Decizia civilă nr. 3623/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 3623/2011
Ședința data de 05 O. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T.
JUDECĂTOR M. H.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. S., împotriva Sentinței civile nr. 454 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...)al T.ui C., în contradictoriu cu pârâtele A. L. PENTRU O. F. DE M. C. N. și A. PENTRU O. F. DE M. A J. C., având ca obiect - anulare act administrativ.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei, achitată cu chitanța nr. 529000140 din (...), aflată la fila 6 din dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.
Se constată că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct. 2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar. CURTEA Prin sentința civilă nr. 454 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P. S. în contradictoriu cu pârâții A. L. PENTRU O. F. DE M. C. N., A. PENTRU O. F. DE M. A JUD.C.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin D. nr. 197/(...) emisă de A. L. pentru O. F. de M. C.-N. s-a dispus recuperarea sumei de 6353 lei de la reclamant în raport de prevederile art. 46 si art. 47 din Legea 7. deoarece acesta a încasat necuvenit pe perioada (...) până la (...) această sumă cu titlu de ajutor de șomaj, realizând venituri, altele decât cele autorizate potrivit legii, conform art. 41 alin. 1 lit.b din Legea 7., iar prin D. nr. 6. emisă de A. C. s-aconstatat încetarea cu data de (...) a indemnizației de șomaj acordată reclamantului. Constată că prin D. nr. 5. emisă de A. C. s-a stabilit dreptul de indemnizație de șomaj acordat reclamantului în cuantum de 524 lei începând cu data de (...) pentru o durată de 15 luni, respectiv pentru perioada (...)-(...). Din adeverința nr. 874/(...) (f.33) emisă de C. Local A., reiese că reclamantul a fost ales consilier local la alegerile administrației publice locale din data de (...) în conformitate cu Legea 215/20012 privind administrația publică locală. Prin Hotărârea C.ui local A. nr. 20/(...) a fost validat mandatul de consilier local al d-lui P. S.. Apreciază că în speța de față problema care este supusă judecății este de a determina dacă reclamantul a putut să beneficieze pe perioada (...)- (...) de ajutorul de șomaj în condițiile în care a avut calitatea de consilier local în această perioadă. Potrivit art. 19 alin.l lit.c din Legea 7. privind sistemul asigurărilor pentru șomaj si stimularea ocupării forței de muncă, sunt asigurate în mod obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj, prin efectul legii, persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective… pe durata mandatului. A., potrivit art. 17 alin.l lit.c din Legea 7. șomerii sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situații: lit.c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiți sau aleși, dacă anterior nu au fost încadrați în muncă sau dacă reluarea activității nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activității angajatorului. De asemenea, potrivit art. 38 alin. l, lit. c indemnizația de șomaj se acordă persoanelor la data încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese. Din coroborarea tuturor textelor de lege anterior enunțate rezultă că o persoană care își desfășoară activitatea in funcții elective, cum este cazul în speță al reclamantului, acesta având calitatea de consilier local în cadrul C.ui local al comunei A. din data de (...), poate beneficia de indemnizația de șomaj doar odată cu încetarea mandatului pentru care a fost numită și nici într-un caz pe perioada desfășurării acestuia. După cum rezultă din actele dosarului calitatea de consilier local a reclamantului nu a încetat, motiv pentru care acestuia în mod corect i s-a emis D. nr. 6. si 197/2010 privind încetarea cu data de (...) a indemnizației de șomaj și recuperarea sumelor achitate cu titlu de ajutor de șomaj pentru această perioadă. Referitor la precizările reclamantului din cuprinsul acțiunii legate de natura veniturilor în sensul că veniturile ca si consilier local reprezintă o indemnizație de ședință și care nu poate să aibă relevanță din punctul de vedere al L. nr. 7., acestea nu subzistă deoarece art.34 alin.l lit.b din Legea 7. vorbește de veniturile pe care trebuie să le obțină șomerul pentru a avea această calitate, respectiv din activități autorizate și care să fie mai mici decât salariul de bază minim brut pe țară. Activități autorizate în sensul legii, potrivit art. 15 alin.2 din H.G. 174/2002, sunt activitățile economice desfășurate de persoanele fizice în mod independent si de asociațiile familiale în baza autorizației de funcționare eliberate conform legii sau exercitarea profesiilor liberale potrivit dispozițiilor legale speciale precum si activitățile desfășurate în calitate de asociat in cadrul societăților comerciale. Pe cale de consecință, nu are importanță dacă indemnizația obținută de reclamant ca si consilier local depășește sau nu suma de 500 lei deoarece reclamantului nu i se aplică dispozițiile L. 7. prin însăși faptul că are calitatea de consilier local si îndeplinește deci o funcție electivă, veniturile pecare el le obține neintrând în categoria celor obținute din activități autorizate în sensul sus menționat. In ceea ce privește motivele de nelegalitate ale deciziilor invocate acestea nu subzistă, fiind semnate si stampilate de directorul A. C., iar în privința nemotivării deciziei, aspect susținut de reclamant, tribunalul urmează să retină că în cuprinsul acesteia s-a indicat concis faptul că reclamantul a realizat în perioada indicată alte venituri decât cele prev.de art. 41 alin.1 lit.b din Legea nr. 7.. Invocarea de către reclamant a D. nr. 5. de recurs în interesul legii (f.44-46) pronunțată de I. nu prezintă relevanță deoarece aceasta face referire la dispozițiile L. nr. 1. privind sistemul public de pensii, respectiv stabilește că persoanele alese in funcții de consilier local pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective. In speța de față nu avem de interpretat dispozițiile L. nr. 1., iar capetele de cerere formulate de reclamant și referitoare la constatarea îndeplinirii condițiilor privind calitatea de șomer între perioada cuprinsă între data înregistrării cererii la A. L. pentru O. F. de M. C. și data stabilirii dreptului la pensia anticipată vor fi respinse in considerarea faptului că deciziile contestate nu fac vorbire decât de ajutorul de șomaj și nu stabilesc absolut nimic legat de pensia anticipată de care , probabil , ar trebui să beneficieze reclamantul. Așa fiind, în raport de prevederile art.19, 17, 38 din Legea 7. coroborat cu art. 8-18 din Legea nr. 554/2004 a respins acțiunea reclamantului ca nefondată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. Ș. solicitând admiterea recursului si modificarea Sentintei civile nr 4. in sensul admiterii actiunii astfel cum a fost formulata. În motivare s-a arătat că: In mod neintemeiat si printr-o gresita interpretare a reglementarilor in materie si a probatoriului administrat, Instanta de fond a apreciat ca neintemeiate sustinerile reclamantului a respins actiunea formulata. In urma reanalizarii sub toate aspectele a actiunii si inscrisurilor depuse in probatiune solicită a aprecia ca pretentiile reclamantului sunt justificate. In mod corect in cursul anului 2009 A. C. a constatat indeplinirea de catre reclamant a conditiilor privind calitatea de somer, si a conditiilor legale pentru a beneficia de indemnizatia de somaj ocazie cu care i-a fost eliberat carnetul de evidență seria CJ, nr 52028. Conform prevederilor legale in materie s-a prezentat lunar, la A. C. N., in vederea obtinerii vizei periodice, astfel cum rezulta din foaia de evidenta a carnetului de înregistrare ca somer. Asa cum a aratat deja prin D. nr 5., în temeiul prevederilor art. 34 din Legea nr 7., A. C. a dispus acordarea in favoarea reclamantului a unei indemnizații de șomaj, în cuantum de 524 lei lunar, pentru un interval de 15 luni, cuprins intre (...) - (...). Situatia de fapt si de drept avuta in vedere de A. C. la data stabilirii dreptului la indemnizatie de somaj, (...), a ramas neschimbata, astfel ca reclamantul nu a inregistat venituri suplimentare care sa determine sistarea acordarii indemnizatiei. Carnetul de evidenta a fost vizat lunar de catre reprezentantii A. C. N., ultima viza datand din 07 aprilie 2010 conform inscrisului anexat in copie xerox in probatiune. D. Nr. 6406 intitulata si decizia nr. 4720 din (...) nu este motivata astfel emitentul nu indica in mod concret care sunt motivele de fapt si de drept care au determinat emiterea in (...) a unei dispozitii de sistare cu caracter retroactiv a indemnizatiei de somaj ((...)). Este de asemenea neclar pentru care din considerente, A. C. a apreciat ca reclamantul este indreptatit la plata indemnizatiei de somaj in intervalul (...)-(...), asa cum, la fel de neclar este temeiul pentru care in 19 mai 2010 a apreciat ca, nu mai este indreptatit, emitand insa o dispozitie/decizie cu caracter retroactiv (incepand cu data de (...)) . Consideră ca, un alt motiv de nelegalitate il constituie emiterea unor dispozitii! decizii unilaterale fara indicarea instantei la care poate fi atacata respectiva decizie . Formularea "cu drept de contestare in termen de 30 de zile de la comunicare la instanta competenta conform legii" este una evaziva, si nu este de natura sa indice instanta careia, cel vatamat in drepturi se poate adresa. In mod cu totul nejustificat, in cursul lunii mai 2010 , A. C. N. a emis împotriva reclamantului "D. nr. 197, datată (...)" privind recuperarea sumei de 6353 lei incasată necuvenit pe perioada (...) pânâ la (...). In motivarea deciziei s-a indicat sumar, faptul ca reclamantul a realizat in aceast interval de timp venituri, altele decât cele autorizate, potrivit legii, conform art. 41 alin1, lit. b) din Lg. nr 7.. D. este nelegală pentru următoarele considerente: Sumele incasate de catre reclamant au fost cele stabilite de catre A. C., prin D. nr.5. A. L. pentru O. F. de M. C. N. nu avea competenta legală pentru a stabili sistarea acordarii indemnizatiei de șomaj si restituirea sumelor acordate atâta timp cât A. J. pentru O. F. de M. C. nu a emis o decizie care sa modifice dispozitia initială privind acordarea indemnizatiei. Alte motive de nelegalitate ale deciziei le constituie faptul că aceasta nu este in mod concret motivată, A. C. N. optând pentru o motivare sumară si ambiguă, indicând drept considerent realizarea unor venituri , altele decât cele autorizate, potrivit legii, conform art. 41 alin1, lit. b) din Lg. nr 7., fără a indica ce a avut in vedere pentru a emite o asemenea decizie. In plus, decizia este datată (...) si comunicata prin posta in data de (...), iar in cuprinsul sau A. L. de O. a F. de M. C. dispune , in temeiul prevederilor art 46 si art. 47 din Legea 7. restituirea sumelor care i-au fost acordate in perioada (...) -.(...), D. a fost emisa in 2 ( trei) exemplare, dupa cum este consemnat in nota de subsol, a înscrisului semnat in numele D. executiv al instituției. In ceea ce privește invocarea Deciziilor pronunțate în urma soluționării recursurilor in interesul legii aprecierea probelor a fost total eronata. Rolul acestor decizii a fost acela de a oferi o documentare cu privire la natura jUridicJ a veniturilor rezultate din indemnizatia de sedinta a consilierilor locali, care a test deja lamurita pe calea R. IN I. L. prin cele doua decizii ale Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de C. si J., Cu ocazia întocmirii dosarului pentru acordarea indemnizației de somaj a facut dovada faptului ca reclamantul in calitate de consilier local, obtine o indemnizatie de sedinta astfel cum este aceasta reglementată de art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu mențiunea ca valoarea indemnizației este nesemnificativă. Această indemnizație de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de ședințe la care au participat și nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc. Prin urmare, calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate. Fata de cele de mai sus solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. In drept s-au invocat prevederile art. 299 si urmatoarele , art 304 1 din codul de procedura civila. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, precum și cuaplicarea prev. art. 158 indice 1 alin. 2 C.pr.civ., Curtea constată următoarele: Prin D. nr. 197/(...) emisă de A. L. pentru O. F. de M. C.-N., s-a dispus recuperarea sumei de 6353 lei de la reclamant, în raport de prevederile art. 46 si art. 47 din Legea 7., deoarece acesta a încasat necuvenit pe perioada (...) până la (...) această sumă cu titlu de ajutor de șomaj, realizând venituri, altele decât cele autorizate potrivit legii, conform art. 41 alin. 1 lit.b din Legea 7., iar prin D. nr. 6. emisă de A. C. s-a constatat încetarea cu data de (...) a indemnizației de șomaj acordată reclamantului. Anterior, prin D. nr. 5. emisă de A. C. s-a stabilit dreptul de indemnizație de șomaj acordat reclamantului în cuantum de 524 lei începând cu data de (...) pentru o durată de 15 luni, respectiv pentru perioada (...)-(...). Corect a reținut prima instanță că din adeverința nr. 874/(...) emisă de C. Local A., reiese că reclamantul a fost ales consilier local la alegerile administrației publice locale din data de (...) în conformitate cu Legea 215/2001 privind administrația publică locală. Prin Hotărârea C.ui local A. nr. 20/(...) a fost validat mandatul de consilier local al d-lui P. S.. De asemenea, corectă este și statuarea conform căreia problema care este supusă judecății este de a determina dacă reclamantul a putut să beneficieze pe perioada (...)-(...) de ajutorul de șomaj în condițiile în care a avut calitatea de consilier local în acest interval. Ca urmare a aplicării prev. art. 19 alin. 1 lit. c, art. 17 alin. 1 lit. c, art. 38 alin. 1 lit. c din Legea nr. 7., tribunalul a respins acțiunea de anulare a actelor emise de către pârâte, constatând și că decizia Î. nr. 5., pronunțată în recurs în interesul legii nu își găsește aplicare în cauză. Criticile formulate prin recursul declarat de către reclamant urmează a fi validate, pentru următoarele considerente: Pe de o parte, se constată că nu au fost combătute afirmațiile reclamantului conform cărora situația acestuia de la momentul stabilirii dreptului de a încasa indemnizația de șomaj a fost aceeași cu cea existentă la momentul emiterii celor două acte contestate, astfel încât, din această perspectivă, nu se justifică această abordare contradictorie. În plus, Curtea nu poate împărtăși teza conform căreia se poate face abstracție totală de decizia Î. nr. 5., din moment ce prevederile L. nr. 1., care au fost analizate de către instanța supremă sunt similare cu cele ale L. nr. 7., incidente în cauză. Astfel, Î. Curte a reținut următoarele: „Într-adevăr, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1., astfel cum a fost modificată prin I pct. 20 din Ordonanța de urgență a G. nr. 9., plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, între altele, "beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II". Pe de altă parte, în art. 5 alin. (1) pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin I pct. 1 din Ordonanța de urgență a G. nr. 9., se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici; II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I". Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prin 34 din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială. În această privință este de observat că indemnizația de ședință, înînțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială. O atare interpretare se impune câtă vreme în art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a revăzut că "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B., după caz", iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiul art. 52 din Legea nr. 1.. Ca urmare, se impune să se considere că obținerea în mod ocazional de către aleșii locali a 2-3 indemnizații lunare, reprezentând fiecare până la 5% din indemnizația lunară, după caz, a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B., nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei în sensul prevederilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1.…";. Or, și în cadrul prezentului litigiu a fost pusă în discuție natura indemnizației de ședință a unui consilier local, apreciată de prima instanță ca fiind venit cu caracter de continuitate, contrar poziției instanței supreme, iar ipoteza prev. de art. 17 și 19 din Legea nr. 7. este cu totul alta decât cea din speță, întrucât se are în vedere ipoteza în care indemnizația de șomaj se obține la încetarea mandatului de consilier local, pe baza veniturilor încasate în această calitate. Pornind de la o atare natură juridică a indemnizației de ședință, tribunalul trebuia să observe că nici măcar textele art. 5, pct. IV și, respectiv, ale art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 7. privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă nu excluddin categoria beneficiarilor indemnizației de șomaj persoanele care realizează venituri ce sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă în vigoare. Or, potrivit art. 33^1 din Legea nr. 7., valoarea indicatorului social de referință este de 500 de lei, pârâtele nerelevând în motivarea actelor administrative atacate că reclamantul ar fi depășit acest plafon. Pentru aceste considerente, Curtea va constata că instanța de fond a interpretat și aplicat greșit prevederile art. 5, pct. IV și, respectiv, ale art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 7., ceea ce atrage incidența motivului de modificare reglementat art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă. Pe cale de consecință, va fi modificată sentința recurată, în sensul că se va admite acțiunea reclamantului P. Ș. și se va dispune anularea deciziei nr. 197/(...) emisă de pârâta A. L. PENTRU O. F. DE M. C.-N. și a dispoziției nr. 6. emisă de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C. și vor fi obligate pârâtele să recunoască și să plătească reclamantului toate drepturile ce rezultă din decizia nr. 5. a AGENȚIEI JUDEȚENE PENTRU O. F. DE M. C.. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E: Admite recursul declarat de reclamantul P. Ș. împotriva sentinței civile nr. 454 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o modifică în sensul că admite acțiunea reclamantului P. Ș. și dispune anularea deciziei nr. 197/(...) emisă de pârâta A. L. PENTRU O. F. DE M. C.-N. și a dispoziție nr. 6. emisă de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C. și obligă pârâtele să recunoască și să plătească reclamantului toate drepturile ce rezultă din decizia nr. 5. a AGENȚIEI JUDEȚENE PENTRU O. F. DE M. C.. Fără cheltuieli de judecată. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2011. Red.M.B./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: A.-M. B.
| ← Decizia civilă nr. 4692/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 270/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
