Decizia civilă nr. 4566/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 4566/2011
Ședința publică de la 11 N. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 244 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui B.-N., privind și pe intimat G. T., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (L. Nr.188/1999) salarii compensatorii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. CURTEA Prin sentința civilă nr. 244 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea în contencios administrativ intentată de reclamantul G. T. împotriva pârâtei C. J. DE P. B.-N. și în consecință: - a fost obligată pârâta C. J. de P. B.-N., să plătească reclamantului, G. T. , o compensație egală cu cinci salarii lunare de la data eliberării din funcția publică de execuție de consilier juridic asistent treapta I, gradația 2, potrivit disp.art. l3 (3) din A. Colectiv de M. la nivelul C. B.-N., pentru anul 2.. Fără cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: In baza prev.art.l3 alin.l din A. colectiv la nivelul C. J. de P. pentru anul 2., încheiat, potrivit HG nr.833/25 iulie 2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, între C. B.-N. și Sindicatul Liber „Solidaritatea"; al funcționarilor publici și personalului contractual din C. B.-N., reclamantul a solicitat intimatei C. B.-N. la data de 09.09.2. și 08.l0.2. (f.l4,l7), să i se acorde drepturile prevăzute de A. colectiv de muncă pe anii 2007-2. ca urmare a disponibilizării , dar i s-a răspuns de către intimată că deși s-a adresat forului ierarhic superior - C. pentru alocarea sumelor necesare pentrulichidarea drepturilor salariale ale personalului disponibilizat, aceste demersuri au rămas fără rezultat, cu motivarea că pentru acordarea salariilor compensatorii nu au fost prevăzute fonduri prin L. asigurărilor sociale pentru anul 2. (f.l5). Intimata a făcut precizarea prin aceeași adresă că va continua acțiunea pentru a solicita de la C. B. sumele necesare pentru acordarea a cinci salarii compensatorii prevăzute în A. colectiv, inclusiv prin cuprinderea acestora în bugetul anului viitor. In același sens a răspuns intimata și la cererea din 08.l0.2. și care se constituie într-o plângere prealabilă prev.de art.7 din L. nr.554/2004 privind contenciosul administrativ. Deși textul art.l3 alin.3 din A. colectiv este oarecum lacunar în ceea ce privește obligația instituției publice(C. B.-N.), folosind expresia „ se poate solicita";, această formulare nu poate denatura intenția comună a părților contractante ca în cazul unor disponibilizări (neimputabile funcționarilor publici), aceștia să poată beneficia de o compensație egală cu cel puțin un salariu și cel mult cinci salarii, drept căruia îi incumbă obligația angajatorului de a plăti această compensație în situația prescrisă de text. Această interpretare poate fi dată chiar prin aplicarea disp.art. 977 și urm. C.civ. De altfel, așa cum a arătat și reclamantul, în speță sunt incidente și prev. art.l din Protocolul l adițional la C. E. a D. O. care prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, noțiunea de bun fiind apreciată ca orice valoare patrimonială ca ansamblu de interese ce decurg din raporturile cu conținut economic pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească . In concepția jurisprudenței CEDO, instituțiile de drept public sunt asimilate în dreptul intern, într-o mare măsură, statului, astfel că refuzul de a se acorda sumele de bani aferente acestor drepturi prevăzute într-o lege, se constituie cu încălcarea art.l din Protocol și art.6 din Convenție, dacă nu poate fi justificată printr-una din exercițiile prevăzute în acest articol. Față de toate aceste considerente, în temeiul art. l(l) rap.la art. 8 (l) și art. l8 din L. contenciosului administrativ nr.554/2004, cu aplic.art. l09 din L.l88/l999 rep., privind Statutul funcționarilor publici, sa admis acțiunea în contencios administrativ așa cum a fost formulată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. T. DE P. B.- N. solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat. În motivare s-a arătat că: In fapt: intimatul a solicitat in contradictoriu cu C. J. de P. i B.-N. acordarea unei compensatii egale cu cinci salarii lunare, urmare incetarii raportului de serviciu. Intimatul a avut calitatea de functionar public in cadrul C. judetene de pensii B.-N., incepand cu data de (...) pana in data de (...), cand urmare reorganizarii la nivel national, i-a incetat raportul de serviciu din motive neimputabile. Potrivit apartenentei sindicale, reglementarilor aplicabile raportului de serviciu si conform prevederilor stipulate in acordul colectiv incheiat la nivelul pârâtei si sindicat pentru anul 2010, in situatia incetarii raporturilor de munca/raporturilor de serviciu, din motive ce nu tin de culpa functionarului, acesta este indeptatit la plata unei sume compensatorii, echivalente cu maxim cinci salarii lunare. Dupa cum se poate observa, din intreaga documentatie existenta la dosarul cauzei, institutia nu s-a opus solutionarii cererii petentului -ci asubliniat imposibilitatea efectuarii acestora, generata de absenta unei baze legale care sa permita realizarea dreptului in sine. Pârâta nu neaga existenta dreptului la plata compensatorie, nici intinderea acestuia (asa cum isi gaseste reglementarea); ci a subliniat imposibilitatea onorarii obligatiei in lipsa unei reglementari" legale bugetare in care sa se inscrie financiar astfel decheltuieli, In lipsa unor prevederi legale bugetare, institutia pârâtă nu poate dispune alocarea unor sume distincte, indiferent sub ce titulatura, daca ele nu sunt inscrise in sfera sumelor disponibile in exercitiul financiar al anului respectiv, in acord cu dispozitiile art. 137 din Constitutie; care statueaza ca formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege. Prin urmare, formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, fac obiectul legii finantelor publice, conform careia angajarea cheltuielilor bugetare, se face numai in limita creditelor bugetare aprobate conform legii. Pe cale de consecinta , instanta de fond in mod gresit a retinut in cauza neexecutarea obligatiei de plata derivata din raportul de serviciu; ceea ce contureaza legal admiterea cererii reclamantului. Instanta de fond, prin sentinta recurata retine ca executarea contractului colectiv, a caror prevederi sunt incidente si reclamantului, este obligatorie pentru parti. Obligatia este raportul juridic în temeiul caruia o persoana, numita creditor, are dreptul de a pretinde de la o alta persoana, numita debitor, o anumita prestatie, pe care aceasta este îndatorat a o îndeplini. Obligatia evoca deci, sub aspect activ, un creditor si o creanta, sub aspect pasiv, un debitor si o datorie, iar sub ambele sale aspecte, legatura juridica dintre creditor si debitor, adica un raport juridic. Creanta este un drept, un bun incorporal, o valoare, care face parte din patrimoniul creditorului, fiind un element activ al acestuia, iar datoria este o îndatorire, care face parte din patrimoniul debitorului, fiind un element pasiv al acestuia. Asadar, neonorarea obligatiei constatate in sarcina pârâtei, nu deriva din reaua-vointa a pârâtei, nici din lipsa diligentelor in ce o priveste, ci din inexistenta unui fond financiar alocat prin act normativ (asupra caruia nu avem competente), care sa îi permita efectuarea platii. Instanta de fond nu a avut in vedere la pronuntarea sentintei, faptul ca pârâta nu detine fondurile necesare, si nici nu poate dispune asupra crearii lor, motivat, asa cum a explicat in context; ceea ce o indreptateste sa considere ca nu s-au depus suficiente diligente pentru cercetarea deplina a fondului cauzei. In baza acestor considerente, solicita instantei admiterea recursului astfel cum a fost formulat si in consecinta sa se respingă actiunea intimatului. In drept s-au invocat prevederile art. 304, 312 din C. Pr. Civ, L. nr. 188/1999, Constitutia Romaniei. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele: 1. Prin sentința civilă nr. 244 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea în contencios administrativ intentată de reclamantul G. T. împotriva pârâtei C. J. DE P. B.-N. și în consecință: - a fost obligată pârâta C. J. de P. B.-N., să plătească reclamantului, G. T. , o compensație egală cu cinci salarii lunare de la data eliberării din funcțiapublică de execuție de consilier juridic asistent treapta I, gradația 2, potrivit disp.art. l3 (3) din A. Colectiv de M. la nivelul C. B.-N., pentru anul 2.. Fără cheltuieli de judecată. 2. Reclamantul G. T. a fost angajat al intimatei C. B.-N. din data de l(...) și până la data de l5.09.2. când raportul de serviciu a încetat conf.art. 99 alin.l lit.b din L.l88/l999 rep., privind Statutul funcționarilor publici, respectiv raportul de serviciu a încetat din motive neimputabile funcționarilor publici, urmare a reducerii postului prin reorganizarea instituției publice, conf.deciziei 27 din 09.09.2. (f.43-44). 3. Potrivit art. l3 alin. l din A. colectiv la nivelul C. J. de P., înregistrat sub nr. 233/ll.02.2. (f.ll-23) și care constituie legea părților, la încetarea contractului individual de muncă din motive ce nu țin de persoana salariată, se poate solicita o compensație de cel puțin un salariu lunar și cel mult cinci salarii lunare. 4. Potrivit art.28 din HG nr.833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective , emise în baza prev.art. 73(3) din L.nr. l88/l999 rep., privind statutul funcționarilor publici și art. VII (l) lit.c din L.25l/2006 pentru modificarea și completarea legii nr. l88/l999 rep., „ executarea acordului colectiv este obligatorie pentru ambele părți. N. obligațiilor asumate atrage răspunderea civilă și, după caz, disciplinară a părților care se fac vinovate de aceasta";. 5. Intimata CJP B.-N. nu contestă dreptul reclamantului la compensația solicitată și nici întinderea acesteia (egală cu cinci salarii lunare), însă faptul că această compensație nu se poate achita întrucât L. bugetului de asigurări sociale pe anul 2. nu ar fi prevăzut asemenea fonduri, nu-i este imputabilă reclamantului, fiind în sarcina angajatorului de a lua măsurile necesare pentru corelarea măsurilor de reducere a unor posturi cu obligația ce-i revine din cele prevăzute de lege ori asumate prin contracte (în speță, acordul colectiv). 6. Din copia contractului de muncă (f.6-l2), rezultă că reclamantul a ocupat funcția de consilier juridic la data disponibilizării, astfel că o disponibilizare de pe un post cu studii superioare îl îndreptățește la plata compensației prevăzute în A. colectiv. 7. Pârâta nu neaga existenta dreptului la plata compensatorie, nici intinderea acestuia (asa cum isi gaseste reglementarea); ci motiveaza imposibilitatea onorarii obligatiei in lipsa unei reglementari legale bugetare in care sa se inscrie financiar astfel de cheltuieli. 8. În cauza Moșteanu și alții versus România, Curtea amintește că noțiunea de ". poate acoperi atât "bunuri actuale";, cât și valori patrimoniale, inclusive creanțe, în baza cărora reclamantul poate pretinde să aibă cel puțin o speranță legitimă pentru a obține utilizarea efectivă a unui drept de proprietate. În același sens a hotărât Curtea și în cauzele P. și Dumitrescu versus România sau Driha versus Romania. 9. Din cazurile prezentate, ca și din altele ce au stat în atenția Curții, se poate desprinde următoarea concluzie referitoare la noțiunea de "., în sesul art. 1 din Protocolul nr. 1: această noțiune are un înțeles autonom, care nu se limitează la proprietatea asupra bunurilor corporale; o serie de alte drepturi și interese patrimoniale pot fi, de asemenea, privite ca drepturi de proprietate și, respectiv, ca ". din punctul de vedere al C., în următoarele circumstanțe: - aceste drepturi și interese să aibă ca punct de plecare valoarea lor economică; - obiectul lor să fie determinabil în raport de cererea care se intemeiază pe existența lor; - drepturile sau interesele să fie în mod suficient dovedite. 10. Curtea de apel retine ca jurisprudenta conventionala protejeaza drepturi efective si nu iluzorii, care ar depinde exclusiv de conduita debitorului obligatei. Astfel in cauza Moldoveanu versus Romania, curtea retine ca autoritatile nu pot motiva prin lipsa resurselor, neonorarea unei creante stabilite printr-o hotarare definitiva 11.Prin urmare potrivit art 312 cod pr civ raportat la art 20 din L. nr 554/2004 curtea va respinge recursul declarat de pârâta C. T. DE P. B.-N. împotriva sentinței civile nr. nr. 244 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de C. T. DE P. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 244 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). { F. | Președinte, M.-I. I. Judecător, G.-A. N. Judecător, S. Al H. Grefier, A. B. } Red.G.A.N./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: I. U.
| ← Decizia civilă nr. 3253/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 57/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
