Sentința civilă nr. 4241/2013. Cererea debitorului. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ /a41
Operator date 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR.4241
Ședința publică din 30 septembrie 2013 Instanța constituită din:
Judecător - sindic: DP Grefier: B. E.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare - contestația formulată administratorul judiciar - Consorțiul format din C. de I. T. S. și S.
I. 2. I. în contradictoriu cu pârâții SC I. SRL, societate în procedura insolvenței cu sediul în Z., str. 22 D. 1989 nr.250/A, județul Sălaj și F. C. SA B. cu sediul în B., str. F. O. B., str. I. F., nr.87, et.2, sector 1, având ca obiect constatarea neîndeplinirii condițiilor compensării creanței certe deținute de SC I. SRL față de F. C. SA B. cu o creanță eventuală a acesteia către SC I. SRL și obligarea pârâtei F. C. SA B. la achitarea sumei de 2.084.340, 28 lei.
Procedura îndeplinită.
Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru conform prevederilor art.77 alin(1) din legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței..
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Se constată că administratorii judiciari au depus prin registratura instanței concluzii scrise .
Judecătorul - sindic,
Administratorul judiciar - Consorțiul format din C. de I. T. S. și S. I. 2. I. a formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâților SC I. SRL și F. C. SA B. solicitând constatarea că nu sunt îndeplinite condițiile compensării creanței certe deținute de SC I. SRL față de
F. C. SA B. cu o creanță eventuală a acesteia către SC I. SRL și obligarea pârâtei F. C. SA B. la achitarea sumei de 2.084.340, 28 lei, arătând în motivare următoarele :
Părțile au încheiat contractul de prestări servicii la data de_ prin care SC I. SRL, în calitate de subantreprenor s-a obligat să execute lucrările 6R10 Design and Build DN 1 C Dej - Baia Mare, iar F. C. SA, în calitate de antreprenor s-a obligat să plătească lucrările efectuate.
Prin adresele din datat de_ și_, pârâta a recunoscut obligația de plată a sumei de 5.929.591,35 lei din care se obligă să achite suma de 5.000.954,66 lei.
Cu privire la suma de 928.636, 69 lei, F. C. SA B. arată că este contravaloarea facturii nr.23394 emisă de SC I. SRL la data de_, anterior
1
deschiderii procedurii și achitată, însă care îi este solicitată în prezent spre achitare de către Garanti Bank Sucursala C. în temeiul unui contract de cesiune de creanță având la bază un factoring încheiat de debitoare anterior.
F. C. SA B. refuză efectuarea plății în ideea că ar putea fi obligată de către Garanti Bank Sucursala C. la pata acestei sume, rezervându-și dreptul de a uza de instituția compensării în raporturile cu SC I. SRL, conform art. 52 din Legea nr.85/2006.
Prin urmare, în viitor s-ar putea ca F. C. SA B. să facă o plată către Garanti Bank în beneficiul SC I. SRL Z. și astfel ar putea invoca compensarea.
Or, compensarea operează în cazul creanțelor născute anterior deschiderii procedurii și îndeplinește condițiile prev. de art. 1143 Cod civil, însă, în speță, creanța SC I. SRL este actuală, iar cea a F. C. SA B., este o creanță eventuală.
Prin întâmpinare, pârâta F. C. SA B. - Sucursala B. a ridicat următoarele excepții:
Excepția necompetenței materiale generale funcțional a instanței cu motivarea că prezentul litigiu transcende procedurii insolvenței, având în vedere că vizează o pretenție ce izvorăște dintr-un contract, astfel că acesta nu se circumscrie competenței judecătorului sindic.
Apoi, potrivit prevederilor art.29 din Condițiile generale ale Contractului de prestări servicii părțile au convenit ca pentru soluționarea oricărei controverse sau pretenții, în caz de nerezolvare pe cale amiabilă, competența să fie stabilită în conformitate cu Regulile de Arbitraj ale Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului B. .
Excepția prematurității cererii privind obligarea pârâtei la plata sumei de 1.55.703, 59 deoarece aceasta reprezintă contravaloarea unui procent de 50% din garanția de execuție, care se plătește la data încheierii procesului verbal la terminarea lucrărilor. Or, procesul - verbal de recepție la terminarea lucrărilor și semnat la data de_ nu are, conform prevederilor contractului, valoarea juridică a procesului - verbal de recepție a lucrărilor, ci reprezintă un act de predarea - primirea lucrărilor contractate.
Pe fondul cauzei se solicită respingerea ca nefondată a acțiunii, arătând că suma de 2.084.340,28 lei - suma totală pretinsă - se compune din: suma de 928.636, 69 lei reprezentând rest neachitat aferent facturilor emise de SC I. SRL față de care ridică excepția neexecutării contractului, nu de compensare având în vedere deficiențele deconstrucție constatate, și din suma 1.155.703,59 lei, reprezentând cota de 50% din garanția de bună execuție, obligație care nu s-a născut deoarece nu s-a efectuat recepția lucrărilor.
Asupra cauzei de față :
Competența națională a instanțelor judecătorești este caracterizată de principiul plenitudinii de competență sau de jurisdicție conform disp. art.126 din Constituție. Aceasta nu înseamnă că legiuitorul sau părțile nu pot deroga în anumite situații de la competența generală a instanțelor.
Excepția de necompetență generală a instanțelor este mijlocul procesual prin care se sancționează nerespectarea normelor de competență generală, iar excepția
2
de necompetență funcțională se referă la situația când competența aparține alte secții sau complet specializat.
Obiectul prezentului proces îl constituie pretenții reprezentând plata unor servicii executate de SC I. SRL Z. în calitate de subantreprenor și de către F.
C. SA B. în calitate de antreprenor conform Contractului de prestări servicii încheiat la data de_ .Or, potrivit disp. art.11, art.79 și 80 din legea insolvenței, aceste acțiuni transcend procedurii insolvenței, deci exced atribuțiilor judecătorului sindic.
Una din situațiile în care instanțele nu sunt competente să soluționeze litigiul este cea în care părțile au înțeles să stabilească printr-o cauză compromisorie înscrisă în contract competența de judecată în favoarea unor tribunale arbitrale.
În cauză, prin disp. art.29 din Condițiile generale ale contractului, părțile au stabilit că litigiile nesoluționate pe cale amiabilă să fie de competența Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului
B., care este un arbitraj instituționalizat cu reguli proprii de procedură, astfel că instanța urmează să-și decline competența în favoarea acestuia
Pentru aceste motive,
În numele L e g i i H o t ă r ă ș t e :
Admite excepțiile necompetenței materiale a Tribunalului Sălaj - judecător sindic și excepția necompetenței generale și funcționale, de ordine publică.
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și municipiului B. în conformitate cu disp. art.158 Cod procedură civilă raportat la art.343/1 Cod procedură civilă și art.,29 din Condițiile generale ale Contractului.
Excepția prematurității cererii de chemare în judecată va fi analizată de tribunalul arbitral competent.
Definitivă și executorie. Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2013.
Judecător - sindic, | Grefier, | |
DP | B. | E. |
Red.D.P./ _
Tehnored. B.E./_ . Ex. 2
3
| ← Încheierea civilă nr. 140/2013. Cererea debitorului. Faliment,... | Încheierea civilă nr. 1764/2013. Cererea debitorului.... → |
|---|
