Decizia civilă nr. 1041/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1041/2011
Ședința publică de la 10 M. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător Ana M. T.
Judecător R.-R. D.
G. M. T.
S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamantul C. LOCAL AL C. R. PRIN P. și P. C. R. ÎN C. DE R. AL C. R., împotriva sentinței civile nr. 1., pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta I. M., având ca obiect contract administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenți, consilier juridic G. R. V., cu delegație la dosar și reprezentantul intimatei, avocat N. T. C. A., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul formulat de P. comunei R. este timbrat, iar la data de (...), atât P. comunei R., cât și C. Local R. au depus la dosar răspuns la notele de ședință, câte un exemplar fiind comunicat cu reprezentantul intimatei.
R.ul intimatei depune la dosar dovada comunicării notelor de ședință cu recurenții.
R.ul intimatei arată că își menține poziția procesuală adoptată la termenul anterior, cu privire la lipsa calității de parte la fond, a P. comunei R. A. că în primul ciclu procesual P. comunei R. nu a avut calitatea de parte și nici prin hotărârea de casare nu s-a recomandat împrocesuarea acestuia.
Curtea pune în discuția părții prevederile art. 132 C. Pr. Civ. pentru faza rejudecării.
R.ul intimatei arată că nu este posibilă această extindere. În rejudecare, instanța de casare a identificat părțile și a analizat drepturile rejudecabile.
În ceea ce privește celelalte excepții se arată de către reprezentantul intimatei faptul că, la acest moment există o hotărâre de consiliu local prin care a fost mandatat C. Z. C. dispozițiilor regulamentului de organizare și funcționare, C. Local al comunei R. a trecut la angajarea unui apărător, iar dispoziția nu este semnată și nici nu prevede vreo dată de contract.
Se mai arată că problema reprezentativității se pune și prin prisma pozițiilor procesuale contradictorii ale C. Local.
R.ul recurenților solicită respingerea excepțiilor. Se arată că P. comunei R. a avut calitatea de parte la fond, iar în rejudecare s-a depus la dosar precizare de acțiune.
Curtea învederează reprezentantului recurenților faptul că se contestă reprezentativitatea C. Local și lipsa procurii exercițiului dreptului de a formula recurs și poziția ambiguă a acestei entități.
R.ul recurenților arată că au existat o serie de neînțelegeri între P. și
C. Local, care ulterior și-a însușit poziția primarului. S-a angajat apărător ales de către primar, în vederea susținerii intereselor, iar C. local a achiesat la poziția primarului.
Curtea, după deliberare, unește excepțiile cu fondul cauzei și, nemaifiind alte cereri de solicitat, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
R.ul recurenților solicită în principal, admiterea recursurilor casarea hotărârii recurate, ca fiind pronunțată de o instanță necompetentă material și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței competente, iar în subsidiar, admiterea recursului și admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, fără cheltuieli de judecată.
R.ul intimatei arată că își menține poziția procesuală exprimată prin intermediul notelor de ședință, solicitând respingerea recursului, în principal ca inadmisibil și în subsidiar ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA asupra recursului de față, reține că prin sentința civilă nr. 1756 din (...) pronunțată de
Tribunalul Maramureș în dos. nr. (...) s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a primarului C. R. ca reprezentant al C. local al C. R. cu privire la acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta I. M. și cu intervenientul in interes propriu C. local al C. R.
Prin aceeași sentință s-a respins ca inadmisibilă precizarea de acțiune formulată de către reclamanta C. R. reprezentată prin primarul acestei unități administrativ teritoriale.
Tot prin această sentință s-a respins ca fiind rămasă fără obiect cererea reconvențională formulată de către pârâta I. M. și s-a constat că pârâta și-a rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că în ceea ce privește excepția de necompetență materială a instanței învestite cu judecarea acestei pricini s-a reținut că prin decizia de casare intermediară pronunțată de Curtea de A. C. ca instanță de recurs s-a statuat asupra competenței materiale astfel că sunt incidente dispozițiile art. 315 C.por.civ..
În ceea ce privește lipsa calității procesuale active a primarului C. R. ca reprezentant al C. local al C. R. cu privire la acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta I. M. și cu intervenientul in interes propriu C. local al C. R. instanța de fond a reținut că această excepție nu a făcut obiect de analiză de către instanța de casare iar în îndrumarul dat de instanța de recurs se face referire doar la calitatea procesuală activă a reclamantului.
În analiza excepției instanța de fond a pornit de la dispozițiile L. nr. 2. privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și de la diferența de regim juridic atât din punct de vedere material cât și procesual asupra bunurilor proprietate publică ce fac parte din domeniul public al unităților administrativ teritoriale cât și a acelora care fac parte din domeniul privat al acestora.
Astfel, instanța de fond a reținut că în ceea ce privește litigiile care privesc proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale cum este cazul în speță, deoarece concesiunea s-a făcut în temeiul art. 38 alin. 2 lit. h) din L. nr. 2., sunt aplicabile regulile generale ale acestei legi.
Astfel instanța de fond a concluzionat că primarul poate fi delegat de către C. local să-l reprezinte în instanță, dar că în speță nu numai că acesta din urmă nu a fost delegat pentru promovarea acțiunii introductive dar a acționat chiar contrar poziției exprimată de autoritatea deliberativă localăadoptată în urma unei ședințe a acestuia, care a conchis că asupra opțiunii de respingere a acțiunii (f. 38 din dos. Judecătoriei B. M. atașat).
S-a înlăturat efectele pretins deduse din H. C. local nr. 46 din 22 octombrie 2004 deoarece aceasta a fost prezentată mult după ce în cauză s-a derulat judecata și s-au acordat atâtea termene de judecată, și pe considerentul că această hotărâre cuprinde un mandat general dat primarului comunei R. și nu un mandat special pentru fiecare caz în parte, mandatul general fiind dat cu mult după introducerea acțiunii ( 5 ianuarie
2004, data certă a Judecătoriei B. M.).
Pentru a reține astfel instanța de fond a mai făcut trimitere și la cererea de intervenție depusă la termenul din 11 martie 2004 în temeiul art. 49 alin. 2 C., prin care C. Local al comunei R. a invocat dreptul său de a introduce o asemenea acțiune învederând că primarul a acționat fără acordul dat de autoritatea deliberativă de la nivelul comunei R. și în defavoarea comunității, motiv pentru care instanța a admis în principiu această cerere de intervenție.
Astfel fiind, instanța de fond a reținut că primarul C. R. în persoana d- lui P. Maxim nu a avut mandatul C. local al C. R. pentru a promova acțiunea în instanță, motiv pentru care s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în raport cu cererea introductivă intentată împotriva pârâtei I. M. și privind și pe intervenienta în interes propriu C.
Local al C. R.
Mai mult instanța de fond a reținut în final că în precizarea de acțiune depusă la termenul din data de (...) pe lângă faptul că se modifică obiectul acțiunii, prin aducerea unui nou petit, este introdus un reclamant nou - C. R. - prin primar, ca reprezentant legal, ceea ce s-a socotit a fi inadmisibil în această fază procesuală și în această manieră.
Pe cale de consecință, a fost respinsă ca fără obiect și cererea reconvențională formulată în cauză de către pârâta I. M.
Împotriva acestei sentințe C. Local al comunei R., reprezentat prin primar și C. R. reprezentată prin primar au declarat recurs, în termen legal,solicitând, în principal, casarea sentinței atacate ca fiind pronunțată de o instanță necompetentă din punct de vedere materiale , cu consecința trimiterii spre judecare instanței competente iar, în subsidiar, s-a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, fără să fie încadrate în drept în vreunul din motivele limitativ și expres prevăzute la art. 304 C., s-a arătat că sentința este nelegală deoarece a fost pronunțată cu încălcarea normelor de competență materială, motiv de recurs încadrat de Curte conform art. 304 alin. 3 C.pr.civ în motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 3 C.
S-a arătat că în pofida trimiterii cauzei spre rejudecare în urma casării la Tribunalul Maramureș această instanță trebuia din nou să-și verifice competența materială invocată de recurente și că din această perspectivă se susține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 272 - 274 din L. nr. 218/1998, aceste texte fiind în vigoare de la data de 10 decembrie 2004 iar acțiunea în cauză a fost introdusă la data de 5 ianuarie 2004, deci anterior . modificărilor legislative. În al doilea motiv de recurs se susține că în rejudecarea pricinii C. Local al C. R. nu a fost citat în calitate de intervenient și nici nu s-a pus în discuție încuviințarea de principiu a cererii de intervenție, motiv de recurs încadrat în drept de C. conform art. 306 alin. 3 C. în dispozițiile art. 304 pct. 5 C. În fine în ultimul motiv de recurs s-a învederat că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a primarului C. R., deoarece putea fi eventual admisă lipsa calității de reprezentat iar o atare neregularitate ar atrage nulitatea relativă a cererii de chemare în judecată, însă o atare neregularitate a fost complinită conform art. 133 alin. 2 C. prin prezentarea mandatului dat de C. local prin H. nr. 46 adoptată la data de 22 octombrie 2004 și acest motiv a fost încadrat în drept de C. conform art. 306 alin. 3 C. în dispozițiile art. 304 pct. 5 C. Pârâta intimată nu a depus în termen legal întâmpinare așa cum avea obligația conform art. 308 alin. 2 corelat cu art. 118 alin. 1 C., dar prin notelede ședință depuse la data de (...) (f. 14-16) ulterior dezvoltate într-un lat rând de note de ședință înregistrate la data de 22 februarie 2011 (f. (24-25) s-a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal al consilierului juridic desemnat de P. comunei R. care conform art. 77 din L. nr. 2. este doar o structură funcțională și nu are calitatea de autoritate a administrației publice locale. Mai apoi s-a învederat că P. comunei R. a formulat recurs deși nu avea calitate procesuală în cauză, acesta nefiind parte în procesul derulat în fața instanței de fond. Pe fond, intimata arată că recursul este nefundat și solicită respingerea lui ca atare (f. 15-16). Analizând excepțiile de procedură prealabil conform art. 137 alin. 1 C. șiapoi recursul prin prima motivelor invocate, a apărărilor formulate cât și a dispozițiilor legale pertinente incidente în materie, curtea consttaă următoarele: 1. Sub aspectul excepțiilor de procedură invocate de intimata pârâtă acestea se vădesc a fi nefondate având în vedere următoarele considerente: Excepția lipsei calității de reprezentant legal a consilierului juridic pe considerentul că parvine de la P. C. R. nu este relevantă, deoarece delegația acestuia de reprezentare (f. 17) este semnată de primar care a fost menționat în recursul celor două recurente ca fiind reprezentantul legal al amândurora. Este adevărat că formularea să ne reprezinte din cuprinsul delegației ar părea ambiguă deoarece s-ar părea că reprezentarea în proces este a Primăriei ce figurează în antetul scriptului și nu a primarului care semnează actul. Pentru a statua că delegația este dată de primar în reprezentarea acestuia Curtea a avut în vedere că dubiul profită acestuia și că este mai preferabil ca să nu înlăture de la judecată pe cele două recurente prin sancționarea mult prea aspră prevăzută la art. 161 C. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale de recurent a primarului comunei R., Curtea are în vedere că din economia recursului se deduce că recursul nu este formulat de primar în nume propriu ca orga unipersonal al administrației publice locale recunoscut ca atare de L. nr. 2. și admis în practica de contencios administrativ că ar putea sta în judecată în nume propriu în litigiile ce au ca obiect contenciosul de anulare a actelor emise de acesta în virtute prerogativelor recunoscute de lege. În speță, Curtea reține că recurenți sunt: C. local al C. R. în calitate de autoritate deliberativă locală (organ al administrației publice locale conform L. nr. 2.) și C. R. în calitate de unitate administrativ-teritorială cu patrimoniu propriu și personalitate juridică proprie recunoscută ca atare de către C. și legile de organizare a teritoriului României. Acești doi recurenți sunt reprezentați în proces în recurs de către primarul C. R. calitate afirmată în preambulul memoriului de recurs. Din această perspectivă, nu se poate reține că primarul în calitate de reprezentant a celor două părți recurente ar avea sau nu calitate procesuală, acest examen putându-se face doar în persoana și față de cei doi recurenți. Așa fiind, Curtea urmează a respinge și excepția lipsei calității procesuale de recurent a primarului C. R. 2. Pe fondul recursului, raportat la cele trei motive de recurs, Curtea reține următoarele: În ceea ce privește critica privind încălcarea de către instanța de fond a normelor de competență materială, Curtea reține că instanța de fond a fost sesizată ca efect al deciziei nr. 2765/R/2009 din 27 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de A. C. - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie în dos. nr. (...) prin care în urma admiterii recursurilor formulate de C. Local al comunei R. și al pârâtei I. M. s-a casat decizia civilă nr. 6. din 19 martie 2009 a T.ui M. pronunțată în dos. nr. (...) și rejudecând apelul declarat de reclamantul C. Local al comunei R. împotriva sentinței civile nr. 2172/(...) a Judecătoriei B. M., pronunțată în dos. nr. 190/2004 a anulat-o în tot și ca o consecință s-a trimis cauza pentru competentă soluționare în primă instanță la Tribunalul Maramureș, secția de contencios administrativ. Din economia acestei decizii de casare intermediare rezultă că instanța de recurs a statuat asupra stabilirii competenței materiale de primă instanță ași a dezlegat această problemă de drept stabilind competența de soluționare în primă instanță în favoarea Tribunalul Maramureș, secția de contencios administrativ. Această din urmă instanță, așa cum este definită de art. 10 alin. 1 din L. nr. 554/2004 prin incidența L. nr. 2. reținută a fi aplicabilă pentru dezlegarea raportului juridic de conflict dedus judecății, nu mai poate repune în discuție competența materială deoarece ar însemna să nesocotească dezlegarea în drept dată de instanța de recurs care este obligatorie și opozabilă conform art. 315 alin. 1 C. Dar această dezlegare este opozabilă nu numai instanței de trimitere învestită prin acest procedeu atipic de sesizare ci și părților litigante care relevă de cauza pendinte, încât oricât ar fi de nemulțumită una dintre părți ori s-ar invoca lezarea normelor de ordine publică statuarea instanței de casare se opune cu putere de lucru judecat așa cum rezultă fără echivoc din dispozițiile art. 315 C. Astfel fiind, din această perspectivă Curtea reține că statuările instanței de fond sub acest aspect sunt corecte și legale, motivul de recurs circumscris acestei critici fiind vădit nefondat și va fi respins ca atare. Din perspectiva celei de-a doua critici, Curtea observă că în cauză C. Local al C. R. prin cererea de intervenție depusă la Judecătoria Baia Mare la data de 11 martie 2004 a invocat dreptul său de a formula acțiunea principală dedusă judecății evidențiind în plus că primarul a acționat pe cale principală fără să aibă acordul C. local și în defavoarea comunității așa cum corect a reținut instanța de fond. Din această perspectivă, Curtea observă că în faza de rejudecare după casare C. Local a fost citat în cauză neavând relevanță că acesta a fost citat formal doar ca reclamant deoarece este una și aceeași entitate juridică. De altfel ar fi și absurd să se pretindă citarea uneia și aceleiași persoane sub diferite calități procesuale pe care mai mult sau mai puțin legal le poate dobândi în cadrul soluționării unui conflict în fața unei jurisdicții. Curtea conchide astfel că instanța de fond a tranșat litigiul dedus judecății în contradictoriu cu C. Local al C. R. care a fost citat legal în cauză pentru primul termen de judecată în etapa de rejudecare (f. 7 dos. fond) citatfiind apoi la termenul următor (f. 14) când s-au luat concluziile părților și s- a prezentat în reprezentarea juridică a acestuia avocatul C. Z. așa cum se menționează în încheierea din data de 19 mai 2010 prin care s-a amânat pronunțarea soluției pentru data de 26 mai 2010 (f. 39 dos. fond). Mai apoi, Curtea observă că prin același act de procedură al instanței s-a consemnat că cererea de intervenție în interes propriu depusă la termenul din (...) a fost pusă în discuția contradictorie a părților, deci și față de intervenientul C. Local al C. R., reprezentat convențional prin avocat așa cum s-a arătat mai sus, și a fost încuviințată în principiu instanța de fond reținând cauza în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active a primarului comunei R. ca reprezentat al C. Local recea. Din această perspectivă, Curtea observă că și acest motiv de recurs este esențial nefondat și va fi respins ca atare. În fine, cu privire la acea de a treia critică ce vizează greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale active a primarului C. R. deși este reală afirmația că o atare excepție dacă ar fi fondată conduce la anularea cererii conform art. 161 C., se reține că dat fiind circumstanțele speței, ambiguității și disputei de la nivelul autorităților publice locale ale C. R., soluția instanței de fond este corectă. Curtea reține că într-adevăr din punct de vedere juridic instanța de fond trebuia să tranșeze nu excepția lipsei calității procesuale active a primarului căci acesta nu a fost niciodată în nume propriu evidențiat în calitate de reclamant numai că o atare confuzie și inducere în eroare a instanței se datorează recurentelor care, deși au fost asistate și reprezentate de un profesionist al dreptului, au formulat cererile deduse judecății într-un mod confuz și ambiguu. Practic în cauză este vorba de o excepție privind iregularitatea exercițiului dreptului de a formula acțiunea în justiție împotriva pârâtei de către C. Local al C. R. prin primarul unității administrativ teritoriale. Mai precis în cauză s-a pus în discuție lipsa procurii exercițiului dreptului de a formula acțiunea în justiție a primarului în numele C. Local al comunei R., excepție care odată admisă conduce la aplicarea sancțiunii procesuale a anulării acțiunii în justiție. Raportat însă la consistența argumentației primei instanțe ca instanță de trimitere față de lipsa mandatului dat în conformitate cu prevederile legale, raportat la susținerile C. Local însuși prin cererea de intervenție, se poate conchide că primarul comunei nu a avut niciodată un mandat expres dat în formă legală pentru exercitarea dreptului de acțiune în justiție în numele și pentru C. local în calitate de concedent. Astfel fiind, stabilindu-se fără echivoc faptul că primarul a semnat și înregistrat acțiunea în justiție în numele și pentru C. local fărăa obține mandatul ori acordul de a acționa de la acesta se soldează cu aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 161 C. Raportat însă la soluția instanței de fond care exprimă în substanță același lucru și că produce același efect sub aspectul sancționării neregularității procedurale invocate, față de toatre considerentele de fapt și de drept expuse în precedent, Curtea apreciază că nu se impune modificarea sentinței doar sub aspect formal. La această apreciere Curtea a avut în vedere și maniera în care sub unghiul art. 129 alin. 1 și art. 108 alin. 4 C. recurentul reclamant a înțeles să-și valorifice drepturile procesuale în justiție. Așa fiind, respingerea acestui motiv de recurs are ca și consecință aplicarea unei sancțiuni procesuale conform art. 723 C. Față de toate considerentele de fapt și de drept, curtea în temeiul art. 312 C. rap. la art. 27 din L. contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 14 din L. nr. 2., Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul recurentelor cu consecința menținerii în tot a sentinței atacate. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE R espinge excepțiile invocate de intimata pârâtă. Respinge recursul declarat de C. LOCAL AL C. R. și C. R. reprezentate prin primar, împotriva sentinței civile nr. 1756/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). { F. | PREȘEDINTE, L. U. JUDECĂTOR, ANA M. T.transferată la altă instanță semnează Președintele Curții de A. C. V. M. JUDECĂTOR, R.-R. D. G., M. T. } Red./Dact.L.U./L.U. 2 ex./18 martie 2011 Jud. fond E. C.
| ← Decizia civilă nr. 3530/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5187/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
