Decizia civilă nr. 7415/2013. Radiere societate după dizolvare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7415/2013
Ședința publică de la 21 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B. Judecător M. S. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurent D. G. A F.
P. A J. B. N. împotriva Sentinței civile nr. 767/2013 pronunțată de
T. B. -N., în contradictoriu cu intimat O. R. C. DE PE L.
T. B. -N., intimat SC T. &C. S. B., intimat A. B., având ca obiect Radieri ca urmare a dizolvării.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr.767 din_ pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui B. -N. s-a admis cererea formulată de reclamantul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, și în consecință: s-a dispus radierea S.C.T. & C. S.R.L., având numărul de ordine în registrul comerțului J06/1159/2008 și cod unic de înregistrare 24759270; s-a dispus înregistrarea în registrul comerțului a mențiunii de radiere, comunicarea și efectuarea publicității legale a hotărârii în condițiile prevăzute de lege.
Prezenta hotărâre s-a comunicat S.C.T. & C. S.R.L., la sediul social, M. ui F. P. - Agenția Națională de Administrare Fiscală, pe cale electronică, se publică pe pagina de internet a O. ui Național al R. C. și se afișează la sediul O. ui R. C. de pe lângă T. B. -N., în realizarea disp. art. 3, al. 7 din OUG nr. 116/2009.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul analizând cererea reclamantului, prin prisma actului depus la dosar, a constatat că, prin sentința comercială nr.1915 din_, pronunțată de T. B. -N. în dosar nr._, s-a dispus
dizolvarea în conformitate cu disp.art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990, ca urmare a nedepunerii în termenul legal a situațiilor financiare aferente anului 2008, sentința de dizolvare a devenit irevocabilă, și de la data rămânerii ei ca irevocabilă au trecut mai mult de 6 luni, iar în acest interval de 6 luni și nici până în prezent, nu a fost depusă nici o cerere de numire a unui lichidator pentru S.C.T. & C. S.R.L. Astfel, sunt îndeplinite cerințele pentru radierea societății din Registrul C. .
Așa fiind, în temeiul prevederilor art.237 alin.8 și 9 din Legea nr.31/1990, a art.3 alin.3 din OUG nr.116/2009 și Legii nr.26/1990, cererea reclamantului a fost admisă, așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. G. a F. P.
-N. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de radiere, întrucât societatea comercială radiată înregistrează debite neachitate către bugetul de stat în sumă de 1033 lei
.
În motivele de recurs se arată că tribunalul a pronunțat încheierea de radoere nr.767/2013 din_ prin care a fost radiată societatea din registrul comerțului, deși SC T. & C. S. figurează cu obligații fiscale față de bugetul de stat, așa cum rezultă din fișa sintetică totală pe care a anexat-o ca și document justificativ.
Precizează că a formulat și a depus la ORC B. -N. o cerere de numire a unui lichidator în temeiul dispozițiilor art.237 alin.7 din Legea 31/1990 privind societățile comerciale, societatea comercială fiind radiată între timp în mod nelegal.
Analizând motivele de recurs prin prisma dispozițiilor art. 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Trebuie notat că ANAF a fost legal citată în fața instanței de fond, dar nu a depus întâmpinare și nici nu a făcut alte apărări relativ la calitatea sa procesuală pasivă pentru a fi avute în vedere la determinarea cadrului procesual în fața instanței de fond.
Dincolo de aceste argumente, Curtea reține că prin norma specială prevăzută la art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 s-a consacrat instituția radierii din oficiu din registrul comerțului a societății comerciale în ipoteza în care judecătorul delegat nu a fost sesizat, în condițiile alin. 7 al aceleiași articol, cu nicio cerere de numire a lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. 7. Radierea se dispune prin încheiere a judecătorului delegat, pronunțată la cererea O. ui Național al R. C., cu citarea părților, conform dreptului comun.
Trimiterea la normele dreptului comun făcută de norma specială presupune identificarea sferei de incidență a premisei trimiterii și identificarea normelor dreptului comun.
Prima chestiune are în vedere faptul că judecătorul delegat trebuie să identifice părțile raportului juridic ce urmează a fi dezlegat în cadrul soluționării cererii de radiere și procedura de citare.
Astfel, din economia textului legal precitat ar rezulta că părțile raportului juridic ar putea fi: O. ui Național al R. C., titularul cererii de radiere și societatea comercială care este în starea de dizolvare pronunțată în condițiile art. 237 alin. 1-6 din Legea nr. 31/1990.
Cu toate acestea, Curtea reține că prin norma de trimitere conținută la art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 nu face trimitere numai la textele relevante în materia citării conținute în codul de procedură civilă cu privire la citarea părților ci și la norma consacrată de art. 260 alin. 10 din Legea nr. 31/1990, normă
procedurală care face parte din Titlul VII - Lichidarea societăților comerciale, Capitolul 1 Dispoziții generale.
Având în vedere că în materia lichidării societăților comerciale, Legea nr. 31/1990 are și conține dispoziții procedurale de drept comun, se poate afirma că aceste norme constituie dreptul comun în materia procedurii de lichidare.
Așa fiind, ținând seama și de ipotezele celor două texte legale, în primul rând norma procedurală de excepție prevăzută la art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 se completează cu norma generală (de drept comun) consacrată de art. 260 alin. 10 din aceeași lege.
Mai apoi, în al doilea rând, norma de excepție consacrată la art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 se completează și cu normele dreptului comun procesual în materie de citare.
Se poate conchide astfel că, soluționarea de către instanța de fond a cererii de radiere fără citarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a direcției generale a finanțelor publice județene, încalcă dispozițiile art. 260 alin. 10 din Legea nr. 31/1990.
Și este așa, deoarece conform dispozițiilor art. 260 alin. 10 din Legea nr. 31/1990, introdus prin OUG nr. 43/2010 în vigoare de la 5 mai 2010, dacă în termen de 3 luni de la expirarea termenului menționat la alin. 1, prelungit de tribunal după caz, oficiul registrului comerțului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere sau cu nicio cerere de numire a lichidatorului, societatea este radiată din oficiu din registrul comerțului. Radierea se dispune prin sentință a tribunalului comercial sau a secției comerciale a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul societății, pronunțată la cererea O. ui Național al
R. C., cu citarea societății și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului B.
, după caz.
Conform art. 85 c.pr.civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară de cazul în care legea dispune altfel, iar conform art. 87 al 1 pct. 2 C.pr.civ., persoanele juridice de drept privat vor fi citate, prin reprezentanții lor, la sediul principal sau cel al sucursalei ori al reprezentanței.
Din dispozițiile art. 107 c.pr.civ., rezultă că instanța de judecată trebuie să amâne judecarea cauzei dacă se constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Așa fiind, instanța de fond în mod corect a procedat la citarea din oficiu a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Direcției Generale A F. P. Județene, obligație ce îi revenea în virtutea prevederilor art. 260 alin. 10 din Legea nr. 31/1990.
Curtea constată că în fața instanței de fond nu s-a pus problema incidenței calității de creditor a recurentei DGFP MM aceasta fiind citată așa cum s-a relevat mai sus în virtutea dispozițiilor de drept procedural consacrate de art. 260 alin. 10 din Legea nr. 31/1990 introdus prin OUG nr. 43/2010.
Pe de altă parte, Curtea constată că cererea de radiere a societății comerciale pârâte nu poate fi paralizată prin invocarea dispozițiilor art. 5 alin. 4 din Legea nr. 314/2001.
Astfel conform dispozițiilor art. 5 alin. 4 din Legea nr. 314/2001 introduse prin OUG nr. 181/2001 așa cum a fost aprobată cu completarea adusă de Legea nr. 428/2002: " Radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societățile comerciale cu datorii fata de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publica interna, precum și fata de alți creditori cu care au litigii, aflate pe rolul instanțelor judecătorești.";
Trebuie notat că această dispoziție legală face corp comun cu Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situației unor societăți comerciale, lege specială circumstanțiată dispozițiilor art. 1 care și configurează sfera sa de incidență.
Astfel, conform art.1 din Legea nr. 314/2001: "Societățile comerciale care în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi nu își vor fi majorat capitalul social la nivelul minim stabilit de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, sunt dizolvate de drept și intra în lichidare pe aceasta data.";
Prin urmare, este de notat că această lege are un caracter strict circumstanțiat ipotezei sale de acțiune definită de norma precitată iar textele procedurale și normele ce le consacră nu au și nici nu pot avea înrâurire în alte raporturi juridice decât dacă și sub condiția în care legiuitorul printr-o normă specială derogatorie stipulează în mod expres.
Ipoteza speței de față este diferită față de cea de la care pleacă Legea nr. 314/2001, respectiv pleacă de la dizolvarea societății pârâte prin sentința civilă nr1915 din_ pronunțată de T. B. -N. în dos. nr._, irevocabilă prin nerecurare, în aplicarea dispozițiilor art. 237 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 31/1990.
Din această perspectivă se poate constata că, Legea societăților comerciale nr. 31/1990 este legea de drept comun în materia dreptului societar pe când Legea nr. 314/2001 are caracter de lege specială. Dat fiind această relație între cele două acte normative este incident principiul de drept conform căruia norma specială nu are aplicabilitate generală putând fi doar completată de norma generală nu și invers conform adagiului roman specialia genralibus derogant și generalia specialibus non derogant.
Așa fiind, dispozițiile legale invocate de recurentă nu pot paraliza cererea de radiere cu atât mai mult cu cât ipoteza textului se referă la soluția radierii deja dispusă.
Cât privește recursul declarat de DGFP a jud. B. -N., Curtea are în vedere următoarele:
Curtea nu neagă la nivel de principiu că organul fiscal are conform art. 91 alin. 1 din Codul de procedură fiscală la dispoziție un termen de 5 ani de prescripție în interiorul căruia să stabilească obligațiile fiscale constând în impozitul minim conform art. 18 din Codul fiscal.
Cu toate acestea, organul fiscal nu poate paraliza eficacitatea legii comerciale care impune un termen de 6 luni consacrat de art. 237 alin. 7-8 din Legea nr. 31/1990 înăuntrul căruia creditorii ori alte persoane interesate sunt obligați să sesizeze judecătorul delegat/instanța judecătorească competentă în vederea numirii unui lichidator.
Nu a fost afirmată și nici probată în speță ar fi fost cauza obiectivă și neimputabilă recurentei pentru care nu a fost în măsură să acționeze în acest termen și nici ce a anume a împiedicat-o să-și constituie titlul de creanță împotriva debitoarei pârâte. Împrejurarea că societatea însăși nu și-a îndeplinit las termen obligația de declarare și plată a impozitului minim nu se constituie într-un impediment serios și legitim pentru ca recurenta în calitate de organ fiscal să nu poată să stabilească obligațiile fiscale în termenul de 6 luni mai ales că din fișa sintetică totală nu rezultă că la stabilirea acestei creanțe ar fi fost necesare un complex de operații și controale fiscale ori altele asemenea de natură să pună în pericol respectarea termenului prevăzut de lege pentru formularea cererii de numire de lichidator.
Afirmația de ordin general că recurenta are un interes public și general în recuperarea debitului în lipsa altor elemente care să configureze lipsa sa de diligență ori imposibilitatea obiectivă de a formula cererea de radiere ori
formularea ei tardivă nu poate paraliza demersul reclamantei, această conduită înscriindu-se mai degrabă în ipoteza normei consacrată de art. 108 alin. 4 C.pr.civ.
Față de cele ce precedă, Curtea urmează ca în temeiul art. 60 rap la art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 corelat cu art. 3 alin. 4 din OUG nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului cu modificările și completările ulterioare și art. 312 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul cu consecința menținerii în întregime a sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D. G. a F. P. B. -N., împotriva sentinței civile nr. 767 din_, pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui B. -N., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
S. | AL H. | M. | B. | M. | SA | B. |
red.S.Al H./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.C. V.
| ← Sentința civilă nr. 6938/2013. Radiere societate după dizolvare | Sentința civilă nr. 7013/2013. Radiere societate după dizolvare → |
|---|
