Sentința civilă nr. 3480/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. S. IZAT C. DOSAR NR._
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3480/2013
Ședința publică din data de 13 decembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: C. G. GREFIER: T. G.
Pe rol fiind examinarea stadiului procedurii insolvenței deschisă împotriva debitoarei SC F. S., în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul administratorului judiciar al debitoarei, H. B.
S., practician în insolvență Silviu-N. Predescu cu împuternicire depusă la dosar, administratorul special al debitoarei, domnul N. I. asistat de avocat Burzo M. E., in substituirea avocatului titular d-na Hădărean Chiș Andreea Delia cu delegație de substituire depusă la dosar, lipsind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-au depus la dosar următoarele:
la data de_, raport de activitate întocmit de către administratorul judiciar, cu acte în anexă.
la data de_, de către BANCPOST SA, prin fax răspuns la adresa emisă, prin care se arată că referitor la solicitarea privind tranzacțiile făcute în contul clientului C. R., comunică faptul că în data de_ din inițiativa clientului, contul_ SO5103598949RON01, a fost închis personal de către acesta, motiv pentru care în acest cont nu sau mai putut face tranzacții.
Întrebat fiind, care este temeiul creanței debitoarei față de creditor, reprezentantul administratorului judiciar arată că, creanțele salariale arătând că există o hotărâre judecătorească în acest sens. Mai arată că actele sunt în dosarul execuțional, iar actele nu au fost contestate. În acest moment nu este în măsură să depună la dosarul cauzei titlul executoriu.
Reprezentanta administratorului special solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a depune la dosarul cauzei titlul executoriu al debitoarei SC F. S. față de C. R. .
La a doua strigare a cauzei La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul administratorului judiciar al debitoarei, H. B. R. S., practician în insolvență Silviu-N. Predescu cu împuternicire depusă la dosar, administratorul special al debitoarei, domnul N. I. asistat de avocat Burzo M. E., in substituirea avocatului titular d-na Hădărean Chiș Andreea Delia cu delegație de substituire depusă la dosar, lipsind reprezentanții celorlalte părți.
Reprezentanta administratorului special depune la dosar sentința civilă nr. 30/_ pronunțată în dosar nr._ * de către Tribunalul Bihor, copia minutei deciziei nr. 402/C/21 iunie 2013 pronunțată în dosar nr. 2854/111/C/2007*-R de către C. ea de Apel O. .
Întrebat fiind, ce s-a întâmplat cu ordinul de plată din data de_, reprezentantul administratorului judiciar arată că suma care a făcut obiectul acestui ordin de plată s-a reîntors în contul debitoarei, există depus la dosar un extras de cont din care rezultă că în contul debitoarei i s-a reîntors suma de bani.
Întrebat fiind, dacă s-a stins acea creanță, reprezentantul administratorului judiciar arată că din punctul său de vedere s-a stins această creanță. Mai arată că la această dată există un extras de cont din care rezultă faptul că bani au fost returnați iar creditorul C. R. a dat dispoziție să se închidă contul său în dată de_ .
Reprezentanta administratorului special arată că din punctul său de vedere ca și debitoare, a solicitat deja administratorului judiciar să încuviințeze să inițieze procedura ofertei de plată, asta pe de o parte, pentru că acum din punctul de vedere al încasării efective, nu este o încasare efectivă din partea domnului Ghirilă R. . Mai arată că ne aflăm în situația în care, avem de a face cu o creanță a domnului C. R., față de partea pe care o reprezintă și o creanță a părții pe care o reprezintă față de domnul C. R. . Procedura execuțională declanșată a avut chiar scopul corespunzător procedurii de insolvență, de a obține lichiditățile necesare pentru a face plata către creditorii părții pe care o reprezintă, motiv pentru care, are legătură cu actul juridic de compensare. Solicită a se face distincția între ceea ce este această creanță bănească a domnului C. R., din punctul de vedere al disocierii creanței într-un act in obligatione față de actul in solutione. Cu alte cuvinte la data de_ domnul C. R. în procedura de executare silită inițiată de către debitoare, tocmai în scopul de a obține lichiditățile necesare pentru a-și plăti creditorii, a acceptat procedura de compensație. S-a realizat astfel in obligatione închiderea procedurii de executare silită, domnul Ghirilă R. acceptând acest act juridic de compensare. Ulterior tot în aceeași zi prin propria sa voință închide contul și astfel împiedică realizarea actului de compensare in solutione, de această dată cu închiderea de cont și împiedicarea încasării efective, nu a plății. Partea pe care o reprezintă nu s-a dezis de obligația
de plată privită in obligatione conform actului de compensare. Refuzul de plată, de încasare este a domnului C.
R. și din acest punct de vedere apreciază că întra-dever strict juridic actul de compensare își produce efectele. Nu a susținut faptul că domnul C. R. a trimis suma înapoi și reprezintă o liberalitate, reprezintă însă altceva, respectiv că actul său propriu de voință, ca urmare a faptului că în egală măsură rămâne obligat și angajat prin actul de compensare pe care l-a realizat cu partea pe care o reprezintă, în procedura de executare silită va fi ținut să folosească eventual el alt vehicul procedural de a-și încasa acea sumă. Strict juridic susține că practic partea pe care o reprezintă ar putea să fie obligați la procedura ofertei reale de plată pentru diferență, dar în nici un caz pentru această sumă. Creditorul C. R. este cel care a închis contul în data de_ .
Întrebată fiind, în ce stadiu se află procedura de efectuare a ofertei reale de plată, reprezentanta administratorului judiciar arată că a fost solicitată administratorului judiciar a fi încuviințată.
Reprezentantul administratorului judiciar arată că va demara această procedură, având în vedere că este dependentă de soluționarea acțiunii în anulare.
Judecătorul sindic va proroga pronunțarea asupra cererii de trecere a debitoarei în faliment formă generală și asupra cererii de închidere a procedurii.
Pune în discuție excepțiile invocate prin întâmpinare respectiv excepția lipsei calității procesuale active pentru formularea acțiunii a creditorului C. R. și excepția lipsei de interes a creditorului C. R. pentru promovarea acțiunii în anulare.
Reprezentanta administratorului special solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active pentru formularea acțiunii a creditorului C. R., conform art. 17 alin. 1 lit. f din Legea nr. 85/2006 comitetul creditorilor poate introduce acțiuni numai pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de debitor în dauna creditorilor, prin raportare la art. 80 din Legea nr. 85/2006 în care se menționează care sunt transferurile încadrate în categoria actelor frauduloase. Solicită a se observa că acțiunea nu se încadrează în nici una din aceste categorii. Prin urmare, formularea acțiunii pentru anularea operațiunilor realizate cu încălcarea art. 46 din Legea nr. 85/2006 rămâne atributul exclusiv al administratorului judiciar. Singura modalitate în care creditorii au posibilitatea de a supune analizei judecătorului sindic problema operațiunilor realizate după data deschiderii procedurii este prin intermediul unei contestații față de raportul de activitate al administratorului judiciar, respectiv față de raportul prin care acesta înțelege să susțină să mențină operațiunile realizate de către debitoare.
Întrebată fiind, dacă mai susține excepția lipsei calității procesuale active pentru formularea acțiunii a creditorului C. R., reprezentanta administratorului special arată că o susține astfel.
Reprezentantul administratorului judiciar solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active pentru formularea acțiunii a creditorului C. R., pentru motivele arătate de către reprezentanta administratorului special.
Judecătorul sindic deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale active pentru formularea acțiunii în anulare a creditorului C. R., raportat la dispozițiile art. 17 litera f din Legea nr. 85/2006, coroborat cu dispozițiile art.16 teza a II-a din Legea nr. 85/2006 și având în vedere temeiul juridic al acțiunii invocate, respectiv dispozițiile art. 46 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic reține că creditorii pot să solicite anularea oricărui transfer, motiv pentru care în cauză creditorul C. R., are calitate procesuală activă și în consecință va respinge ca neîntemeiată această excepție.
Reprezentanta administratorului special solicită admiterea excepției lipsei de interes a creditorului C. R. pentru promovarea acțiunii în anulare. Pentru analizat acestei excepții solicită instanței să țină cont de faptul că reclamantul C. R. este singurul creditor înscris la masa credală a debitoarei SC F. S. . În același timp creditorul datorează la rândul său debitoarei o sumă de bani. Conform art. 2 din legea nr. 85/2006 scopul acestei legi este instituirea unei proceduri care să conducă la acoperirea pasivului debitorului, iar potrivit art. 3 punctul 3 în cadrul acestei legi, prin procedură colectivă se înțelege procedura în care creditorii recunoscuți participă la urmărirea și recuperarea creanțelor lor. Așadar finalitatea procedurii de insolvență este aceea de a fi acoperite creanțele înscrise în tabelul creditorilor. Pornind de la scopul Legii nr. 85/2006 solicită a se observa faptul că întreaga conduită a debitoarei a fost canalizată pentru a satisfacerea creanței creditorului C. R., dar acesta a refuzat, în mod nejustificat, atât acceptarea planului de reorganizare cât și plata creanței sale deși a făcut dovada că societatea a reușit să se redreseze și să obțină în cadrul activității sale fonduri bănești necesare pentru plata creanțelor înscrise în tabelul de creanțe.
Față de această situație, apreciază că demersul creditorului de a solicita anularea operațiuni ce nu face altceva decât să conducă la stingerea creanței creditorului asupra averii debitoarei este lipsită de interes raportat la scopul procedurii reglementată de legea nr. 85/2006.
La solicitarea judecătorului sindic reprezentantul administratorului judiciar depune la dosar încheierea din data de_ din dosarul execuțional nr. 463/E/2013.
Reprezentantul administratorului judiciar solicită admiterea excepției lipsei de interes a creditorului C.
R. pentru promovarea acțiunii în anulare. Cu privire la incidența renunțării la renunțare invocată de către creditorul
C. R., arată că nu poate produce efecte juridice ale cărei efect s-au consumat. Într-adevăr aliniatul 3 al art. 1617 stabilește că oricare dintre părți poate renunța în mod expres la compensare. Dar, acest text legal trebuie interpretat
cu luarea în considerare a contextului normativ în care există și a cronologiei operațiunilor juridice concrete. Astfel, compensarea a fost contestată, pe lângă părți, și de către executorul judecătoresc, care a stabilit că executarea silită va înceta, deoarece datoria a fost stinsă. De asemenea, odată ce compensarea a avut loc, reclamantul exprimându-și în mod expres acordul în acest sens, acesta nu se poate folosi de textul legal invocat prin înscrisul menționat.
Reprezentanta administratorului special cu privire la incidența renunțării la renunțare invocată de către creditorul C. R. solicită a se avea în vedere că actul de compensare expresă trebuia să intervină înainte de acordul de voință asupra stingerii în această formă, acord de voință care să poartă asupra creanțelor bănești privite in obligatione. Atâta timp cât acordul de voință a avut loc în_, iar renunțarea la compensare este în data de _
, aceasta este ulterioară momentului în care acordul de voință asupra stingerii creanțelor privite ca obligații în sine una față de cealaltă s-a realizat.
Întrebate fiind, dacă împotriva acestei încheierii din data de_ a Executorului Judecătoresc prin care s- a dispus compensarea sumelor s-a formulat calea de atac, reprezentata administratorului special arată că singurul aspect este faptul că, creditorul C. R. și-a închis contul.
Judecătorul sindic în temeiul art. 137 aliniatul 2 Cod Procedură Civilă, unește cu fondul cauzei excepția lipsei de interes a creditorului C. R. pentru promovarea acțiunii în anulare.
Reprezentanta administratorului special solicită respingerea acțiunii în anulare ca nefondată.
Reprezentantul administratorului judiciar de asemenea solicită respingerea cererii în anulare formulată de către creditorul C. R. având în vedere motivele arătate în întâmpinare.
Reține cauza în pronunțare asupra cererii în anulare formulată de către creditorul C. R. .
Stabilește termen pentru soluționarea cererii de trecere în procedura falimentului în formă generală și a cererii de închidere a procedurii în temeiul dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 85/2006, pentru data de 07 martie 2013, pentru când administratorul judiciar va proceda la întocmirea, comunicarea și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a raportului de activitate privind descrierea modului de îndeplinire a atribuțiilor.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin acțiunea în anulare înregistrată sub nr. de mai sus, creditorul C. R. a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SC F. S. reprezentată prin administrator special N. I., constatarea nulității operațiunii realizate prin procesul-verbal întocmit la data de_ între părți, în temeiul prev. art. 46 alin.1 din legea nr. 85/2006.
În motivarea cererii creditorul a arătat că sub imperiul constrângerii morale exercitate de administratorul special al debitoarei a fost în imposibilitate să se opună compensației constatate prin procesul-verbal al BEJ PUȘCAȘ EUGEN N. încheiat la data de_ în dosarul execuțional nr. 463/E/2013.
S-a arătat că în temeiul unei hotărâri judecătorești pronunțată de Tribunalul Bihor și rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii recursului formulat, creditorul a fost obligat la plata sumei de 26.504,5 lei către debitoare, sentința devenind executorie ulterior deschiderii procedurii insolvenței față de societatea debitoare. Pe de altă parte, creditorul deține împotriva debitoarei creanța în sumă de 35.322,5 lei însă în tabelul definitiv al creanțelor. Prin urmare, actul încheiat de către debitoare în data de_ excede operațiunilor pe care această persoană juridică este autorizată a le efectua conform disp. art. 49 din Legea nr. 85/2006, această operațiune nefiind subsumată noțiunilor de activitate curentă ori plată efectuată care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente.
De asemenea, s-a arătat că întrucât operațiunea realizată de către debitoare depășește criteriile menționate la art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, era necesară urmărirea procedurii prevăzute de art. 49 alin.1, respectiv necesit autorizarea administratorului judiciar, care era obligat, potrivit legii, să convoace o ședință a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special.
În consecință, întrucât operațiunea s-a efectuat cu depășirea limitelor art. 49 din Legea nr. 85/2006, creditorul consideră că în cauză sunt aplicabile prev. art. 46 din legea insolvenței care sancționează asemenea acte cu nulitatea, iar potrivit doctrinei de specialitate în materie, nulitatea este una absolută.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 8 noiembrie 2013 (filele 47-58 vol. II), administratorul judiciar H. B. R. S. FILIALA C. a solicitat respingerea acțiunii în anulare formulată de creditorul C.
R. ca fiind neîntemeiată.
În susținerea poziției procesual administratorul judiciar a arătat că prin Procesul-verbal încheiat în fața
B.E.J. PUȘCAȘ EUGEN-N. în dosarul execuțional nr. 463/E/2013, între S. F. S. și C. R. a intervenit compensarea unor creanțe reciproce. Astfel, potrivit Procesului-verbal menționat, C. R. are o datorie de 30.544,35 lei față de S. F. S., iar aceasta din urmă datorează către reclamant suma de 35.322,05 lei. Din procesul-verbal menționat reiese că în urma compensării creanțelor reciproce până la concurența sumei mai mici, S.
F. S. va datora către C. R. suma de 8.818 lei, care se va achita într-un cont bancar indicat. Procesul- verbal menționat a fost semnat de către S. F. S., C. R. și de către executorul judecătoresc.
Ulterior, prin înscrisul intitulat "Renunțare expresă la compensație";, creditorul C. R. precizează că renunță în mod expres la compensarea efectuată și invocă în acest sens prevederile art. 1617 alin. (3) din Noul Cod Civil.
S-a arătat că, pe de o parte, scopul procedurii insolvenței are menirea de a acoperi datoriile debitoarei și, pe de altă parte, manifestarea de voință, în sensul acceptării unei compensări, odată ce produce efecte nu mai poate fi retractată în mod unilateral. Operațiunea de compensare servește scopului procedurii generale a insolvenței, motiv pentru care se impune menținerea acesteia. Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 85/2006, scopul procedurii insolvenței este acoperirea pasivului debitoarei.
În speță, conform tabelului definitiv actualizat de creanțe nr. 208/_, datoriile totale ale debitoarei S.
F. S. însumează 35.322,05 lei și reprezintă creanța creditorului reclamant asupra averii debitoarei. De asemenea, având în vedere că și debitoarea deține o creanță certă, lichidă și exigibilă asupra reclamantului, prin compensarea creanțelor reciproce ar fi stinse în parte datoriile înscrise la masa credală. în acest context, este de precizat faptul că art. 2 din Legea nr. 85/2006 nu distinge asupra modului de stingere a datoriilor, motiv pentru care în accepțiunea actelor normative menționate, creanțele debitoarei în insolvență pot fi stinse inclusiv prin compensarea creanțelor reciproce.
Mai mult, conform procesului-verbal prin care s-a constatat intervenită compensarea, S. F. S. s-a angajat să plătească suma de 8.818 lei. Conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, această plată într-adevăr a fost efectuată. Conform susținerilor reclamantului, plata nu ar fi fost efectuată. Administratorul judiciar consideră că odată ce instituția bancară în cauză va depune la dosar răspunsul la solicitarea instanțe, această problemă va fi pe deplin lămurită.
S-a apreciat că în context se impune a fi menționat și faptul că în cauză, în termenele stabilite de lege, a fost depus un plan de reorganizare judiciară care prevedea achitarea integrală a datoriei către reclamant. Reclamantul însă, în calitatea sa de unic creditor, a votat pentru respingerea acestui plan de reorganizare judiciară și a solicitat intrarea în procedura falimentului.
Raportat la scopul legal al procedurii insolvenței, administratorul judiciar consideră că în cauză au existat mai multe încercări cu privire la achitarea datoriilor față de reclamant, care, fără a oferi un motiv pertinent asupra refuzului, a solicitat deschiderea procedurii falimentului.
În cauză este de observat că reclamantul este asociat al S. F. S. și că atât înainte, cât și după data deschiderii procedurii, între societate și reclamant au existat mai multe litigii.
Având în vedere cele menționate, administratorul judiciar consideră că operațiunea de compensare servește intereselor procedurii și că aceasta a fost încheiată în mod legal. Mai mult, în ipoteza în care s-ar accepta că această compensare este nulă, atunci reclamantul ar trebui să plătească sumele datorate către S. F. S., sume care, în mod absurd, ar fi folosite pentru achitarea datoriilor către reclamant.
Administratorul judiciare a arătat că compensarea creanțelor reciproce a avut loc de plin drept, în speță nefiind aplicabile prevederile art. 46 din Legea nr. 85/2006. Astfel, potrivit prevederilor 1617 din Noul Cod Civil,
"Compensația operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide și exigibile, oricare ar fi izvorul lor, și care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeași natură";. Văzând textul legal citat, se poate constata faptul că între părți compensația a intervenit de plin drept, actul încheiat fiind mai mult de natură formală. Mai mult, posibilitatea compensării datoriilor reciproce este stabilită de către Legea nr. 85/2006 prin art. 52. Odată ce compensarea a fost constatată, reclamantul nu mai poate reveni în mod unilateral asupra manifestării sale de voință care a produs efecte juridice.
Se consideră că înscrisul intitulat "renunțare expresă la compensație" nu poate produce efecte juridice cu privire la un act juridic ale cărei efecte s-au consumat. într-adevăr alin. 3 al art. 1617 stabilește că oricare dintre părți poate renunța în mod expres la compensare. Dar, acest text legal trebuie interpretat cu luarea în considerare a contextului normativ în care există și a cronologiei operațiunilor juridice concrete. Astfel, compensarea a fost constatată, pe lângă părți, și de către executorul judecătoresc, care a stabilit că executarea silită va înceta, deoarece datoria a fost stinsă. De asemenea, odată ce compensare a avut loc, reclamantul exprimându-și în mod expres acordul în acest sens, acesta nu se poate folosi de textul legal invocat prin înscrisul menționat. Odată ce manifestarea de voință a intrat în circuitul civil și și-a produs efecte, aceasta nu mai poate fi revocată, titularul neavând posibilitatea de a reveni în mod unilateral asupra opțiunii sale. A accepta interpretarea că oricare dintre părți care au atât calitatea de creditor cât și de debitor într-un raport juridic obligațional, pot renunța oricând la efectele compensării deja produse, ar fi în contradicție cu principiul securității raporturilor juridice.
În acțiunea în anulare este invocată o constrângere morală care 1-a determinat pe reclamant să accepte în mod expres compensarea. Acesta constrângere morală, care nu poate fi doar prezumată, nu este susținută de alte afirmații sau de alte probe.
În concluzie, administratorul judiciar consideră că între părți a intervenit compensarea legală cel puțin până la concurența sumei de 30.544,35 lei. De asemenea, s-a reiterat faptul că această compensare a operat de plin drept, iar valabilitatea acesteia nu este condiționată de acordul prealabil al administratorului judiciar sau al adunării creditorilor.
În ultimul rând, s-a arătat că, coroborând toate informațiile despre conduita părților și luând în considerare scopul pentru care se derulează procedura insolvenței împotriva unui debitor, acțiunea în anulare apare ca fiind o denaturare în cadrul procedurii de insolvență a drepturilor oferite de lege în favoarea creditorului reclamant.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar, creditorul C. R. a arătat referitor la faptul că operațiunea de compensare servește "scopului procedurii, motiv pentru care se impune menținerea acesteia"; că argumentele invocate de către administratorul judiciar nu au nicio valoare juridică și necesită a fi repudiate ca atare întrucât nulitățile sunt de drept strict, caracterul "oportunității"; constatării unei asemenea nulități nefiind posibil a fi apreciat. Prin urmare, cât timp legiuitorul sancționează expressis verbis cu nulitatea nerespectarea unor anumite aspecte - cum ar fi de pildă compensația a cărei nulitate se solicită întrucât actul încheiat de către S. F. S. excede operațiunilor pe care societatea în insolvență este autorizată a le efectua conform art. 49 din Legea 85/2006 (respectiva operațiune nefiind subsumată noțiunilor de activitate curentă ori de plată efectuată care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente) - nu există nici din partea instanței o putere de apreciere a
"oportunității"; nulității de drept material legiferate prin art. 46 din Legea 85/2006.
Cu privire la faptul că respectiva compensare a creanțelor a avut loc de plin drept și în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 46 din Legea 85/2006, creditorul a arătat că un observator atent ar fi remarcat faptul că față de acesta nu operase compensația la data încheierii procesului-verbal din data de_ întrucât anterior creditorul a renunțat în temeiul art. 1617 alin. 3 N.C.C la compensație - aspect necontestat de părți (și tocmai în baza faptului că creditorul a am renunțat la compensație S. F. S. a început executarea silită față de acesta pentru întreg debitul de 26.504,5 RON.
Prin urmare, ulterior procesului-verbal din data de_ creditorul a înțeles ca în temeiul art. 1617, alin. 3
N.C.C. să renunțe la compensația legală constatată prin respectivul proces-verbal întrucât dispozițiile art. 1617, alin.
(3) N.C.C. sunt deosebit de clare în această materie și prevăd în mod expres (și fără a deosebi între formele realizării compensației) faptul că "oricare dintre părți poate renunța, în mod expres ori tacit, la compensație";.
S-a arătat că acest aspect nu are relevanță în prezenta cauză în care nu se discută eficacitatea renunțării la compensație efectuată de către creditor, ci nulitatea operațiunii realizate în data de_ ca urmare a transgresării dispozițiilor art. 49 din Legea 85/2006.
Cu privire la susținerea administratorului judiciar în sensul că odată ce compensarea a fost constatată, reclamantul nu mai poate reveni în mod unilateral asupra manifestării sale de voință care a produs efecte juridice, creditorul a arătat că argumentele sunt irelevante prezentului litigiu întrucât nu se pune în discuție acest aspect, cum eronat consideră administratorul judiciar, ci nulitatea unei operațiuni ca urmare a transgresării dispozițiilor art. 49 din Legea 85/2006. Cum nulitatea este o sancțiune ce se raportează la momentul încheierii actului juridic (operațiunea din data de_ ), prezenta acțiune învestește instanța de judecată strict în limita aprecierii transgresării dispozițiilor legale sus-amintite, fără a o învesti cu alte aspecte ulterioare acestui moment (cum ar fi renunțarea la compensație efectuată de către subsemnatul ulterior datei de_ ).
Creditorul a arătat că având în vedere că potrivit doctrinei în materie nulitatea statuată de art. 46 din Legea 85/2006 este una absolută, prin întâmpinare acest aspect fiind trecut sub tăcere, iar potrivit dovezilor de la dosarul cauzei operațiunea din data de_ a fost realizată de S. F. S. cu încălcarea dispozițiilor art. 49 din Legea 85/2006, întrucât aceasta excede operațiunilor pe care societatea în insolvență este autorizată a le efectua și nici nu s-a realizat condițiile de formă prevăzute de art. 49, alin. (2) din Legea 85/2006 (convocarea ședinței comitetului creditor) creditorul a apreciat că în speță nu se pot face alte aprecieri asupra stării de fapt și de drept, impunându-se a se da forță dispozițiilor extrem de concludente a art. 46 din Legea 85/2006.
Analizând cu prioritate excepția lipsei de interes, raportat la dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, judecătorul sindic reține următoarele:
Prin încheierea civilă nr. 372/F/2011 pronunțată la 11 februarie 2011 de Tribunalul Bihor s-a admis cererea formulată de debitoarea SC F. S. și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței debitoarei nefiind ridicat dreptul de administrare al debitoarei.
Potrivit tabelului definitiv de creanțe al debitoarei SC F. S. publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 10494/_ singurul creditor este dl. C. R., cu o creanță salarială în cuantum de 35.322,05 lei.
La 3 septembrie 2013, în cadrul dosarului execuțional nr. 463/E/2013 al Executorului Judecătoresc Pușcaș Eugen N., dosar în care debitoarea avea calitatea de creditor urmăritor, între SC F. S., prin administrator special, și C. R. s-a ajuns la o tranzacție între părți prin care s-au compensat datoriile reciproce între părți, iar debitoarea s-a obligat să achite d-lui C. R. o diferență de 8.818 lei într-un cont menționat în convenție, iar urmare a acestei convenții s-a procedat la închiderea dosarului execuțional, iar debitoarea a efectuat plata sumei de 8.818 lei prin ordinul de plată nr. 19/_, sumă care nu a intrat în contul creditorului deoarece acesta a procedat la închiderea contului bancar în data de 3 septembrie 2013.
Potrivit art. 46 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, cu modificările ulterioare, "în afara de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operațiunile si plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Astfel, raportat și la dispozițiile art. 81 alin. 2 raportat la dispozițiile art. 16 alin. 1 teza finală din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art. 1247 alin. 2 Cod civil, pentru formularea unei acțiuni în anulare trebuie justificat și dovedit un interes, ori acest interes în procedura falimentului este acoperirea pasivului debitorului aflat in insolvență, respectiv urmărirea si recuperarea creanțelor creditorilor recunoscuți ( art. 2 raportat la art. 3 pct. 3 din Legea nr. 85/2006). Ori, în cauză există un singur creditor a cărui creanță a fost stinsă prin tranzacția încheiată la data de 3 septembrie 2013, astfel că prin această operațiune, neexistând alți creditori înscriși în tabelul de creanțe, nu i-au fost vătămate interesele în procedura insolvenței, scopul pe acre acesta trebuie să îl urmărească fiind acela de a-și încasa creanța, ori existând creanțe reciproce între părți, compensarea este în interesul ambelor părți, iar diferența de plată asumată a fi achitată de către debitoare (și care a și inițiat plata, nefinalizarea operațiunii fiind exclusiv imputabilă creditorului).
Față de cele de mai sus, raportat la dispozițiile art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, judecătorul sindic va admite excepția lipsei de interes, excepție invocată de către debitoarea SC F. S. prin administratorul special
N. I. și în consecință va respinge acțiunea în anulare formulată de creditorul C. R. în contradictoriu cu debitoarea SC F. S. prin administratorul special N. I. și administratorul judiciar H. B. R. S. FILIALA C., desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC F. S. ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite excepția lipsei de interes, excepție invocată de către debitoarea SC F. S. prin administratorul special N. I. și în consecință:
Respinge acțiunea în anulare formulată de creditorul C. R. , cu sediul procesual ales la av. G. S. în O., str. D. C., nr. 19, bloc C19, ap. 13, jud. B., în contradictoriu cu debitoarea SC F. S. prin administratorul special N. I. , cu sediul în A., nr. 285A, jud. B. și administratorul judiciar H. B. R.
S. FILIALA C.
, cu sediul în C. -N., str. P., nr. 69, bloc P7, scara 2, ap. 18, jud. C., desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC F. S., ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 13 decembrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
C. G. T. G.
Red.CG/MM 6 ex./_
| ← Încheierea civilă nr. 435/2013. Procedura insolvenței | Decizia civilă nr. 3246/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
