Decizia civilă nr. 4188/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 4188/2011
Ședința publică de la 28 O. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către D. G. A F. P. C. în reprezentarea A. F. P. A O. H., recurent A. F. PENTRU M. împotriva Sentinței civile nr. 2. pronunțată de Tribunalul Cluj, în contradictoriu cu intimat T. E., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat T. A. I. în reprezentarea intereselor intimatei, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.
La data de 5 octombrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C. Referitor la cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de recurentă, reprezentanta intimatei solicită respingerea acesteia. Curtea, după deliberare, respinge cererea de suspendare a judecării recursului, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 244 pct. 1 C. Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale. Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial, dovedit cu chitanța anexată întâmpinării. Curtea reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 2958 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins exceptia inadmisibilitatii. S-a admis actiunea formulata de reclamanta T. E. in contradictoriu cu parata AFP H.. S-a admis cererea de chemare in garantie. A fost obligată parata sa restituie reclamantei suma de 9019 lei achitata prin chitanta seria TS5 nr 5903251 eliberata la data de (...) si dobanda legala calculata la aceasta suma incepand cu data de (...) si pana la achitarea efectiva. A fost obligatachemata in garantie A. F. PENTRU M. sa plateasca paratei suma de 9019 lei cu titlu de taxa de poluare si dobanda legala calculata la aceasta suma incepand cu data de (...) si pana la achitarea efectiva. A fost obligată parata sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 39,3 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Reclamanta a achiziționat un autoturism marca Mercedes Benz, nr identificare VSA63816413068108 si nr de omologare A., ,anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OG nr.5., o taxă de poluare în cuantum de 9019 lei la AFP H., în data de (...). La data de (...), reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă, întrucât reclamantul nu se află în niciuna din situațiile prevăzute la art.3(2) din OG nr.5.. Examinând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., excepțiile invocate de către pârâtă, instanța le-a respins, pentru următoarele argumente: Instanța a observat că reclamantul contesta, in realitate, compatibilitatea taxei de poluare cu legislația comunitară, împrejurare față de care reclamantului nu i se pot opune excepțiile invocate, cererea fiind admisibilă și formulată în termenul legal împotriva persoanei care a refuzat restituirea. Pe fondul cauzei, instanța a constatat că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a U. E. a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I . T. c. S. Român, s-a decis că dreptul U. se opune ca un stat membru săinstituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare. Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 T., o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de (...). Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 T. a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 5. în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 5. în forma astfel cum a fost modificată prin OUG 2., instanța a constatat că aceasta menționeazăexpres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 T.. Având în vedere considerentele expuse, instanța a apreciat că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din T., motiv pentru care cererea reclamantului a fost admisă, pârâta AFP H. a fost obligată să-i restituie reclamantei taxa de poluare achitată necuvenit, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății și până la data restituirii integrale. In temeiul art 60 Cod procedura civila coroborat cu art 1 din OUG nr 5., tinand seama ca sumele achitate cu titlu de taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. si se gestioneaza de catre chemata in garantie tribunalul a admis cererea de chemare in garantie si a obligat chemata in garantei sa plateasca paratei suma de 9019 lei cu titlu de taxa de poluare si dobanda legala calculata la aceasta suma incepand cu data de (...)9 si pana la achitarea efectiva. În temeiul art.274 C.proc.civ., la solicitarea reclamantului, pârâta AFP H. a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 39,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru si timbru judiciar. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs chemata în garanție A. F. PENTRU M. solicitând admiterea acestuia, casarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecință, rejudecând cauza pe fond, să se respingă acțiunea reclamantului. H. A F. D. CU A. G. A L. (art. 304 pct. 9 tz. a II-a C. proc. civ.). H. instanței de fond nelegală sub aspectul gresitei interpretări si aplicări a legii. In speță, acțiunea este inadmisibilă motivat de faptul că reclamantul ar fi trebuit să atace un act administrativ si să îndeplinească procedura prealabilă a recursului grațios. conform dispozițiilor legale. în termen de 30 de zile, fiind incidente dispozițiile art. 7 alin.l din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ. În cauza C33/1976 Rewe-Zentralfinanz eG și Rewe-Zentral AG v Landwirtschaftskammer fiir das Saarland, Curtea Europeană de J. a stabilit că restituirea unor taxe se realizează după regulile nationale. In cauză nu a fost urmată calea stabilită prin reglementarea internă, astfel că nu se poate analiza caracterul "comunitar" al taxei pe poluare pentru autovehicule. Reclamantul nu atacă un act administrativ, în înțelesul L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumită în continuare Legea nr. 554/2004, și nici un act administrativ fiscal, în înțelesul O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare (denumit în continuare Cod de procedură fiscală), ci solicită restituirea unei sume pe care consideră că nu o datorează. Față de obiectul acțiunii reclamantului, și coroborat cu art. 207 din Codul de procedură fiscală, solicită instanței a observa că acesta nu a formulat plângere prealabilă împotriva Deciziei de calcul a taxei pe poluare (denumită în continuare Decizia de calcul) și, ulterior, nemulțumit de răspunsul la această plângere sau pentru că nu ar fi primit niciun răspuns, acțiune în contencios administrativ întemeiată pe acest aspect. Necontestarea în 30 de zile a titlului de creanță(mențiune care se regăsește in terminis în cuprinsul Deciziei de calcul) atrage decăderea persoanei din dreptul de a contesta ulterior taxa. Decizia de calcul se circumscrie notiunii de act administrativ fiscal, astfel cum este definit în art. 41 din Codul de procedură fiscală. Din procedura reglementată de art. 205 din Codul de procedură fiscală rezultă căprocedura contestării actului administrativ fiscal este o procedură prealabilă introducerii actiunii si care se finalizează cu pronuntarea unei decizii care se poate contesta în instantă. Suntem în situația în care reclamanta a eludat legea procesual fiscală, care prevede în mod clar o normă derogatorie care presupune în primul rând atacarea titlului de creanță pe cale administrativă și apoi judecătorească. Mai mult, prin prevederea de la art. 7 din O. nr. 5. privind taxa pe poluare pentru autovehicule(denumită în continuare OUG nr. 5.), este evident că legiuitorul a d [să instituie o procedură specială imperativă, privind contestatea taxei pe poluare, în strânsă legătură cu natura sa de creanță fiscală. Legea specială prevede o procedură obligatorie și prealabilă dreptului persoanei nemulțumire de a se adresa instantei Judecătoresti. Câtă vreme nu a fost formulată o contestatie administrativă, instanta de judecată nu poate să cenzureze actele adminsitrariv fiscale asupra cărora organul administrativ- jurisdicțional nu s-a pronunțat (omissio medio). Practic, reclamantul nu invocă si nu solicită anularea deciziei de solutionare a contestației administrative, acțiunea sa având ca obiect constatarea faptului că pretinderea plății este nelegală si dispunerea restituirii sumei plătite cu titlu de taxă pe poluare. Consideră prezenta acțiune ca fiind inadmisibilă motivat de faptul că reclamantul NU a formulat contestație/plângere în contencios administrativ, adresată organului emitent al Deciziei de calcul, în termen de 30 de zile. Chiar o așa-zisă" Cerere de restituire a taxei pe poluare pe care reclamantul ar formula-o, nu întrunește conditiile de admisibilitate prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 205 din Codul de procedură fiscală. Sediul materiei pentru cererea de restituire a unei sume achitate cu titlu de creanță fiscală îl reprezintă art. 117 din Codul de procedură fiscala, care prevede, expres și limitativ, situatiile în care se poate solicita restituirea de sume. Or, această "Cerere de restituire a taxei pe poluare formulată de reclamant la chemată în garanție, nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele de restituire prevăzute de la litera a) la h) la art. 117. Taxa achitată de către reclamant este datorată și este stabilită în temeiul unei legi în vigoare. Prevederile art. 117 se activează, spre pildă, în situatia în care reclamantul a obtinut o hotărâre judecătorească favorabilă și, prevalându-se de lit. f), solicită restituirea sumei. Refuzul organului fiscal sau subscrisei de restituire a taxei pe poluare, în lipsa unei hotărâri judecătorești de desfiintare a titlului de creanță nu poate fi calificat ca refuz nejustificat, devreme ce titlul există în continuare și produce efectele specifice. În cauză nu poate fi analizată conformitate a cu dreptul UE a taxei pentru că reclamantul nu a învestit legal instanta cu un capăt de cerere privind anularea actului și pentru că, anterior promovării actiunii, nu a fost urmată procedura administrativă, aflându-ne într-un caz de fine de neprimire. H. A F. D. FĂRĂ TEMEI LEGAL(art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). 1. Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozițiilor din T.ul Comunitatii E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. Instanțele naționale nu pot să ceară CJUE să interpreteze dreptul comunitar prin declararea unei prevederi din legislația națională ca fiind compatibilă sau incompatibilă cu dreptul comunitar, întrucât sarcina C. estesă interpreteze dreptul comunitar, nu aplicarea acestuia în dreptul național (a se vedea Cauzele conexate C 48 si 49/93 Brasserie du Pecheur). CJUE are competența de a interpreta tratatele, actele instituțiilor comunitate care sunt obligatorii sau nu, acorduri internaționale încheiate de comunități și acte ale instituțiilor create prin astfel de acorduri, prevederi ale dreptului comunitar la care se face referire în legislațiile nationale și, potrivit unei jurisprudențe constante, se consideră că interpretarea unei norme de drept UE în cadrul unei trimiteri preliminare lămurește și precizează semnificația și câmpul de aplicare al acestei norme. La 7 aprilie 2011, Curtea de Justiție a U. E. a pronunțat hotărârea preliminară în cauza C-402/09 I. T. c. S. Român și, răspunzând întrebării adresate de Tribunalul Sibiu, s-a pronunțat astfel: ,,A. 110 T. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională." Aceeași soluție a fost menținută de instanța europeană în răspunsul la întrebarea preliminară adresată de Tribunalul Gorj în cauza C-263/10 Nisipeanu c. S. Român. Cu alte cuvinte, articolul 110 T. obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplica te autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzârii autovehiculelor de ocazie nationale și, prin aceasta, descurajarca importului de autovehicule de ocazie similare. Curtea de Justiție a U. E. a reținut că în cauză nu sunt intrunite condițiile unei discriminări directe, și a subliniat că e necesar ca reglementarea națională să nu aibă ca efect favorizarea vânzării autovehiculelor de ocazie nationale și descurajarea, în acest mod, a importului de autovehicule de ocazie similare. Răspunzând întrebării preliminare, Curtea de Justiție a U. E. a dat interpretarea art. 110 T. și nu a verificat compatibilitatea O. nr. 5. cu prevederile T.. Ceea ce este relevant din perspectiva interpretării art. 110 T. este identificarea unui eventual efect protecționist care se produce în situația impunerii unei astfel de măsuri fiscale. Acest efect protecționist este evident dacă se poate demonstra, pe baza unor parametrii obiectivi și cuantificabili, o cauzalitate directă între favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea importului de autovehicule de ocazie similare. Se poate constata că, în contextul prezentat, în lipsa unor criterii oferite de Curtea de Justiție a U. E. pentru a putea evalua, de la caz la caz, efectul descurajant asupra importurilor, se impune o analiză întemeiată, criterii obiective, cum ar fi categoriile de vehicule si caracteristicile de vechime si uzură similare ale acestora. Se pune întrebarea legitimă: a fost în mod real reclamantul descurajat când a achizitionat autovchiculul? Întrebarea pare un nonsens, raportat cel puțin la împrejurarea că, totuși, a ales să achiziționeze autovehiculul. Deci, nu a fost cu adevarat descurajati Mai mult, la momentul achiziției reclamantul avea reprezentarea faptului că va trebui să plătească taxa pe poluare pentru autovehicule, și tot nu a fost descurajat! Ipoteza își pierde cu atât mai mult logica când în discuție este un autovehicul importat care nu și-ar găsi un echivalent pe piata autovehiculelor de ocazie nationale. În mod indiscutabil cetățeanul nostrunu ar putea susține că este discriminat, nici măcar indirect, din simplul motiv că opțiunea sa nu se găsea pe piața națională. Analiza unei descurajări(sau discriminări) presupune, cu necesitate, cel puțin două elemente comparabile. În lipsa unor dovezi concludente că reclamantul a fost direcționat spre oferta de autovehicule de ocazie nationale dar, totusi, în ciuda atractivității acesteia, a ales să achizitioneze un autovehicul de ocazie importat, apreciază că acțiunea nu poate fi primită. Întrucât reclamantul nu a făcut dovada existentei unei discriminări fată de un autoturism existent în parcul auto, cu aceleași caracteristici, și a faptului că, în mod real ar fi fost descurajat să achiziționeze autovehiculul pe care l-a achiziționat, consideră că nu se poate susține, cu temei, că s-ar fi încălcat libera circulație a mărfurilor, premisa art. 110 TFCE. Ca urmare a numeroase sesizări primite de la cetățenii români, Comisia Europeană - D. G. Impozitare si Uniune Vamală a emis următorul comunicat: "La nivelul U. E. nu există o armonizare a taxei percepute pentru înmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral în ce privește cuantumul taxei și modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării. România poate să mențină taxa de înmatriculare pentru automobile și poate să stabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia.(de exemplu, în D.emarca, o taxă similară se ridică la 1. din valoarea automobilului)." 2. Cât privește capătul de cerere privind acordarea DOBÂNZII LEGALE, consideră soluția instantei de fond ca fiind nelegală. În mod total neîntemeiat, instanța a dispus obligarea la plata către reclamant a dobânzii legale, aferente sumei reprezentând taxa pe poluare. A. au prevederile art. 70 și 124 alin. 1 din OG ar. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. A. F. pentru M. nu este titulara vreunei obligații ,în raport de contribuabil, astfel încât nu putem fi obligați la plata unei dobânzi legale. Prin urmare, din punctul de vedere al acordării dobânzii legale, hotărârea instanței fondului este absolut nelegală, fiind dată cu încălcarea evidentă a prevederilor legale. În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și D. G. A F. P. A J. C. în reprezentarea pârâtei A. F. P. H. solicitând modificarea hotararii in temeiul prevederilor art.304 pct. 8 si 9 din Codul de procedura civila, in sensul respingerii actiunii formulate de catre reclamanta-intimata. De asemenea, intrucat este vorba de o hotarare care nu poate fi atacata cu apel, solicită instanței sa analizeze cauza sub toate aspectele In conformitate cu prevederile art.304 ind. 1 din Codul de procedura civila. În motivare s-a arătat că: In opinia pârâtei, solutia instantei de fond este gresita intrucat, AFP H. nu are calitate procesuala pasiva in cauza motivat pe faptul că reclamanta nu contestă modul de calcul al taxei pe poluare iar, În conformitate cu art. 1 din O. nr. 5., taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M.; De altfel, actiunea reclamantei este inadmisibila, având În vedere faptul că aceasta nu a contestat, În termenul legal prevăzut de art. 207 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, decizia de calcul al taxei pe poluare nr. 1.147/(...) (care constituie titlu de creanță) prin care a fost stabilită taxa pe poluare a cărei restituire este solicitată de reclamant iar, În conformitate cu art. 218 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, actul care putea fi atacat la instanța decontencios administrativ competentă ar fi fost decizia de soluționare a contestației. Pe fondul cauzei, invederează onoratei instante ca dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor. O. nr. 5. nu contravine art. 90 din T.ul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru Încadrarea În valorile limită prevăzute de legislația comunitară În acest domeniu, iar la emiterea acestui act normativ s-a ținut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E., O. nr. 5. este aplicabilă unor categorii de vehicule și nicidecum unor categorii de cumpărători pentru a discuta despre discriminarea acestora. In final, arata ca in opinia pârâtei H. C. de J. a U. europene pronuntata in cauza T. la data de (...) are aplicabilitate numai in cauza respectiva si nu poate fi aplicata in orice cauza aflata pe rolul instantelor judecatoresti cu incalcarea evidenta a regulilor de procedura privind admisibilitatea actiunilor in contencios administrativ. Pentru considerentele mai sus expuse solicită să se admită prezentul recurs si pe cale de consecinta sa se modifice hotararea primei instante in sensul respingerii actiunii formulate de reclamanta - intimata. În apărare, reclamanta intimată T. E. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursurilor ca nefondate - fila 14-17 din dosar. Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J. că art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E. (T.) și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (T.) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței, trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul U. E.. Așa cum rezultă din dispozițiile legale pertinente taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului (art. 4 lit. a din OUG nr. 5.) încât dreptul intern aplicabil raportului juridic de drept material se circumscrie normelor juridice în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca solicitarea de înmatriculare a autoturismului și plata taxei de poluare, a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2. și respectiv OUG 7.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T., incidente trebuie analizata prin raportare efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I . T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Chiar dacă din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul C. de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., este necesar ca în lumina celor statuate să se deceleze dacă argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Or, Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T. plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Aceste statuării sunt valabile în opinia C. de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială. Or, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din T.. Pentru a statua astfel, Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de J. în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de J. (cauza Simmenthal). Din această perspectivă, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 rap. la 312 C. să respingă recursurile ca nefondate și să mențină în întregime hotărârea recurată. Potrivit art 274 cod pr civ va obliga recurenții A. F. PENTRU M. și D. G. A F. P. A J. C. pentru A. F. P. H.să plătească intimatei T. E. suma de 1200 lei cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE Respinge recursurile declarate de A. F. PENTRU M. și D. G. A F. P. A J. C. pentru A. F. P. H. împotriva sentinței civile nr. 2958 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o menține în întregime. Obligă recurenții să plătească intimatei T. E. suma de 1200 lei cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 28 O. 2011.{ F. | Președinte, G.-A. N. Judecător, S. Al H. Judecător, M.-I. I. Grefier, A. B. } Red.G.A.N./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Judecător fond: M. F. B.
| ← Decizia civilă nr. 5784/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 87/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
