Decizia civilă nr. 1983/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D. nr.(...)

D. CIVILĂ NR. 1983

Ședința publică din 13 mai 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: AL H. S. JUDECĂTORI : A.-G. N.

D. M.

GREFIER: M. ȚÂR

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta G. R. C. împotriva Sentinței civile nr.5070 pronunțată în data de (...), în dosarul nr.(...) al T. S. în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. S., A. F. P. S. , A. F. PENTRU M. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 21,5 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatei, D. S. în nume propriu și în numele AFP AFP S. - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.

Curtea, din oficiu, în temeiul art.159^{1 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.}

Totodată apreciază recursul ca fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

C U R T E A P rin Sentința civilă nr. 5070 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocate de pârâta D. G. a F. P. a județului S., în nume propriu și în numele A. F. P. a comunei S. S-a respins ca nefondată cererea reclamantei G. R. C. privind obligarea pârâtelor la restituirea taxei de poluare.

S-a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului de anulare a actului nr. 1339/(...) și a actelor subsecvente acesteia. S-a respins cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele:

Prin acțiunea sa reclamanta G. R. C., a chemat în judecată pârâtele A.

F. P. a C. S., D. G. a F. P. a J. S., solicitând anularea actului nr. 1339/(...) emisă de A. F. P. a comunei S. și a actelor subsecvente, obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 806 lei reprezentând taxă de poluare cu dobândăaferent, în materie fiscală, de la data achitării acestei sume și până la data restituirii integrale a sumei, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta și-a motivat acțiunea arătând că a achiziționat un autoturism, pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească în R. o taxă poluare în sumă de 806 lei, reclamanta consideră nelegală această decizie, față de prevederile art. 90 paragraful 1 din T. privind Instituirea C. E.. Pârâta D.G.F.P. S. în nume propriu și în numele A. a comunei S. a depus la dosarul cauzei cerere de chemare în garanție a A. F. pentru M. - ministrul mediului B. (f.29-30)

Prin întâmpinarea depusă, pârâta D. G. a F. P. S. a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă în principal întrucât nu s-a parcurs procedura atacării deciziei prin care s-a dispus plata taxei, iar pe fond ca neîntemeiată pe motiv că taxa a fost achitată de petent în baza dispoziției legale în vigoare, iar suma solicitată nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabililor.

Chemata în garanție nu a depus întâmpinare în prezenta cauză și nici nu s-a prezentat la dezbateri.

Asupra cauzei de față, instanța a reținut următoarele :

Reclamanta a achitat în contul Trezoreriei orașului Ș. S. la data de (...) suma de 806 lei cu titlu de taxă de poluare aspect dovedit prin chitanța seria TS5 nr. 2006756 (f.7).

Prin cererea nr. 1068 din (...) (f. 6), reclamanta a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor, iar că prin adresa nr. 1339/(...) a A. a comunei S. s-a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că suma solicitată nu se încadrează la sume de restituit contribuabililor.

Cererea de anulare a adresei nr. 1339/(...) a A. a comunei S., este inadmisibilă în condițiile în care această adresă nu este un act administrativ ce poate fi atacat în instanță, ci exprimă poziția pârâtei și nu cuprinde dispoziții ce urmează a fi aduse la îndeplinire.

Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă pe motiv că reclamantul nu a atacat decizia prin care i s-a stabilit obligația de plată a taxei de poluare este nefondată întrucât conform dispozițiilor din capitolul I pct. 3 alin. 1 din O. nr. 1899/2004 emis de Ministerul Finanțelor Publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura condiție fiind depunerea cererii de restituire în cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.

De altfel, în cazul în care o taxa a fost încasata in baza unei legislații interne contrara normelor comunitare, se aplică principiul confirm căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.

In astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din

T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurala și îmbogățirea fără justa cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite(C.,cazul nr.68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et accises precum si cauza conexata nr.C-290/05 si C-333/05 Akos Nadasdi si Ilona Nemeth parag..61-70).

Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din C. Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor.

În data de 29 decembrie 2009 a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr.117 prin care au fost exceptate de la plata taxei de poluare si autovehiculele M1 cu norme de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrica nu depășește 2000 cmc, precum si autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4 , înmatriculate pentru prima data intr-un stat membru al U. E. în perioada 15 decembrie

2008-31 decembrie 2009 inclusiv, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima data in R. în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Conform aliniatului 2 al acestui articol unic, termenul de 45 de zile este termen de decădere.

În raport cu diferitele modificări ale Ordonanța de Urgență nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ.

Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat în vigoare T. de la L. În conformitate cu modificările aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea U. E., iar fostul art.90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind funcționarea U. E.., cu același conținut. Instanța a făcut însa referire în continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitara în vigoare la data plății taxei de poluare în litigiu.

Instanța a apreciat ca o prima precizare care se impune este aceea ca prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a

R. la U. E..

Efectele acestei ratificări sunt reglementate de art.148 alin.2 si 4 din

Constituția R., dispoziții conform cărora:

(2)„Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4)P.ul, Președintele R., G. și autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile aliniatului 2. „

Prin urmare, începând cu data aderării, 1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art.1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea și funcționarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozițiilor și principiilor Constituției R. cu acquis-ul comunitar, în perspectiva aderării R. la U. E., definiție conform căreia acesta include, între alte acte normative,

";dispozițiile T.ui instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la R.,

și ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate în Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie 1997.";

Cu privire la competenta instanțelor de judecata de a evalua conformitatea legislației române din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a cărei jurisprudență este obligatorie pentru instanțele naționale în interpretarea dreptului comunitar, a decis în cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicata orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constituțional.";

Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C.J.C.E.

Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.

Art. 25 din T. interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același T. interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.

Conform art. 90 paragraf 1 din T. Constitutiv al U. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite.

Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru., în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din T. ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. TE.

După împlinirea termenului de decădere de 45 zile prevăzut de O. nr.

1., O. 2. al cărei scop declarat era protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule, nu mai este în vigoare. Acest ultim act normativ a fost adoptat în vederea exceptării unor categorii de autovehicule care se înmatriculează pentru prima data în R. sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 de la plata taxei de poluare.

Cum reclamanta a achiziționat autoturismul și a făcut demersurile pentru înmatriculare la data (...), când a achitat taxa de poluare, aceasta intră sub incidența L. nr. 5. în forma valabilă după 15 februarie 2010, când taxa de poluare nu mai este discriminatorie.

Cererea de chemare în garanție a fost respinsă de asemenea, având în vedere că acțiunea principală este nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G. R. C. solicitând admiterea recursului, modificarea Sentinței civile nr. 5070/(...) pronunțată în dosar nr. 2955/8412010, in sensul de a obliga intimatele D. G. a F. P. S., in nume propriu si in numele A. F. P. a C. S. la restituirea sumei de 806.00 lei, reprezentand taxa de poluare, cu dobanda legala in materie fiscala de la data platii, pana la restituirea efectiva a sumeisolicitate, cu cheltuieli de judecata de 43 .6 lei; să se constate că sunt îndeplinite condițiile art. 304 alin. 8 și 9 din C. de procedură civilă.

În motivare s-a arătat că:

Prin sentința civilă nr. 5070/(...) pronunțată în dosar nr. (...), instanța de fond a dispus respingerea Cereri formulate.

Dintre argumentele de natura juridica pe care și-a intemeiat actiunea a vizat printre altele libera circulatie a marfurilor in cadrul C.E. iar ceea de-a doua interzicerea discriminarii intre produsele comunitare si cele nationale

Reclamanta a achizitionat un autoturism, iar pentru inmatricularea acestuia a fost obligată sa achite suma de 806.00 lei, cu titlu de taxa de poluare. C. ca aceasta taxa a fost incasata de parata fara un temei legal si in consecinta trebuie restituita in baza urmatoarele argumente.

In primul rand, obiectivul pentru care a fost introdusa taxa de poluare

(in forma initiala, O. nr. 5.) este acela de protejare a mediului, atat prin modul de utilizare a resurselor constituite cat si prin modul de impunere, tinand cont ca elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon criteriile care stau la baza taxei avand deci un caracter adecvat scopului propus.

Principala critica se refera, insa, la modificarile aduse O. 5., in care scopul nu mai este de protejare a mediului ci de protejare a industriei auto interne si de pastrare a locurilor de munca.

Astfel, din preambulul ordonantei de urgenta nr. 2., rezulta faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere concluziile analizei gradului de adancire a crizei financiare auto si a productiei industriei furnizoare, precum si masurile de sustinere a sectorului de automobile, afectat de criza financiara internationala; faptul ca G. R. ia masuri pentru pastrarea locurilor de munca.

Nici prin adoptarea ordonantei de urgenta nr. 7. intentia legiuitorului nu se schimba. Chiar daca se vrea ca acest act sa fie unul cu caracter reparatoriu, scopul ramane acelasi, respectiv" adoptarea unui cadru legislativ ( ... ) fundamentat si pe criza economica mondiala, cu implicatii in economia nationala.

In concluzie rezulta, fara echivoc, ca scopul legiuitorului roman in primul act normativ emis (O. 5.) a fost acela de a asigura protectia mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului, iar prin celelalte doua acte normative adoptate ulterior (O. nr. 2. si

7.) scopul a fost schimbat in sensul ca se doreste a se proteja industria constructoare si furnizoare de autoturisme si pastrarea locurilor de munca.

Pentru aceste argumente considera ca prin ultimele modificari aduse

O. nr. 5012008, taxa de poluare incalca prevederile art. 110 din T. U. E..

In privinta constatarii incompatibilitatii dintre art. 110 din TUE si un act normativ national jurisprudenta CEJ este edificatoare. In acest sens,

Curtea retine ca pentru aplicarea acestui text este nevoie sa fie indeplinite cateva conditii: trebuie sa existe o discriminarea intre produsele nationale si produsele importate; trebuie sa existe un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influientand astfel alegerea consumatorilor.

Aplicand aceste conditii in cazul de fata rezulta urmatoarele: exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr- un stat membru al U. E. si care se inmatriculeaza in R. si autoturismele second-hand deja inmatriculate in R.; si mai mult exista si o discriminareintre o anumita categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale ( scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor). De asemenea, existand un raport de concurenta intre produsele interne si cele importate, prin efectul normei fiscale nationale se ajunge la discriminarea in sensul ca norma fiscala ( OUG nr. 2. si 7.) orienteaza alegerea consumatorului spre o anumita categorie de produse, respectiv fie spre cele deja inmatriculate in R. (pentru acestea nu se plateste taxa de poluare) fie spre cele produse in R. ( care sunt scutite de taxa de poluare).

In concluzie, din toate argumentele mai sus aratate rezulta fara echivoc ca modificarile aduse taxei de poluare prin O. nr .2. si O. nr. 7. sunt incompatibile cu art. 110 din TUE.

Și practica C. de A. C. este, edificatoare, in acest sens; dispozitiile O.

5. (in forma initiala ) sunt incompatibile cu art. 110 din TUE (Dos. nr. (...) ) iar modificarile aduse acestei ordonante sunt incompatibile cu dispozitiile

T.ui (Dos. nr. (...)).

In al doilea rand, avand in vedere ca nu exista legislatie europeana primara sau secundara care sa instituie un anumit model de asezare a taxarii autovehiculelor evaluarea conformitati unui act normativ national de taxare a autovehiculelor se face prin raportare la art. 90 din T. precum si la jurisprudenta C. Cu alte cuvinte, taxare autovehiculelor trebuie analizata in baza unor principii fundamentale de drept comunitar; dintre care amintim principiul criteriilor obiective. Curtea in numeroasele decizii pe care le-a pronuntat (C - 132/88 C. c. Republica E., C- 290/05/ si 333/05 Nadasdi si Nemeth, C - 345/93 Nunes Tadeu) a aratat ca sunt criterii obiective cele precum capacitate cilindrica, tipul motorului, norma de poluare, deprecierea autoturismului in functie de anumiti coieficienti (vechimea autoturismului, rulajul mediu anual, stare tehnica, nivel de dotare).

Aplicand aceste criterii in cazul nostru observam ca O. nr. 5. cu modificarile ulterioare respecta doar partial cerintele stabilite cu C. E. dar si conditiile stabilite de CEJ in jurisprudenta sa. Criteriul primei inmatriculari, introdus de legiuitorul roman, face ca aceasta taxa sa fie discriminatorie. Acest criteriu nu poate fi considerat obiectiv; si mai mult, produce si un efect protectionist asupra produselor nationale in raport cu cele comunitare.

În al treilea rand, incompatibilitatea taxei de poluare (respectiv modificarile aduse acesteia prin O. nr. 2. si nr. 7.) cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin emiterea unei scrisori de somare impotriva R. (prima etapa a procedurii de incalcare a dreptului comunitar) de catre C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din TCE.

Fara a avea in intentie sa facem aprecieri si comentarii pe marginea acestei notificari ne limitam doar sa o anexam prezentei; ca instanta sa-si formuleze un punct de vedere obiectiv cu privire la observatiile facute de C. E. in ceea ce priveste taxarea autovehiculelor din R..

Face precizarea ca aceasta procedura nu a fost suspendata sau incheiata desi au fost depasite cele 2 luni de zile si inca C. nu a emis un raspuns oficial. Explicatia este aceea ca durata discutiilor formale nu este precizata in T., astfel ca aceasta ramane la dispozitia negociatorilor celor doua parti. Cert este ca aceasta procedura va avea o finalitate fie in sensul renuntarii de catre C. la orice actiune viitoare (partile au ajuns la o intelegere) fie C. va emite un aviz motivat.

In ultimul rand, faptul ca modificarile aduse O. 5. prin O. nr. 2. incalca prevederile TUE sunt recunoscute de insusi legiuitorul roman. Prinadoptarea O. nr. 1. G. roman incearca sa evite sanctiunile prevazute de T. U. E. privind incalcarea dreptului comunitar si in acelasi timp sa se si conformeze recomandarilor facute de C. E. in ceea ce priveste aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme.

Necesitatea adoptarii acestei ordonante s-a facut, dupa cum rezulta chiar din preambulul acesteia, pe de o parte, pentru punerea de acord a O. nr. 2. cu prevederile art. 110 din TUE , iar pe de alta parte, pentru faptul ca neasigurarea concordantei cu reglementarea comunitara va aduce prejudicii importante in relatia R. cu U. E..

In concluzie, cum insusi legiuitorul roman recunoaste ca modificarile aduse O. 5. incalca legislatia comunitara, se impune in mod obligatoriu sa se inlature aceste dispozitii din legislatia nationala si pe cale de consecinta sa se dispuna restituirea taxei de poluare Mai aduce si unele lamuriri cu privire la natura actului admininstrativ atacat (adresei).

Astfel pentru a inlatura orice interpretare asupra acestei adrese arata faptul ca acest act indeplineste toate conditile specifice ale actului administrativ in intelesul dat de dispozitiile art. 2, alin. 1 lit. c precum si ale alin. 2 din L. nr. 554/2004; textul din urma asimiland actelor administrative unilaterale, intre altele, refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim.

Pe de alta parte, actul intruneste si trasaturile actului administrativ fiscal in intelesul dat acestei notiuni de prevederile art. 41 C.proc.fisc. Actul a fost emis de catre organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind restituirea unei taxe speciale instituite de legea fiscala.

Sustine, de asemenea, ca este necesar sa facă si unele precizari referitoare la aplicabilitatea directa a dispozitiilor dreptului comunitar in cauza de fata.

Dreptul comunitar recunoaste posibilitatea particularilor de a obtine repararea prejudiciilor atunci cand le-au fost lezate drepturile printr-o incalcare a oricarei norme comuni tare. Acest drept (de reparare a prejudiciilor) rezulta, pe de o parte, din T.ele constitutive al C. E. dar si din alte acte ale institutiilor comunitare ( unde se constata ca subiectele noii ordini juridice constituite prin tratate nu sunt numai statele membre si ci resortisantii acestora; ca asa cum a creat obligatii in sarcina persoanelor fizice dreptul comunitar poate crea si drepturi care sa intre in patrimoniul acestora) iar, pe de alta parte, din jurisprudenta C. Drepturi care la randul lor sunt constatate si protejate de catre organele jurisdictionale de drept care au obligatia de a asigura efectul deplin al acestor norme.

Fundamentul juridic a acestor scurte consideratii il regasim in art. 10 din TCE unde se prevede in mod expres" statele membre iau toate masurile generale sau speciale necesare pentru a asigura indeplinirea obligatiilor care decurg din prezentul T. sau care rezulta din actele institutiilor C.. Statele membre faciliteaza C. indeplinirea misiuni sale. Statele membre se abtin sa ia masuri care ar putea pune in pericol realizarea scopurilor prezentului tratat." .

Din aceasta argumentare se poate retine, pe de o parte, dreptul reclamantei de a solicita repararea prejudiciului intrucat S. R.n a incalcat dispozitiile comunitare, iar pe de alta parte, obligatia S.ui R.n si a instantelor de judecata de a da eficienta normelor comunitare, in sensul de a dispune restituirea in intregime a taxei de poluare, prin aplicarea directa a normelor comunitare in ordinea juridica nationala.

Pin jurisprudenta C. se pot aminti, cu titlu de exemplu, numeroase cauze in care s-a constatat incompatibilitatea dintre normele comunitare sicele nationale si in consecinta s-a dispus repararea prejudiciilor suferite, lasand insa la dispozitia statelor modul cum se va face. Important este de amintit si faptul ca Curtea a statutat in hotararile sale ca, conditiile de fond si forma stabilite de diferitele legislatii nationale in materie de reparare a prejudiciilor nu pot fi mai putin favorabile decat cele ce privesc actiuni similare si nu pot fi organizate in asa fel incat sa fac practic imposibila sau extrem de dificila obtinerea reparatiei ( conditii neindeplinite, termene depasite). Ca exemple amintim: C- 199/82 San Giorgio, C- 129/00 C. c. Italia, C- reunite 6/90 si 9/90 Francovich si Bonifaci c. Italia, C- 46/93

Brasserie du Pecheur c. Germania .

Potrivit art.148(2) din Constitutie, citam:"Ca urmare a aderarii (la U.

E.) prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor din actul de aderare ...

Iar, potrivit alin, 4 al acestui articol organele abilitate ale statului garanteaza respectarea prevederilor tratatului, astfel:

"P.ul, Presedintele R.. G. si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile aliniatului ,doi"

Astfel, potrivit normelor comunitare, art, 25 CE prevede:"Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import si la export sau taxele cu efect echivalent". Aceasta interdictie se aplica de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal. Articolul 23 CE dispune: "Intre statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la import precum si orice masuri cu efect echivalent, "Curtea E.peteana de J. a definit(; masurile cu efect echivalent Curtea E. de J. a definit masurile cu efect echivalent in cauza "Dassonvi1ee(1974), slabilind ca: .... sunt masuri cu efect echivalent toate regulile comerciale implementate de statele membre ale C. E. care au finalitatea de a impiedica direct sau indirect actual sau potential comertul intemational. Deci in aceasta categorie sunt cuprinse nu numai masurile care sunt tratate discriminativ, in mod deschis sau ascuns marfa straina adusa intr-un stat membru ci si acelea care desi nu pot fi numite discriminative , sunt in masura sa impiedice libera circulatie a marfurilor

"Dispozitiile comunitare de mai sus sunt completate de art 90. CE care este redactat dupa cum urmeaza: Nici un stat membru nu aplica direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie" .

Deci din economia paragrafului 2 al art. 90 CE reiese ca nici un stat membru al C. E. nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie interna.

In consecinta prevederile mentionate din T. C. E. restrang libertatea statelor membre in materie fiscala de a restrictiona libera circulatie a marfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii si protectioniste .

1.b. In privinta reglementarii interne constatam ca taxa de poluare pentru autovehicule a fost introdusa prin OUG . Nr 5. ,(inlocuind astfel taxa de prima inmatriculare ) si se datoreaza pentru autovehicolele din categoriile M (1) ,M(3) si N(1 ),N(3), astfel cum sunt acestea, aprobate prin O. ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei.nr. 211/2003

Conform art 4 lit. "a" din OUG Nr.5., obligatia de plata a taxei pe poluare intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in R.,fara ca textul de lege sa faca distinctia nici intre autoturismele produse in R. si cele produse in afara si nici intre autoturismele noi si cele second-hand.

Precizează faptul ca potrivit art. 14(1), OUG nr.5., a intrat in vigoare la data de 0(...), aspect din care se concluzioneaza ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in R., nu si pentru cele aflate deja in circulatie si inmatriculate in tara. Pe de alta parte, in expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.5., depusa de P. sub nr.PLx536 / (...), este mentionat in mod expres ea daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecinta ar fi fost facilitarii intrarii in R. a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime de peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Deci, taxa pe poluare se vrea aveae un efect imediat diminuarea introducerii in R. a unor autoturisme second- hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru al C. E..

Pe de alta prte, potrivit OUG nr. 2., pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare, autovehiculele a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cmc si care se inmatriculeaza pentru prima data in R. sau in alte state membre ale U. E., incepand cu data de 15 decembrie 2008 se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule; potrivit art III, aceste scutiri se aplica pana la data de 31 dec. 2009, inclusiv.

Ordonanța de Urgență nr. 2., a fost abrogata prin Ordonanța de Urgență nr. 2., privind modificarea

OUG nr. 5O/2008, privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, conform careia art . .III(1), autovehiculele MI cu norma de poluare E. 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se inmatriculcaza pentru prima data in R. sau in alte state membre ale U. E. in perioada 15 dec.

2008-31 dec. 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare. A. 2 al aceluiasi articol prevede ca autovehiculele M 1 cu norma. de poluare E. 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cmc, precum si a tuturor autovehiculclor Nicu norma de poluare E. 4 inmatriculare pentru prima data in afara U. E.nene si care se inmatriculeaza in R. Ii se aplica taxele prevazute in anexelel si 2. Asadar, se creeaza o diferenta de tratament fiscal intre masinile noi si cele vechi inmatricularea in R. dupa intrarea in vigoare a OUG nr.5..

Esential, este faptul ca taxa pe poluare nu este perceputa pentru autoturismele deja inmatriculate in R., anterior intrarii in vigoare a acestei taxe, fiind perceputa numai pentru autovehiculele inmatriculate in celelalte state comunitare, si reinmatriculate in R., dupa intrarea in vigoare a taxei pe poluare. Pe de alta parte, diferenta de aplicare a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in tara din Comunitatea E. in scopul reimnatricularii lor in R., in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de provenienta, in timp ce pentru auto vehiculele inmatriculate deja in tara si aflate in circulatie, taxa nu se mai percepe.

Din analiza textelor de lege la care a facut referire mai sus si avand in vedere prevederile art. 16 din Constitutia R., raportate la art. 26 din Pactul

International din dec.1966, cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de R. prin D. nr.212/1974.si art.1 si 2 din OG nr.l37/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, se remarca si un alt tip de discriminare, respectiv o discriminare intre persoanele care au solicitat si obtinut inmatricularea autoturismclor anterior datei de 0(...) si persoanele care inmatriculeaza autoturismele dupa aceasta data (doar acestea din urma persoane platesc taxa pe poluare, desi este evident ca polueaza si autoturismele primei categorii. Discriminarea se realizeaza delegiuitor care a legat taxa pe poluare de faptul inmatricularii autovehiculelor. Acestea sunt si motivele pentru care C. E., La data de (...). a initial o noua procedura de infringement impotriva R. privitoare Ia modul in care este reglementata si perceputa taxa pe poluare. In fine, fata de aceasta noua procedura de infringement, ministrul mediului a anuntat public ca incepand cu anul 2010 se va renunta la taxa pe poluare perceputa in forma actuala, ceea ce conduce in mod necesar la concluzia ca si initiatorul acestei taxe o considera abuziva, discriminatorie si in contradictie cu Normele E..

Fata de cele de mai sus, si urmare a efectului direct a prevederilor art. 25, art. 28 si art. 90 din T. C. E. solicita a se constata ca prevederile privind taxa pe poluare sunt reglementari contrare celor din tratat.

2. Avand in vedere textele de lege la care a facut referire, precizează faptul ca practica judiciara in materie se pronunta in favoarea petentilor, obligand institutiile specializate ale statului, dupa caz, fie la înmatricularea autovchiculelor fara plata taxei pe poluare, fie la restituirea acesteia dobanzile legale aferente .

În acest sens, cu titlu exemplificativ, invoca: D. (...), nr.(...), nr.(...), nr

.(...), nr.(...), solutionate de T. S. si D. nr. (...), nr(...), nr.(...), solutionate de

Tribunalul Cluj; D. nr.l(...), a C. de A. C. etc.- in toate aceste cauze, si nu numai, instantele de judecata s-au -pronuntat in sensul inmatricularii autovehiculelor fara achitarea taxei pe poluare

Invederează si faptul ca pe rolul T. S. la data de (...) existau un numar de 518 cauze avand ca obiect inmatricularea fara plata taxei pe poluare. P. la momentul prezentei au fost formulate un numar de 197 recursuri, Curtea de A. C., la termenele din 04, respectiv 16 aprilie, respingand recursurile formulate de catre recurenta.

In concluzie, la toate argumentele mai sus amintite, judecatorul national insarcinata sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, impotriva oricarei dispozitii contrare a legislatiei nationale prin care s-ar ingradi sau impiedica repararea prejudiciilor prin impunerea de termene, conditii, lasandu-le neaplicate prin propria putere de decizie fara a solicita sau a astepta eliminarea prealabila a acestora pe cale legislativa sau pe calea vreunei proceduri constitutionale.

Prin urmare consideră că recursul formulat este întemeiat și solicită admiterea acestuia și modificarea sentitei pronunțată, în sensul , de a obliga intimatele la restituirea sumei de 806,0 lei reprezentand taxa de poluare.

In drept, își intemeiază cererea pe dispozitiile art 110 din T. U. E., art. 148 Constitutia R., art. 117 , 120 si 124 C.proc.fisc.

Pârâta intimată D. G. a F. P. a J. S. in nume propriu și În numele A. F. P. S., a depus întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului, menținerea Sentinței Civile nr. 5411/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj ca temeinică și legală, respingerea acțiunii ca inadmisibilă iar pe fondul cauzei ca netemeinică și nelegală.

În motivare s-a arătat că:

C.ă că instanța de fond În mod legal a respins acțiunea formulată de reclamantă privind anularea adresei 1339/2010 emisă de AFP S. și restituirea taxei de poluare.

În considerentele sentinței În mod judicios s-a reținut că OUG nr. 5., varianta În vigoare la data solicitării Înmatriculării, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 din T. CE.

Reclamantul recurent nu a urmat procedura administrativ jurisdicțională prevăzută de art. 205 și următoarele din C. de procedurăfiscală, la care face trimitere art. 7 din OUG nr. 5., instanța de judecată putând fi sesizată numai sub condiția utilizării în prealabil a mecanismului contestației, pe cale administrativa. Acesta este de fapt înțelesul și spiritul art. 218 alin. 2 Cod procedură fiscală care prevede calea de atac la instanță și unde se arată explicit că obiectul acțiunii il constituie decizia de soluționare a contestației.

Prin cererea înregistrată pe rolul T. S., reclamantul a solicitat anularea adresei nr. 1339/2010 emisă de AFP S. și obligarea la restituirea sumei de

806 lei reprezentind taxa pe poluare achitată de reclamant.

Referitor la anularea adresei menționează că aceasta nu este un act administrativ în sensul definit de art. 2 lit. c din L. nr. 554/2004, generator de efecte juridice, ci doar o simplă operațiune tehnico materială.

Stabilirea cuantumului sumei si a obligatiei platii taxei de poluare instituita prin OUG nr. 5. au fost stabilite prin D. de calcul a taxei pe poluare in urma careia reclamantul a platit taxa pe poluare.

Asa cum rezulta din economia dispozitiilor art. 5 si art. 7 din OUG nr.

5. stabilirea, verificarea ,colectarea si executarea silita, inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta potrivit prevederilor OG nr. 92/2003 privind C. de procedura F. , republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel fiind, actul autoritatii fiscale reprezinta un titlu de creanta si constituie instiintare de plata conform legii. D. poate fi contestata in termen de 30 de zile de la data comunicarii sub sanctiunea decaderii , potrivit dispozitiilor art. 207 alin. 1 din OG nr. 92/2003 republicata cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii ce au fost ignorate de instanta de judecata.

Natura juridica a acestui act este surprinsa de insusi legiutorul delegat in conditiile art. 7 din OUG nr. 5. si a fost determinata de initierea si desfasurarea procedurii de infringement demarata de C. E. in cursul careia una dintre criticile adresate statului a fost aceea ca taxa nu este stabilita pe baza unui act administrativ de impunere care mai apoi sa poata fi contestat in concret si efectiv de catre contribuabil.

Se poate observa ca reclamantul nu a urmat aceasta procedura prevazuta de legea procesuala fiscala pentru a contesta in substanta legalitatea stabilirii taxei de poluare ci s-a marginit sa declanseze un litigiu distinct de contestare a legalitatii actului administrativ fiscal.

Prin urmare calea aleasa de reclamant ignora procedura deschisa de lege pentru contestarea actului de impunere si astfel daca s-ar valida s-ar deturna normele procesual fiscale care guverneaza solutionarea unui atare conflict, ceea ce nu ar putea fi admis.

Reclamantul a disimulat demersul sau de a pune in discutie legalitatea stabilirii si incasarii taxei de poluare prin prisma apelarii la procedura administrativa de drept comun , ignorind faptul ca pentru a se statua asupra acestui conflict exista norme procesuale speciale clare, accesibile, previzibile si predictibile compatibile cu exigentele de calitate a unei legi asa cum rezulta din jurisprudenta instantei europene de contencios al drepturilor omului.

Reclamantul a platit voluntar taxa de poluare supunindu-se astfel normei interne aplicate de organul fiscal prin intermediul deciziei administrative de stabilire si calculare a taxei. Desigur plata acestei taxe si maniera in care a fost stabilita nu inlatura dreptul contribuabilului de a contesta taxa si implicit de a se solicita verificarea in substanta a legalitatii impunerii.

In aceasta ambianta factuala si procesuala ,atit in faza administrativa de solutionare cit si ulterior in faza de control judecatoresc si judiciar se poate pune in discutie nu numai modalitatea factuala si legala de stabilire a taxei ci si compatibilitatea normei interne cu norma comunitara pertinenta.

Prin urmare , calea aleasa de reclamant ignora procedura deschisa de lege pentru contestarea actului de impunere si astfel daca s-ar valida s-ar deturna normele procesual fiscale care guverneaza solutionarea unui atare conflict, ceea ce nu ar putea fi admis.

Potrivit art. 1 din L. nr. 554/2004 "persoana care se considera vatmata Într-un drept al sau ori Într-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea În termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata"

În speță, actul contestat, respectiv adresa nu este un act administrativ în sensul dispozițiilor legale anterior arătate, astfel că nu poate face obiectul controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, în temeiul art. 1, alin. 1 din L. nr. 554/2004.

In acest context, demersul judiciar al reclamantului , nu se incadreaza in prevederile textelor legale precizate, acesta urmarind repararea unei pagube fara insa ca in prealabil, actul administrativ cauzator al pagubei sa fi fost defiintat .

Fara o analiza a actului administrativ prin care s-au stabilit in sarcina reclamantului obligatii fiscale , instanta nu putea trece direct la a dispune restituirea sumei astfel achitata.

Chiar daca reclamantul si-a Î. În drept cererea pe dispozitiile L. contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin obiectul sau, cauza nu este de contencios administrativ, aceasta având drept finalitate restituirea unei sume.

Din coroborarea dispozitiilor L. nr. 554/2004,cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca pentru sesizarea instantei de contencios administrativ, este necesar ca situatie premisa, fie existenta unui act administrativ susceptibil prin efectele sale sa vatame un drept ori un interes legitim, fie existenta unui refuz de solutionare a unei cereri sau nesolutionarea acesteia În termenul legal, ceea ce nu s-a constatat În cauza.

Având În vedere faptul că, reclamantul nu a urmat procedura administrativ-jurisdicționala prevazuta de C. de procedura fiscala precum și

Împrejurarea că adresa nu constituie act administrativ, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii pe cale contenciosului administrativ.

Analizând recursul formulat, raportat la probele administrate în cauză și la dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Referitor la inadmisibilitatea cererii R eferitor la excepția inadmisibilității invocată de pârâtă curtea observă că prin admiterea excepției inadmisibilității s-ar încălca art 13 din CEDO în sensul încălcării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare se impune a se verifica dacă aceste mijloace puse la dispoziția particularilor sunt disponibile și adecvate, adică aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei pe poluare în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia conform art. 209 alin. 1 lit. b C.pr.fiscală, pârâtele nu au depusdovada existenței unei jurisprudențe în această materie, în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă, și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare de instanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată.

Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează atât instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practici unitare la nivelul instațelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii.

La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza

2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în R. cu art. 90 din T. C. E. ). Comunicatul de presă al C. din (...) semnala: „conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria E. 4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în R. dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada (...)-(...).

Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar .

Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor.,, Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 ). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rand, trebuie avute în vedere soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ- fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare.

Prin Hotararea din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva R., Curtea E. de J. a statuat:

Conform art. 13: "Oricare persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale."

Interpretand art. 13 in lumina propriei jurisprudente, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca in fiecare tara sa existe un mecanism care sa permita persoanei remedierea in plan national a oricarei incalcari a unui drept consacrat in conventie.

Aceasta dispozitie solicita deci o cale interna de atac in fata unei

"autoritati nationale competente" care sa examineze orice cerere intemeiatape dispozitiile conventiei, dar care sa ofere si reparatia adecvata, chiar daca statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere in ceea ce priveste modalitatea de a se conforma obligatiilor impuse de aceasta dispozitie. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atat din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (Hotararea Wille impotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neaparat o instanta de judecata.

Totuși atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotărârea Klass si alții). În această privință, în speță, se pot ridica suspiciuni cu privire la o eventuală încălcare a art. 13 din CEDO în condițiile în care intimata AFP nu a demonstrat ca o astfel de cale de atac - plângerea prealabilă - ar fi fost efectivă. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilitatii nu îî poate fi aplicată reclamantului recurent, impunându-se așadar soluționarea cauzei pe fond.

Referitor la fondul litigiului

Reclamanta a achitat în contul Trezoreriei orașului Ș. S. la data de

(...) suma de 806 lei cu titlu de taxă de poluare aspect dovedit prin chitanța seria TS5 nr. 2006756 (f.7).

Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare, modificări ce au fost arătate mai jos.

Ordonanța de Urgență nr. 50 din 21 aprilie 2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, și a intrat în vigoare la data de (...), conform art. 14 din acest act normativ.Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru prima dată prin Ordonanța de Urgență nr. 208 din 4 decembrie 2008, pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008. În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr.

24/2000), respectiv la data de 8 decembrie 2008. (conform art. 11 .alin. 2 din L. nr. 24/2000).

Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a doua oară prin Ordonanța de Urgență nr.

218 din 10 decembrie 2008 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008.

La rândul său, primul act de modificare a Ordonanța de Urgență nr. 5., respectiv Ordonanța de Urgență nr. 2., a fost abrogată prin art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2.. Conform art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2., „. de urgență a G. nr. 2. pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, se abrogă". În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11 .alin.

2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 11 decembrie 2008.

Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a treia oară prin Ordonanța de Urgență nr. 7 din 18 februarie 2009 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 103 din 19 februarie 2009.

În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul

Ordonanța de Urgență nr. 7., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul O ficial (conform art. 11. alin. 2 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 19 februarie 2009.

Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a patra oară prin art. 35 din L. nr. 329 din 5 noiembrie 2009, privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu C. E. și Fondul Monetar

Internațional, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din

9 noiembrie 2009. Conform art. 70 din această lege, Capitolul VII - din care face parte art. 35 - a intrat în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11. alin. 1 din L. nr. 24/2000), respectiv la data de 12 noiembrie 2009.

În cauza de față curtea retine aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 110 din T. de instituire a C. E. (în continuare, TFUE). Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 110 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.

Cum R. este stat membru al U. E. începând cu data de 1 ianuarie

2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și G. însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru.

Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ui în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.

Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului comunitar, în speță art. 110 din TFUE, a fost analizată si prin raportare la efectele produse în dreptul intern de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată, înprocedura privind pe reclamantul T. în contradictoriu cu pârâții S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M..

Curtea de Justiție a U. E. a stabilit că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Curtea de Justiție a interpretat art. 110 din TFUE din perspectiva neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate conchizând că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Chiar dacă întrebarea și răspunsul C. de referă la varianta inițială a

OUG nr. 5., argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare.

Or, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Fata de cele ce preced curtea retinand incalcarea normelor art 110 din TFUE va admite recursul declarat de reclamanta G. R. C. împotriva Sentinței civile nr. 5070 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S., pe care o modifică în sensul că va admite în parte acțiunea, si va obliga pârâta A. F. P. S. să restituie reclamantei suma de 806 Ron cu dobânda legală calculată începând cu (...) și până la achitarea integrală.

Va admite cererea de chemare în garanție și va obliga chemata în garanție A. F. PENTRU M. să restituie A. F. P. S. a sumei de 806 Ron cu dobânda legală calculată începând cu (...) și până la achitarea integrală.

Va respinge cererea de anulare a adresei nr. 1339/(...). Este corectă însă susținerea că respectiva adresă nu este un act administrativ în sensul definit de art. 2 lit. c din L. nr. 554/2004 prin raportare la art 41 din OG

92/2003, generator de efecte juridice, ci doar o simplă operațiune tehnico- materială.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta G. R. C. împotriva Sentinței civile nr. 5070 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S., pe care omodifică în sensul că admite în parte acțiunea, obligă pârâta A. F. P. S. să restituie reclamantei suma de 806 Ron cu dobânda legală calculată începând cu (...) și până la achitarea integrală.

Admite cererea de chemare în garanție și obligă chemata în garanție A. F. PENTRU M. să restituie A. F. P. S. a sumei de 806 Ron cu dobânda legală calculată începând cu (...) și până la achitarea integrală.

Respinge cererea de anulare a adresei nr. 1339/(...). Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

AL H. S. A.-G. N. D. M.

GREFIER,

M. ȚÂR R ed.G.A.N./dact.L.C.C:

3 ex./(...) Jud.fond: K. M.

← Decizia civilă nr. 5988/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 1999/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Decizia civilă nr. 1983/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1983/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal