cauză s-a
administrat proba cu expertiză tip A.D.N. prin recoltarea de probe de tampoane bucale.
Arată că aşa cum se menţionează şi în literatura de specialitate, proba cu expertiza
medico-legală de tip A.D.N. prin recoltarea probelor de sânge este cea mai concludentă.
Solicită proba cu interogatoriu şi proba cu un martor pentru a dovedi că părtile nu au
convieţuit împreună în perioada concepţiei minorei.
Avocatul intimatei-reclamantă solicită respingerea probei cu expertiza medico-
legală solicitată de avocatul apelantului-pârât, întrucât nu s-au arătat motivele pentru care
expertiza medico-legală întocmită la fond nu este buna, având în vedere că prin aceasta s-a
concluzionat în proporţie de 99,8 % că apelantul-pârât este tatăl minorei, potrivit
materialului biologic recoltat, respectiv sânge, mucus sau orice alt produs ce conţine
A.D.N. Arată că la fond apelantul-pârât nu a formulat obiecţiuni cu privire la raportul de
expertiză medico-legală întocmit în cauză şi a avut apărare calificată. Arată că se opune şi
la administrarea probei cu interogatoriu, întrucât apelantul-pârât nu a precizat ce anume
doreşte să demonstreze prin administrarea acestei probe. În ceea ce priveşte proba cu
martori arată de asemenea că se opune, întrucât proba cu expertiza medico-legală
administrată în cauză este edificatoare şi se încearcă doar tergiversarea cauzei. În subsidiar
solicită în contra-probă admiterea probei cu interogatoriu şi martori.
Avocatul apelantului-pârât arată că stăruie în admiterea probei cu expertiza
medico-legală, prin recoltarea probelor de sânge, întrucât aceasta este cea mai complexă şi
nejustificat la fond s-a refuzat proba de sânge.
Tribunalul respinge probele solicitate de apelantul-pârât, ca nefiind utile
soluţionării cauzei.
Avocatul apelantului-pârât arată că nu are alte cereri de formulat.
Avocatul intimatei-reclamantă arată că nu are cereri de formulat.
Tribunalul, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată cauza în stare de
judecată şi acordă cuvântul asupra apelului.
Avocatul apelantului-pârât solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat,
potrivit motivelor depuse în scris la dosar şi pe care le susţine. Arată că trebuiau recoltate
probe de sânge pentru a se stabili cu exactitate paternitatea minorei. Solicită să fie avută în
vedere vârsta minorei. Mai arată că apelantul-pârât nu are capacitatea de a procrea, însă nu
se află în posesia dovezilor eliberate în acest sens de organele medicale, pentru a fi depuse
la dosar. Mai arată că nu s-a făcut dovada relaţiilor intimate dintre părţi în perioada
concepţiei minorei. Solicită admiterea apelului, modificarea sentinţei de fond şi pe fondul
cauzei respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.
Avocatul intimatei-reclamantă solicită respingerea apelului ca nefondat şi
menţinerea sentinţei de fond ca legală şi temeinică, cu cheltuieli de judecată. Arată că
susţinerile apelantului-pârât sunt nefondate şi nedovedite.
TRIBUNALUL
Constată că, la data de 30.07.2009, reclamanta D.C.V. ca reprezentantă a minorei
D.I.C. , a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtuluiO.I., prin care s-a solicitat
instanţei să se stabilească paternitatea minorei faţă de acesta din urmă; obligarea pârâtului
la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii reclamanta a susţinut că a convieţuit cu pârâtul o perioadă de
aproximativ 18 ani, interval în care a fost concepută şi minora.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 56, 59, 60 din C. familiei.
Prin sentinţa civilă nr. 4981 din data de 07.06.2010, pronunţată de Judecatoria
Pitesti în dosarul nr.10517/280/2009, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta
D.C.V. , împotriva pârâtului O.I. ; s-a stabilit că pârâtul este tatăl minorei I-C, născută
la data de xx.xx.2008.
A fost obligat paratul să plătească cu titlu de pensie de întreţinere in favoarea
minorei cota de 25% din venitul său lunar net, începând cu data introducerii acţiunii si
pana la majoratul minorei.
După rămânerea definitiva a prezentei sentinţe urmează a se face cuvenitele
menţiuni la rubrica tată în actul de naştere al minorei.
A fost obligat paratul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în suma de
2713 lei.
Pentru a dispune astfel s-a reţinut de prima instanţă că, la data de xx.xx.2008, s-a
născut minora D.I.C., fiica lui D.C.V. naşterea fiind înregistrată sub nr. ZZZZ/28.08.2008
în Registrul Stării Civile al Primăriei Mun. Piteşti (fila 5).
Având în vedere că expertiza medico-legală întocmită în cauză de către INML
Mina Minovici (filele 28-31) stabileşte că numitul O.I. este tatăl biologic al minorei cu o
probabilitate de 99,99989%, instanţa a dat eficienţă disp. art. 56 din C. familiei,
constatandu-se că acesta este tatăl minorei D.I.C. născută la data xx.xx .2008, naştere
înregistrată sub nr. zzzz/28.08.2008 în Registrul Stării Civile al Primăriei Mun. Piteşti.
Instanţa a dispus ca, după rămânerea definitiva a prezentei sentinţe, să se facă
menţiunile cuvenite la rubrica tată în actul de naştere al minorei.
Raportat la dispoziţiile art. 94 din C. familiei, observând şi faptul că pârâtul este
angajat cu carnet de muncă, acesta a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere în
favoarea minorei în cotă procentuală de 25% din venitul său lunar net, începând cu data
introducerii acţiunii si până la majoratul minorei.
Impotriva sentintei civile nr.4981/7.06.2010 declarat apel paratul O.I.,
criticand-o pentru motivele dezvoltate in memoriul depus la data de 10.08.2010:
-sentinta a fost pronuntata cu incalcarea art.129 pct.5 C.pr.civ., intrucat nu s-au
administrat toate probele necesare pentru prevenirea unei greseli, concluzia ca paratul este
tatal minorei decurgand doar din expertiza medico-legala-examen ADN. Reclamanta nu a
facut dovada ca a intretinut relatii intime cu paratul in perioada de conceptie, iar paratul a
sustinut ca relatia s-a terminat in octombrie 2007. Se impune suplimentarea probatoriului
prin administrarea probelor cu martori si interogatoriu.
-expertiza medico-legala s-a efectuat doar prin prelevarea probelor biologice
constand in tampoane bucale din esantionul de saliva recoltat de la parti si minora.
Examenul nu este complet, fiind necesara analiza probelor biologice de sange, astfel incat
se impune refacerea sau completarea raportului. Prelevarea probelor biologice prin
tampoane bucale are caracetr subsidiar, cele mai concludente fiind probele de sange.
Prin intampinarea formulata, intimata-reclamanta D.C. a solicitat respingerea
apeluluii.
Analizand legalitatea si temeinicia sentintei Judecatoriei Pitesti, prin prisma
motivelor de apel invocate, tribunalul apreciaza ca fiind nefondat apelul declarat
de parat.
Astfel, din actele si lucrarile dosarului, se constata ca, prin intampinarea formulata
in fata instantei de fond, paratul a sustinut ca relatia cu reclamanta ar fi incetat in
octombrie 2007, nefiind posibil sa fie tatal minorei D.I.C.. In intampinare s-a mentionat
ca se vor administra probe in sensul acestei aparari.
Cu toate acestea, la termenul de judecata din data de 23.11.2009, paratul, prin
aparator, s-a opus administrarii probelor cu martori si interogatoriu solicitate de
reclamanta, fiind de acord cu administrarea probei cu expertiza.
Prin adresa nr.A15/1289/10.02.2010, INML „Mina Minovici”, Laboratorul
Genetica, a adus la cunostinta instantei de judecata procedura de efectuare a testarii ADN,
aratandu-se ca probele biologice necesare pentru testare sunt tampoane bucale prelevate
prin stergerea fetei interne a obrazului.
Paratul a luat cunostinta de aceste precizari ale INML si nu a avut nicio solicitare
vizand probele biologice pentru testarea ADN, prezentandu-se la sediul acestei institutii si
dand probele biologice necesare.
Dupa depunerea la dosar a raportului de expertiza medico-legala, niciuna dintre
parti nu a formulat obiectiuni si nici cereri de suplimentare a probatoriului.
Fata de modul de desfasurare a judecatii in fata instantei de fond, tribunalul
apreciaza ca sustinerile paratului din cererea de apel urmaresc doar tergiversarea
solutionarii cauzei.
Astfel, se sustine ca probatoriul administrat este insuficient pentru a se ajunge la
concluzia ca paratul este tatal minorei, fiind necesare probe suplimentare, hotararea fiind
pronuntata cu incalcarea principiului rolului activ al instantei.
Tribunalul observa ca obligatia dovedirii pretentiilor sau apararilor si obligatia de a
administra probele necesare revin partii, conform art.1169 C.civ., principiul disponibilitatii
de vointa a partii fiind deopotriva aplicabil si in aceasta materie.
Nu se poate sustine ca instanta a gresit, neordonand anumite dovezi, cata vreme
paratul avea mijloace procesuale pentru a determina administrarea dovezilor pe care le
dorea, cu atat mai mult cu cat a beneficiat si de aparare calificata. Rolul activ al instantei
prev. de art.129 alin.5 C.pr.civ. nu poate constitui temeiul substituirii instantei in pozitia
procesuala a uneia dintre parti si in apararea intereselor acesteia ( C.A. Bucuresti, sectia a IV-
a civila, decizia nr.2048/2000).
Rolul activ al judecatorului nu poate conduce la concluzia ca intreaga sarcina a
probei ar cadea asupra instantei sau ca nerespectarea de catre parti a dispozitiilor
referitoare la propunerea probelor nu ar avea consecinte procedurale (C.A. Constanta, sectia
civila, decizia nr.278/1994).
Prin urmare, nu se poate sustine lipsa rolului activ al judecatorului in conditiile in
care apelantul nu a solicitat si administrat probe in sustinerea apararii sale, ba chiar s-a
opus administrarii, la solicitarea reclamantei, a categoriilor de probe pe care dorea sa le
administreze in apel.
Paratul a inteles sa recunoasca probei cu expertiza medico-legala valoare
probatorie deplina si nu a dorit sa administreze alte categorii de probe, iar imprejurarea ca
rezultatul acestei expertizii este altul decat cel dorit de parat nu justifica administrarea de
noi probe in apel, chiar daca aceasta cale de atac are un caracter devolutiv.
Cat priveste sustinerea ca rezultatul expertizei nu este concludent, intrucat nu s-au
utilizat probe biologice de sange, raportat la actele si lucrarile dosarului, se observa ca sunt
total nefondate.
Nu exista nici un temei pentru a aprecia ca probele biologice de sange sunt mai
concludente decat cele prelevate prin tampoane bucale, valoarea stiintifica a acestora fiind
egala, aspect care reiese si din adresa inaintata de INML. Pe de alta parte, in masura in
care avea astfel de solicitari, paratul trebuia sa le aduca la cunostinta instantei de fond si
chiar organului de expertizare pentru a fi analizata oportunitatea completarii probelor
biologice pentru testare. Nu numai ca paratul nu a adus la cunostinta in prima instanta
nemultumiri legate de modul de efectuare a expertizei, dar nu a formulat nici un fel de
obiectiuni nici dupa depunerea raportului de expertiza la dosar.
In aceste conditii, a sustine in apel, pentru prima oara, lipsa de concludenta a
rezultatelor testarii este inadmisibil si nu poate constitui un motiv de nulitate a hotararii.
Asadar, avand in vedere concluziile raportului de expertiza medico-legala, din care
rezulta o probabilitate de paternitate de 99,99989%, in mod legal instanta de fond a admis
actiunea reclamantei, constatand ca apelantul este tatal minorei D.I.C.
In fine, cu ocazia cuvantului pe fond asupra apelului, s-a sustinut si un motiv nou
de nelegalitate a hotararii, in sensul ca paratul nu este apt sa procreeze. Nu numai ca este o
aparare noua formulata de parat in apel, dar nici macar nu este sustinuta de vreo proba,
cum de altfel a recunoscut si aparatorul apelantului.
Tribunalul retine si dispozitiile art.723 C.pr.civ., conform carora partile trebuie sa
isi exercite cu buna-credinta drepturile si obligatiile procesuale, apreciind demersul
apelantului ca o incercare de tergiversare a clarificarii situatiei minorei.
In consecinta, pentru aceste motive, urmeaza ca, in temeiul art.296 C.pr.civ., apelul
paratului sa fie respins, ca nefondat, apreciindu-se ca legala si temeinica sentinta
Judecatoriei Pitesti.
In temeiul art.274 C.pr.civ., apelantul va fi obligat la plata catre intimata a
cheltuielilor de judecata ocazionate de judecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâtul O.I. împotriva sentinţei civile nr.4981 din data
de 07.06.2010, pronunţată de Judecatoria Pitesti în dosarul nr.10517/280/2009, intimată-
reclamantă fiind D.C.V. ca nefondat.
Obligă pe apelant să plătească intimatei suma de 1200 lei, cheltuieli de judecată în
apel.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi 09.11.2010 la Tribunalul Argeş-secţia civilă.
Preşedinte,
Judecător,
Grefier,
5
| ← Pensie întreţinere Pensii | Ordonanţă preşedenţială - încredinţare minor Ordonanţă... → |
|---|
