Decizia civilă nr. 2508/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2508/2011
Ședința publică din 31 mai 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE : A.-I. A.
JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : D. P. G. : V. D.
S-au luat în examinare recursurile declarate de D. G. A F. P. M. PRIN A. F. P. A M. B. M. și A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 4279 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., cauza privind și pe intimatul R. C. I., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni. Procedura de citare este îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În data de (...), s-a înregistrat la dosar întâmpinare trimisă prin fax, din partea intimatului R. C. I., prin care s-a solicitat respingerea recursurilor.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 10 din L. nr. 554/2004. Reține cauza în pronunțare în baza actelor și a lucrărilor de la dosar. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 4279 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta A. F. pentru M.. S-a admis acțiunea formulată de reclamantul R. C. I. în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. M. în reprezentarea A. F. P. B. M., și A. F. pentru M., B., și în consecință: S-au anulat Deciziile de calcul nr.11581 din data de (...) și a Deciziei nr.423 din data de (...) emise de către A. F. P. B. M., respectiv D. G. a F. P. a J. M.. Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 8115 lei sumă ce reprezintă taxă de poluare, cu dobânda legală, de la data plății și până la restituirea efectivă a sumei. Au fost obligate pârâtele, în solidar, să achite reclamantei suma de 843,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. În considerente se reține că prin acțiunea precizată înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul R. C. I. a solicitat tribunalului ca în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. M. - A. F. P. B. M. și M. M. - A. F. pentru M. B. să dispună anularea Deciziilor de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. 11581 din (...) și 423 din 9.0. emise de pârâta A. F. P. B. M., respectiv de D. M. constatarea nelegalității încasării sumei de 8115 lei reprezentând taxă de poluare pentru autoturismul marca AUDI și restituirea acestei taxe, achitată de reclamant cu chitanța seria TS7 nr.1474300 din (...), cu dobânda legală până la restituirea efectivă. Reclamanta a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii E. autoturismul menționat mai sus pe care a dorit să-l înmatriculeze, însă pârâta A. F. P. a stabilit prin D. nr. 11581/(...), obligația sumei de 8115 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare. Împotriva acestei decizii reclamantul a făcut contestație care a fost respinsă prin D. nr.423 din (...), de către D. M.. Reclamanta a considerat că OUG NR. 5. este contrară art. 90 din T.ul de instituire a CE, întrucât este destinată să diminueze introducerea în R. a unor autovehicule second hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-ar achita taxa de poluare în acest litigiu (Franța), favorizând astfel vânzarea autovehiculelor second hand deja înmatriculate în R. și, mai recent, vânzarea autovehiculelor noi produse în R.. Or, după aderarea R. la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. S-a remarcat un alt tip de discriminare, respectiv între persoanele care au solicitat înmatricularea autovehiculelor anterior datei de (...) și cele care înmatriculează autovehicule ulterior, doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autovehiculele primei categorii de persoane, cele înmatriculate anterior. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei de poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul OUG nr. 5. rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unor taxe de poluare pentru toate autovehiculele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește";. În drept s-au invocat dispozițiile invocate din T.ul Comunități E., art. 148 din Constituția R. și faptul că taxa de poluare nu este prevăzută de C. fiscal. În probațiune s-au depus copii de pe factura și actele de achiziție a vehiculului, cartea de identitate, inspecția tehnică periodică, certificatul de autenticitate, D. de calcul a taxei de poluare. Prin întâmpinare, pârâta D. G. a F. P. M. prin A. F. P. B. M. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Pârâta A. F. pentru M. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Examinând acțiunea, care a fost legal timbrată, din coroborarea probatoriului administrat, precum și a dispozițiile legale incidente în materie, instanța a reținut următoarele: Reclamanta a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii E. autovehiculul menționat mai sus pe care a dorit să-l înmatriculeze, fără plata taxei de poluare, însă pârâta A. F. P. B. M., prin D. nr. 11581 din (...) a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 8115 lei. Potrivit art. 90 par. I din T.ul de I. al C. E., nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne. OUG NR. 5. modificată, este contrară art. 90 din T.ul de I. a C. E., întrucât este destinată să diminueze introducerea în R. a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel din acest litigiu pentru care se solicită înmatricularea fără plata taxei de poluare. După aderarea R. la U. E., acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre, atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. Incompatibilitatea taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție prin lansarea la (...) a unei proceduri de „. de către C. E., în temeiul art. 226 din T.ul CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. consideră că prevederile legislației românești conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se referă astfel la ultima formă a taxei de poluare. C. a menționat două aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, în ultima formă a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii infrigement pe următoarele argumente, respectiv criteriul primei înmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor, iar în anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de altă parte, în urma aplicării cerinței de primă înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislația românească care intră direct pe piața mașinilor de ocazie din această țară, circulă fără să fie suspuse acestei taxe, pe de altă parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în R. în aceeași perioadă dar nu pentru prima dată și care intră în concurența directă cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale. Din perspectiva celor arătate, tribunalul a considerat că decizia pârâtei privind obligarea reclamantei la plata sumei de taxei de poluare este nelegală, împrejurare ce determină admiterea acțiunii cu consecința anulării actului administrativ, conform dispozitivului. Împotriva sentinței a formulat recurs D. G. a F. P. a judetului M. prin A . F. P. a municipiului B. M., prin care a arătat că sentinta civila atacata netemeinica si nelegala și a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinție in sensul respingerii actiunii reclamantului. În motivarea recursului se arată, cu privire la anularea actelor administrativ fiscale că sentinta civila este netemeinica întrucât criticile aduse impotriva acestora nu vizeaza modul de calcul si stabilire a taxei ciinsasi instituirea taxei in sistemul fiscal al statului. Asupra acestui aspect organul fiscal nu are prerogativa de a face aprecieri cu consecinta restituirii taxei, iar instanta verificand condițiile de fond si de forma a acestor acte, in mod gresit a statuat in sensul anularii lor; cel mult putea face abstractie de existenta acestor acte fara a se impune anularea lor. In cazul in care se va mentine sentinta cu privire la celelalte capete de cerere, solicită să se aibă in vedere ca organul fiscal a avut doar atributii in calculul taxei pe poluare, taxa fiind virata in contul A. F. de M. conform Normelor metodologice emise in aplicarea O.U.G. nr. 5., iar restituirea taxei pe poluare( si dobanda legala) ar trebui sa se faca tot de la bugetul A. F. de M., conform art. 124 alin. 2 Cod Proc. Fiscala. Nu se poate retine vreo culpa procesuala in sarcina organului fiscal, prin urmare nici dobanda legala nici cheltuielile de judecata nu pot fi suportate de organul fiscal. In plus, dobanda legala fiscala pe care o solicita reclamantul nu se circumscrie situatiilor prevazute de art. 117 Cod proc. fiscala, astfel că, nici reclamanta nu a facut plata in temeiul unui titlu de creanta care sa fi avut un termen scadent de plata si care, prin nerespectarea lui sa atraga impunerea de majorari de intarziere. Daca insa instanta de recurs are în vedere acordarea de despagubiri sub forma dobanzii legale, aceasta nu poate fi acordata altfel decât ca daune - interese prevazute de art. 1088 alin.2 Cod Civil, de la data cererii de chemare in judecata. In urma notificarilor emise de C. E. catre Guvernul R. si a consultarilor in vederea alinierii noului act normativ cu legislatia comunitara, noua taxa a fost calificata ca o taxa de mediu, ceea ce confera legitimitate reglementarilor nationale in raport cu dispozitiile dreptului comunitar, având in vedere ca in domeniul protectiei mediului, C. E. exercita doar competente de coordonare, statele membre putand sa adopte reglementari proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar. In nota de fundamentare a noului act normativ s-a aratat ca in statele membre ale Uniunii E., taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar aceasta realitate juridica are drept implicatie la nivel national faptul ca fiecare stat membru isi poate institui in mod independent propriul sistem de taxare. E.luarea conformitatii O.U.G. nr. 5. cu normele comunitare trebuie efectuata in lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparenta, neutralitatea fiscala sau taxarea excesiva, criteriile obiective, caracterul adecvat si proportional al taxei, si nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul. Ori, O.U.G. nr. 5. este in conformitate cu principiile jurisprudentei europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piata si care, in plus, pot fi contestate de contribuabil daca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa. In privinta comparatiei cu autovehiculele deja existente in parcul auto national, C.E.J s-a pronuntat ca o atare comparatie nu este relevanta sub aspectul discriminarii fiscale, deoarece art.90 din T.ul C.E. nu este menit sa impiedice un stat membru sa introduca taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existene ( decizia CEJ in cauzele conexate C- 290 / 05 si 333/05 Akos Nadasdi si Ilona Nemeth parag.49 ). Împotriva sentinței a declarat recurs și A. F. pentru M.(AFM), solicitândmodificarea în tot a sentinței in sensul respingerii acțiunii reclamantei. În motivarea recursului recurenta arată că, în privința analizei taxei prin prisma art. 90 din T.ul C. E., atunci când și o astfel de analiză a fost supusă analizei, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevantă cu privire la înțelesul și întinderea art. 90 din tratat, în materia taxării interne, în genere și a autovehiculelor în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea română, ci la legea comunitară. Art. 90 din T. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din T. citat mai sus și la jurisprudența C. de J. a C. E., astfel încât taxarea autovehiculelor se impune a fi analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar, precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din OUG nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de prima înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei de poluare în prima variantă, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. Așadar, Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar este aceea că statele membre pot sa impună asupra mărfurilor, precum autovehiculele, un sistem de taxare al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C- 132/88 Con. C. E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de J. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindri că sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa pe poluare este bazată pe elemente precum capacitatea cilindrică, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc de decizii arbitrare. Principala critică adusă de instanța fondului noului sistem de taxare este aceea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia CEJ în cauza C-3. N. T., parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import și, în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un vehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate decontribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparației cu autovehicule deja existente în parcul auto național, Curtea E. de J. s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T.ul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor texte deja existente (decizia CEJ în cauzel conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona nemeth, parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște, pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Prin urmare, OUG nr. 5. (varianta în vigoare la momentul achitării taxei de către reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T.ul C. E. Determinarea taxei pe poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică), luându-se în considerare deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în Anexa 4. Cota fixă de reducere prevăzută în această anexă este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare a autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor ce au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a ordonanței. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată. Recurenta nu poate fi obligată la plata acestora, deoarece nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis D. de calcul și pentru că virarea sumelor la bugetul F. pentru M. se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă. Suma aferentă taxei pe poluare este virată în contul recurentei de către organul fiscal care calculează și încasează taxa în temeiul legii, recurenta nefăcând nicio opțiune legată de aceasta. A. F. pentru mediu nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil, astfel că nu poate fi obligată la plata unei dobânzi legale și cheltuielilor de judecată. Examinând recursurile instanța constată următoarele: Problema ridicată în cauză este cea a compatibilității sau incompatibilității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Incompatibilitatea taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discuție si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de către C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din T.ul CE. Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează atât instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practici unitare la nivelul instațelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii. Prin modificările aduse acestui OG 5. de Ordonanța de Urgență ale Guvernului nr. 208/(...) și 7/2009 se introduc, începând cu data de (...), elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptateîn perioada (...)-(...) de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele de poluare pe criteriul datei înmatriculării, iar scutirea operează și ea pe acest criteriu. La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în R. cu art. 90 din T.ul C. E. ). Comunicatul de presă al C. din (...) semnala: „conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în R. dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada (...)-(...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor.,, Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 ). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rand, trebuie avute în vedere soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Prin Hotararea din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva R., Curtea E. de J. a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale." Interpretand art. 13 in lumina propriei jurisprudente, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca in fiecare tara sa existe un mecanism care sa permita persoanei remedierea in plan national a oricarei incalcari a unui drept consacrat in conventie. Aceasta dispozitie solicita deci o cale interna de atac in fata unei "autoritati nationale competente" care sa examineze orice cerere intemeiata pe dispozitiile conventiei, dar care sa ofere si reparatia adecvata, chiar daca statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere in ceea ce priveste modalitatea de a se conforma obligatiilor impuse de aceasta dispozitie. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atat din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (Hotararea Wille impotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neaparat o instanta de judecata. Totuși atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotărârea Klass si alții mai sus citata, pag. 30, alin. 67). În această privință, în speță, se pot ridica suspiciuni cu privire la o eventuală încălcare a art. 13 din CEDO în condițiile în care intimata AFP Z. nu a demonstrat ca o astfel de cale de atac - plângerea prealabilă - ar fi fost efectivă. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilității acțiunii nu îi poate fi aplicată reclamantului, impunându-se așadar soluționarea cauzei pe fond. 3. Referitor la fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală pentru următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. T. ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T. de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în R. a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.5.. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din T.ul de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxăriiautovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de J. a C. E. Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitateafiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile C. de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu (A se vedea D. C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Mos Nădasdi si Ilona Nemeth, par. 52.) S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. de J. a C. E. Jurispudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într- un autovehicul național similar (A se vedea D. C. de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 TCE nu este menit sa împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sausa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, D. C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nădasdi si Hona Nemeth, par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.5. este conformă cu T.ul precum și cu jurisprudența C. de J. a C. E. Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabileștecadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și segestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acestdomeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E. Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din U. E. în scopul reînmatriculării lor în R.. Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin OG 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. A., conform art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al C. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. În acest context organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. A. fiind, instanța a constatat că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția R., republicată și L. nr. 157/2005 de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E.. Sub acest aspect, s-a pronunțat și C.J.C.E. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964) iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976). Pentru toate aceste considerente se poate susține că în mod corect tribunalul a constatat întemeiată acțiunea reclamantului. În mod just s-a acordat și dobânda legală reclamantului, deoarece prin efectuarea unei plăți nedatorate reclamantul a suferit un prejudiciu, iar pentru recuperarea integrală a acestuia se impune și acordarea dobânzilor. În consecință, Curtea va aprecia recursurile declarate ca fiind nefondate, iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. le va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată. În baza art. 274 Cod proc.civ., recurentele D. G. a F. P. M. și A. F. pentru M. B. vor fi obligate, în solidar, să-i plătească intimatului R. C. I. suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondate recursurile declarate de D. G. a F. P. M. prin A. F. P. B. M. și A. F. pentru M. B. împotriva sentinței civile nr. 4279 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. Obligă recurentele D. G. a F. P. M. și A. F. pentru mediu B. în solidar să-i plătească intimatului R. C. I. suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. A. I. A. C. I. D. P. V. D. Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: S.O.
| ← Decizia civilă nr. 12/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3918/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
