Decizia civilă nr. 3888/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

D.ZIA CIVILĂ Nr. 3888/2011

Ședința publică de la 20 O. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. D.

Judecător R.-R. D.

Judecător L. U.

Grefier M. T.

S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâta A. F. P. A M. T. R. PRIN D. G. A F. P. C. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 1., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamantul A. A., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

P. de citare este { F. |legal} îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 159^{1 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr.}

554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, după deliberare, din oficiu, având în vedere data comunicării sentinșeio recurate și data înregistrării recursului de către chemata în garanție invocă excepția tardivității acestuia, iar în ceea ce privește recursul formulat de pârâtă, apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare și reține cauza în pronunțare pe fondul acestuia.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 1886 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulata de reclamantul A. A. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. și în consecință a fost obligată pârâta sa restituie reclamantului suma de 9819 lei cu titlu de taxa de poluare nedatorata cu dobânda legala in materie civila calculata de la data de (...) și până la data restituirii efective a sumei sus indicate .

A fost admisă cererea de chemare in garanție formulata de parata in contradictoriu cu A. F. PENTRU M. B..

A fost obligată chemata în garanție sa plătească pârâtei suma de 9819 lei cu titlu de taxa nedatorata si dobânda legala.

A fost obligată pârâta sa plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamantul a achiziționat în cursul anului 2009 un autoturism second- hand marca VWPASSAT înmatriculat in țară comunitara .

În momentul când a dorit înmatricularea autoturismului in România, a înregistrat cerere, iar parata i a prezentat o fisa de calcul a taxei de poluareprin care a fost obligat sa achite suma de 9819 lei, în temeiul OUG nr 5. modificata prin OUG nr. 2. ,ca taxa de poluare pentru autovehicule achitata conform chitanței seria TS nr. la data de (...) .

Reclamantul a solictat paratei A. F. P. a municipiului T. restituirea acestei taxe la data de6 august 2010, aceasta refuzând restituirea acestei taxe(f.13 dosar) .

Excepția inadmisibilității acțiunii nu poate fi primită întrucât tribunalul a apreciat că sunt incidente prevederile art. 8 al.1 din Legea nr. 554-2004 coroborat cu art. 117 al.1 lit d, din Codul de procedura fiscală, reclamantul fiind în situația de a cere restituirea unei sume platite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale . La momentul la care s-a stabilit si perceput taxa de poluare nu se cunnostea și nu era verificată incidenta prevederilor legislatiei naționale în raport cu cerinta comunitara în aceasta materie si deci, reclamantul nu a beneficiat , in mod practic si efectiv la acel moment, de posibilitatea exercitarii caii de atac speciale prevazura de art. 205 si urm din Codul de proc fiscală.

Pe fondul cauzei, tribunalul apreciază că taxa de poluare a fost perceputa sub incidenta OUG 5. in forma modificata prin OUG 2. si OUG 7.

.Ca atare legalitatea refuzului de restituire si legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinate prin prisma prevederilor OUG 5. in forma sus indicata .

Analiza trebuie efectuata in primul rand prin relevarea scopului urmarit de catre G. R. prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. A., in preambului ordonantei de urgenta 2. se prevede faptul ca adoptare a acesteia a fost necesara avand in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adancire a crizei financiare si economice in luna octombrie, care releva o scadere importanta a pietelor auto si a productiei industriei furnizoare, precum si masurile de sustinere a sectorului de automobile, afectat de criza financiara internationala; faptul ca G. R. se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare,,

Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legătură cu scopul declarat al adoptării O. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea inițial „.asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de masuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudentei Curtii de J. a C. E., având în vedere faptul ca aceste masuri trebuie adoptate in regim de urgenta, pentru evitarea oricaror consecinte juridice negative ale situatiei actuale.

Schimbarea de intentie declarata expres de catre legiuitor nu lasă loc vreunei interpretari. Asifei, de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin imbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limita prevazute de legislația comunitară în acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule.

Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunandu-și înlăturarea discriminărilor între contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării în vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enunțat in preambulul Ordonanței a fost înlăturatprintr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat.

Trebuie enunțat în acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor in Romania, indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificările OUG 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrica nu depășește 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale U. E. in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de U. a G. nr. 5.. Intr- un mod deloc întămplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autorismelor produse in Romania, o noua dovada a intenției clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. *

Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse OUG 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din T.ul de I. a C. E.

A., in jurisprudența referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt condițiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala națională trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor.

In consecință, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se crează o discriminare, astfel incat consumatorii sunt descurajați sa aleagă produsele importate in vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare.

In urma modificărilor aduse prin OUG 2. si OUG 7., norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarata incompatibilă cu art. 90 din T.ul CE. A., exista atât o discriminare intre autoturismele second - hand înmatriculate deja intr-un stat membru al U. E. si care se înmatriculează în Romania si autoturismele second hand deja înmatriculate în Romania și mai mult, exista și o discriminare între o anumita categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse in Romania si restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarata de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerintele și rigorile spațiului de libera circulație a mărfurilor, forței de muncă

și capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, în speță fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.

Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discuție si prin lansarea unei proceduri de

,,infringement,, de către C. E., la data de 25.06J2009, in temeiul art. 226 din

T.ul CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislatiei românești conform cărora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestormașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare.

C. a menționat doua aspecte care ridica semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii de infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a mașnilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicării cerinței de prima înmatriculare, toate mașinile noi î nmatriculate in perioada stabilita de legislația romanească care intra direct pe piața mașinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare care urmează să fie inregistrate in Romania in aceeași perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiate.

T. a apreciat ca in spetă se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezinta o fapta ilicita ce atrage răspunderea paratei in condițiile dreptului comun aceasta fiind obligata sa repare intreg prejudiciul suferit de reclamant si fiind totodata pusa in intarziere inca de la data savarsirii faptei ilicite adica de la data incasarii sumei din speta .Ca atare in temeiul prevederilor OUG 9. reclamantul este indreptatit la plata dobanzii legale in materie civila de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale .

Având in vedere considerentele mai sus expuse tribunalul in baza art. 8,18 din Legea 554/2004 si a prevederilor anterior menționate a obligat parata la restituirea taxei de poluare cu dobânda legala in materie civila calculata de la data plății și până la restituirea efectiva.

Având in vedere considerentele de mai sus si faptul ca in baza OUG 5. taxa de poluare achitata a fost virata de catre parata in contul administrat de chemata in garanție în temeiul art. 60 si urm C.pr.civ a admis si cererea de chemare in garanție în întregime.

In temeiul prevederilor art. 274 din Codul de procedura civila, instanța a reținut culpa procesuală în sarcina pârâtei așa încât a fost obligată să plătească reclamantului cheltuielile de judecată.

Împotriva acestei hotărâri pârâta A. F. P. A M. T. și chemata în garanție A.

F. PENTRU M. au declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, apreciindhotărârea recurată ca nelegală și netemeinică.

În recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. T. prin D. G. a F. P. C.-N.,întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 și art. 304^{1 C., s-a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesual pasive, a tardivității plângerii prealabile, a prescripției dreptului la acțiune și a inadmisibilității acțiunii cu consecința respingerii acțiunii reclamantului.}

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, pârâta a arătat că instanța de fond a omis să analizeze motivele pe care le-a invocat în susținerea acestei excepții, motiv pentru care apreciază ca fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. A., decizia de calcul a taxei de poluare nr.

32665/(...) emisă de A. T. trebuia atacată în procedura reglementată de O. nr.

9., respectiv în termen de 30 de zile de la emiterea ei. A. timp cât aceasta nu a fost desființată prin exercitarea căii speciale de atac a contestației administrative prev. de art. 205 și urm. din O. nr. 9., reclamantul nu se putea adresa instanței cu o cerere de restituire a taxei pe poluare nici nu se poate vorbi despre vreun refuz nejustificat al instituției pârâte de restituire a taxei pe poluare, acțiunea reclamantului fiind inadmisibilă. De asemenea, pârâta aapreciat că acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca inadmisibilă și datorită faptului că decizia de calcul a taxei pe poluare a fost emisă de către organul fiscal ca urmare a cererii depuse de către reclamant la instituția pârâtă prin care acesta i-a solicitat să procedeze la „. taxei pe poluare conform O. nr. 5.";.

Asa cum se mentioneaza in cuprinsul ei, D.zia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule putea fi contestata de catre reclamant in termen de 30 de zile de la data comunicarii, sub sanctiunea decaderii, potrivit art.207 alin. 1 din O. nr.9. republicata si modificata, la organul fiscal competent potrivit art.209 alin. 1 din acelasi act normativ. Reclamanta nu a exercitat insa calea administrativa de atac a contestati ei prevazuta de art.205 si urm. din O. nr.9. republicata si modificata impotriva D.ziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule.

În conformitate cu art.218 alin.2 din O. nr.9. rep.si modifi., actul care ar fi putut fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta ar fi fost decizia prin care D. a jud.C. ar fi solutionat contestatia prevazuta de art.205 si urm. din ordonanta, in cazul in care o astfel de contestatie ar fi fost formulata de catre reclamant. D., actul care a produs efecte juridice este decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule care constituie titlu de creabta si in baza careia reclamantul a achitat taxa pe poluare.

A. timp cat D.zia de calcul al taxei pe poluare nu a fost desfiintata prin exercitarea caii speciale de atac a contestati ei administrative prevazuta de art.205 si urm. din OG nr.9. rep. si modificata, reclamanta nu se putea adresa instantei cu o cerere de restituire a taxei pe poluare si nu se poate vorbi despre vreun refuz nejustificat din partea Administratiei F. P. a municipiului T.

În al treilea rând, în mod greșit instanța de fond a obligat instituția la plata dobânzii legale de la data achitării și până la restituirea efectivă, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Legea în temeiul căreia taxa în litigiu a fost achitată, respectiv O. nr. nr.5. a fost în vigoare atât la data plății cât și în momentul în care reclamantul solicită restituirea.

Prin urmare, nu este vorba de un refuz nejustificat manifestat printr-un exces de putere în sensul definițiilor cuprinse în art.2 alin.1 lit.i și n din Legea nr.554/2004.

P. nu poate fi obligată la plata dobânzii prevăzute de art.124 C., întrucât nu i se poate reține o culpă procesuală, chiar în condițiile admiterii cererii reclamantului. P. a făcut aplicarea în mod corect a taxelor legale naționale în vigoare, nefiind îndrituită a face aprecieri cu privire la compatibilitatea acestora cu normele comunitare pentru a acționa în consecință.

Este evident că atât achitarea și perceperea taxei cât și refuzul de restituire al pârâtei, au la baza prevederile legale mai sus arătate.

Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâta A. F. pentru M. B.,înregistrat la data de 20 octombrie 2010, cu solicitarea admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată următoarele:

Reclamantul a achiziționat autovehiculele second-hand: marca VW

PASSAT, iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în România a plătit suma de 9.819 lei cu titlu de taxă de poluare prin chitantele seria TS6 nr.

2308793/(...), seria TS5 nr. 2160113/(...) și seria TS3A nr.3049709 din (...).

Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să apliceprocedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie însă enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecatii si plecând de aspectele concrete ale speței trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar.

Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca achitarea sumei în litigiu a avut loc în baza a trei decizii de impunere, fiecare emisă sub imperiul unei alte forme a taxei pe poluare, având în vedere modificările succesive din anul 2008 și 2009.

Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din

TFUE, incidente trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 (ulterior pronunțării prezentei decizii) de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie

2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui.

Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că A.

1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxăpe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Din paragraful 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a O. nr. 5., varianta taxei analizată în cazul concret dedus judecății cu privire la prima decizie de impunere. Și în cazul formelor ulterioare ale taxei de poluare efectul descurajator al achiziționării unui autoturism din export se menține, cu atât mai mult cu cât nivelul taxei a crescut în mod constant în intervalul 2009-2011.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, O. nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea aplicată în speță produce efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Nu în ultimul rând, Curtea are în vedere și recenta hotărâre pronunțată de aceeași instanță de la L. care a întărit practic soluția din prima hotărâre citată.

A., prin hotărâre pronunțată la data de 7 iulie 2011 în cauza I. Nisipeanu vs. D. Gorj, A. Târgu Cărbunești și A. F. pentru M. nr. C-263/10, Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Spre deosebire de hotărârea pronunțată în cauza T., în cauza Nisipeanu s- au pus în discuție variantele taxei de poluare aplicabile în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2010, situație care este incidentă și în speța de față.

Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aferentă anului 2009 în materia taxei de poluare aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială, avută în vedere de către C. la pronunțarea deciziei în speța T.. Și este așa, deoarece raționamentul C. din cauza T. este pe deplin valid și aplicabil și în legătură cu reglementările succesive primei forme a OUG nr. 5..

Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

A. fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul deaderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de J. (cauza

Simmenthal).

Instanța de fond a obligat pârâta la plata dobânzii așa cum este reglementată de dispozițiile art. 124 din Codul de P. F. până la data plății efective. În ceea ce privește incidența în speță a dispozițiilor art. 124 C.pr.fisc., Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții șialte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituiriiintegrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. Pe de altă parte însă, nu sunt incidente dispozițiile referitoare la dobânzile de întârziere reglementate de dispozițiile art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 7 Cod P. F., deoarece taxa nu a fost recuperată în baza unei proceduri de contestare a vreunui act administrativ fiscal, situație în care nu sunt incidente penalitățile de întârziere reglementate de textul anterior enunțat și nici termenul de 45 zile reglementat în domeniu pentru a fixa momentul de debut al intervalului pentru care curg aceste penalități. În consecință, devin incidente normele de drept comun în materie de dobândă legală în materie civilă reglementate de O. 9.. În baza dispozițiilor art. 304 alin.

1 punctul 9 C.p.c. sentința recurată va fi modificată sub acest aspect al stabilirii intervalului pentru care este datorată dobânda legală și al precizării naturii acestei dobânzi.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea apreciază că recursurile pârâtei A. F. P. T. este întemeiată în parte, impunându-se modificarea hotărârii recurate în sensul obligării pârâtei recurente A. F. P. T. și respectiv chemata în garanție A. F. pentru M. față de A. F. P. T. la plata dobânzii legale de la data cererii de restituire.

2. În ce privește recursul formulat de pârâta A. F. pentru M. B. instanța a reținut că din dovezile de la filele 49 (dosar fond), sentința i-a fost comunicată pârâtei la data de 17 mai 2011, iar termenul de recurs prevăzut de art. 301 C. raportat la art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și calculat potrivit art. 101

C., a expirat la data de 02 iunie 2011.

Conform art. 102 alin. 1 C., termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel, iar potrivit art. 103 alin. 1 C., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Drept urmare, ținând seama că recursul a fost înregistrat la data de 06 iunie 2011, peste termenul legal, în baza considerentelor mai sus reținute și a textelor legale invocate în baza art. 312 alin.1 C.p.c. recursul pârâtei va fi respins ca tardiv, menținându-se în întregime sentința atacată.

Recursul fiind soluționat în temeiul unei excepții, se apreciază de către instanță că este de prisos a mai fi analizate motivele de recurs privind fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de A. F. P. T. împotriva sentinței civile nr. 1886 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta recurentă A. F. P. T. și respectiv chemata în garanție A. F. pentru M. față de A. F. P. T. la plata dobânzii legale de la data cererii de restituire.

Respinge ca tardiv recursul A. F. pentru M. împotriva aceleiași sentințe. D.zia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 octombrie 2011.

{ F. |

PREȘEDINTE,

M. D.

JUDECĂTOR,

R.-R. D.

JUDECĂTOR,

L. U.

GREFIER, M. T.

}

Red.L.U./Dact.S.M

2 ex./(...)

Jud.fond.A. Rădulescu

← Decizia civilă nr. 57/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 1921/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Decizia civilă nr. 3888/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3888/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal