Decizia civilă nr. 797/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 797/2011
Ședința 23 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. A J. S. ÎN NUME P. ȘI ÎN N. A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr. 3057 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu reclamantul R. C.- L., cu pârâta A. F. P. C. S., și chemata în garanție A. F. PENTRU M. - M. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), intimatul a depus întâmpinare, în două exemplare.
Se constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 al.2 C.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 137 al. 1 C., invocă lipsa calității procesuale active a recurentei D. G. a F. P. a J. S. și a A. F. P. a Municipiului Z. și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată, constatând și că recurentul a pus în discuție, în același context, excepția de inadmisibilitate a recursului. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 3057 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă. Prin aceeași sentință s-a admis acțiunea reclamantului R. C.-L., împotriva pârâtei D. G. A F. P. A J. S. - A. F. P. C. S. și s-a dispus anularea deciziei nr. (...) emisă de pârâtă care a fost obligată să restituie reclamantului suma de 4.081 lei, reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data de (...) și până la achitarea integrală. În final, s-a respins cererea de chemare în garanție împotriva A. F. PENTRU M.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin chitanța seria TS3A nr. 9512837 din (...), reclamantul a achitat suma de 6027 lei cu titlu de taxă de poluare (fila 9 dosar fond). Ulterior, considerând că taxa achitată nu are temei legal a solicitat restituirea acesteia. Prin adresa nr.1057/(...), pârâta a comunicat reclamantului faptul că nu este îndreptățit la restituirea sumei solicitate întrucât aceasta nu se încadrează în categoria sumelor care pot fi restituite contribuabililor (fila 10 dosar fond ). Pe fond, tribunalul a apreciat acțiunea reclamantului ca întemeiată. Astfel, potrivit art.2141 - 214 3 din Codul fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică s-au juridică care face înmatricularea , atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state. Conform art.90 par.1 din tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici unstat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect,produselor naționale similare. Conform hotărârii CJE în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, a opinat tribunalul, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în România și cele existente în România. Cererea de chemare în garanție a M.ui M. - A. F. pentru M. pentru ca în caz de pretenții bănești, acesta să fie obligat la plata lor, a fost respinsă neexistând pretenții bănești din partea reclamantului. A mai reținut instanța de fond că reclamantul solicită însă majorări de întârziere de 0,1 % pe zi de întârziere de la data plății - (...) și până la restituirea efectivă. Față de această solicitare, tribunalul a arătat că acest nivel al dobânzii prev. de art. 120 alin.7 Cod procedură fiscală se poate acorda doar în situația în care s-ar depăși termenul de 45 de zile de la înregistrarea cererii prev. de art. 70 alin.1 Cod procedură fiscală, care prevede că cererile depuse de contribuabil se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Or, inițial reclamantul a solicitat pârâtei restituirea contravalorii taxei de poluare prin cererea înregistrată sub nr. 1031/(...)- fila 7 (dosar fond) și a penalităților de întârziere prev. de art. 124 Cod procedură fiscală, la care a primit răspunsul înregistrat sub nr. 1057/(...), deci în termenul de 45 de zile prev. de art. 70 alin. 1 Cod procedură fiscală (fila 11 dosar fond). Penalitățile de întârziere curg însă conform art. 124 alin.1 Cod procedură fiscală din ziua următoare expirării termenului prev. de art. 70 alin. 1 Cod procedură fiscală, termen ce în speță nu a expirat până la darea răspunsului către reclamant de către pârâtă, condiție în care acestea nu s-au putut acorda. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. S. înnume propriu și în numele A. F. P. Z., solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Sălaj și rejudecând cauza în fond, admiterea cererii de chemare în garanție a A. F. pentru M. și menținerea ca legal și temeinica actului administrativ-fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule emisă de A. Z. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C., pârâta a susținut că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 și, de asemenea, în mod eronat a respins cererea de chemare în garanție formulată împotriva A. F. pentru M. - M. M.. Nu organul fiscal, obligat prin sentinta la restituirea sumei solicitate de reclamant este beneficiar al plătii, si prin urmare nu are obligatia legală de a asigura restituirea sumei solicitate de reclamant. Pe de altă parte, pârâta a apreciat acțiunea reclamantului ca fiind nefondată, având în vedere că prin acțiunea sa reclamantul a solicitat anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare și restituirea sumei de 4.801 lei reținută de unitatea fiscală ca taxă de poluare, în cauză fiind aplicabile prev. O.U.G. nr. 50/2008, raportat la data formulării de către reclamant a solicitării diferenței sumei de 1.946 lei, restituită acestuia în urma calculării diferenție dintre taxa specială plătită de acesta conform chitanței nr. 9512837/(...) în sumă de 6.027 lei și taxa de poluare în sumă de 4.081 lei reținută de organul fiscal. Astfel, taxa nu a fost calculată conform art. 214 Cod fiscal, abrogat la data achitării taxei, ci conform O.U.G. nr. 50/2008. Drept urmare, pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 50/2008, a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamant nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului. Referitor la capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale aferentă sumei pe care a achitat-o, pârâta solicită respingerea acestuia. Prin întâmpinare, reclamantul R. C.-L. a solicitat respingerea ca inadmisibila recursului, iar pe fond respingerea ca nefondat a acestuia și menținerea în totalitate a sentinței pronunțate de instanța de fond. E. invocată a fost motivată pe considerentul că niciuna din instituțiile care au declarat recursul nu au avut calitatea de parte la fond. Analizând recursul formulat, din prisma excepției lipsei calității procesualeactive a recurentelor, incident care este de natură să ducă la respingerea lui cainadmisibil, în baza prev. art. 137 alin. 1 C. și constatând că este de prisosanaliza, pe fond, a motivelor de nelegalitate invocate, Curtea reține următoarele: Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a arătat că înțelege să cheme în judecată, în calitate de pârâtă, doar A. F. P. C. S., iar sentința recurată a fost pronunțată, în consecință, în contradictoriu cu această parte, dându-se astfel eficiență principiului disponibilității. Împrejurarea că în citativul emis pentru primul termen de judecată s-a menționat că se citează și D. S., faptul că această instituție a depus întâmpinare în nume propriu și pentru AFP C. S. sau modul în care a fost redactat dispozitivul, prin care însă nu au fost stabilite nici un fel de obligații în sarcina D., nu sunt de natură să ducă la o concluzie contrară, din moment ce instanța nu putea proceda, din oficiu, la extinderea cadrului procesual și nici nu a pus în discuție prev. art. 16 indice 1 din Legea nr. 554/2004. Aceste statuări rămân valabile chiar dacă taxa a fost incasată de T. mun. Z., din moment ce la fond nu au fost formulate critici din această perspectivă, iar adresa prin care a fost respinsă cererea de restituire emană de la pârâta AFP C. S., fără a fi invocate rațiuni ce țin de competența teritorială a organelor fiscale. Așa fiind, se constată că recursul declarat de D. S., în nume propriu și pentru AFP Z., este inadmisibil, în condițiile în care aceste instituții nu au calitate procesuală activă în recurs, nefiind părți la fond. Ca atare, recurentelor nu le este opozabilă hotărârea pronunțată, motiv pentru care nu au nici interes și nici calitate să o atace, astfel încât recursul urmează a fi respins în consecință. Subiectele recursului identificate ca titulare ale dreptului cu conținut procesual pentru declararea acestei căi de atac sunt părțile litigante din fața instanței a cărei hotărâre este atacată. Relevante pentru soluționarea cauzei sunt și prev. art. 316, rap. la art. 294 C., conform cărora în căile de atac nu poate fi schimbată calitatea părților, cauza acțiunii și nu se pot face cereri noi. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul declarat de D. G. A F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr. 3057 din 18 iunie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2011 Red.M.B. Dact.H.C./2 ex./(...) Jud.fond:P. R.M.lena.
| ← Decizia civilă nr. 2849/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4923/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
