Decizia civilă nr. 800/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. C. Nr. 800/2011
Ședința de 23 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta A. F. P. A M. T. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 2864 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu reclamanta H. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
P. de citare este legal îndeplinită.
Recursurile declarate sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru
și a timbrului judiciar.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din L. nr.5. și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar. C U R T E A P rin Sentința civilă nr. 2864 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr. (...) s-a admis in parte actiunea in contencios administrativformulată de reclamanta H. M. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. T., si in consecinta: A fost obligată parata A. T. să restituie reclamantei suma de 1636 lei cu titlu de taxa de poluare nedatorata cu dobanda legala in materie civila calculata de la data de (...) si pana la data restituirii efective a sumei sus indicate . S-a respins cererea de acordare a dobânzilor fiscale. A fost obligată parata sa plateasca reclamantei suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata . S-a admis cererea de chemare in garantie formulata de parata A. F. P. a Mun T. impotriva chematei in garantie A. F. pentru M.. A fost obligată chemata in garantie sa restituie paratei suma de 1636 lei reprezentind taxa de poluare restituita reclamantului cu dobanda legalain materie civila calculata de la data de (...) si pana la data restituirii efective a sumei sus indicate . Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele: Reclamanta a achiziționat in anul 2008 un autoturism care era înmatriculat anterior într-un alt stat membru al U. E. (f.10 - 15). In vederea înmatriculării în R. a autoturismului sus indicat, reclamanta a fost obligata să achite suma sus indicata cu titlu de taxă de poluare, taxa pe care a achitat-o la A. F. P. T. in (...) (f. 8). Reclamanta a solicitat restituirea acestor taxe paratei aceasta refuzind restituirea acestei taxe (f.7) . Taxa de poluare a fost perceputa sub incidenta OUG 5. in forma modificata prin OUG 2. si OUG 7. .Ca atare legalitatea refuzului de restituire si legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinate prin prisma prevederilor OUG 5. in forma sus indicata . Analiza trebuie efectuata in primul rand prin relevarea scopului urmarit de catre G. R. prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. A., in preambului ordonantei de urgenta 2. se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adancire a crizei financiare si economice in luna octombrie, care releva o scadere importanta a pietelor auto si a productiei industriei furnizoare, precum si masurile de sustinere a sectorului de automobile, afectat de criza financiara internationala; faptul ca G. R. se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare";. Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legatura cu scopul declarat al adoptarii O. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial „.asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, tinand cont de necesitatea adoptarii de masuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudentei C. de J. a C. E., avand in vedere faptul ca aceste masuri trebuie adoptate in regim de urgenta, pentru evitarea oricaror consecinte juridice negative ale situatiei actuale. Schimbarea de intentie declarata expres de catre legiuitor nu lasa loc vreunei interpretari. A., de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si pastrarea locuriior de munca angrenate in productia de autovehicule. Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejarii industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunandu-si inlaturarea discriminarilor intre contribuabiiii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrarii in vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enuntat in preambulul ordonantei a fost inlaturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima inmatriculare a autoturismelor in R.,indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificarile OUG 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare.A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in R. sau in alte state membre ale U. E. in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a G. nr. 5.. Intr-un mod deloc intamplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autorismelor produse in R., o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. * Pentru aceste argumente, prin ultimele modificari aduse OUG 5., taxa de poluare incalca prevederile art. 90 din Tratatul de I. a C. E. A., in jurisprudenta referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor. In consecinta, atunci cand produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel incat consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate in vederea realizarii unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie inlaturata de la aplicare. In urma modificarilor aduse prin OUG 2. si OUG 7., norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatiblla cu art. 90 din Tratatul CE. A., exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al U. E. si care se inmatriculeaza in R. si autoturismele second hand deja inmatriculate in R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturime noi cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi ,discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja inmatriculate in R., fie spre cele produse in R.. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de catre C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din Tratatul CE. A., prin declansarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislatiei romanesti conform carora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie, protejand industria nationala a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a mentionat doua aspecte care ridica semne de indoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. A., C. a motivat declansarea procedurii de infringement pe urmatoarele argumente: criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicarii cerintei de prima inmatriculare, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in R. in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiate. In ceea ce priveste dobanda pretinsa si cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamanta a solicitat acordarea dobanzii fiscale.T. a apreciat ca in speta se poate acorda doar dobinda legala intrucit perceperea taxei din speta cu incalcarea prevederilor dreptului comunitar reprezinta o fapta ilicita ce atrage raspunderea paratei in conditiile dreptului comun aceasta fiind obligata sa repare intreg prejudiciul suferit de reclamant si fiind totodata pusa in intarziere inca de la data savarsirii faptei ilicite adica de la data incasarii sumei din speta. Ca atare in temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamanta este indreptatită la plata dobanzii legale in materie civila de la data platii taxei din speta si pana la data restituirii sale integrale. Si in aceste conditii tribunalul nu a dat altceva si a inteles sa repare acelasi prejudiciu respectiv lipsa folosintei banilor dar in alt cuantum decit cel pretins de reclamantă. Pentru motivele sus expuse, s-a respins cererea de acordare a dobânzii fiscale. Avind in vedere considerentele mai sus expuse tribunalul in baza art. 8,18 din L. 5. si a prevederilor anterior mentionate a obligat parata la restituirea taxei de poluare cu dobanda legala in materie civila calculata de la data platii si pana la restituirea efectiva Avind in vedere considerentele de mai sus si faptul ca in baza OUG 5. taxa de poluare achitata a fost virata de catre parata in contul administrat de chemata in garantie in temeiul art. 60 si urm C.pr.civ a admis si cererea de chemare in garantie in intregime. In baza art. 274 C.pr.civ tribunalul a obligat parata aflata in culpa procesuala sa plateasca reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata . Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. F. P. amunicipiului T. solicitând admiterea recursului si modificarea sentintei atacate astfel: 1. in principal, in sensul respingerii actiunii ca fiind inadmisibila si neintemeiata; II. in subsidiar, in sensul admiterii in parte a actiunii si respingerii cererii de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecata. În motivare s-a arătat că: I.Prin sentinta civila nr.(...), Tribunalul Cluj a admis actiunea reclamantei si a obligat institutia pârâtă sa restituie acestuia suma de 1636 lei achitata cu titlu de taxa pe poluare cu plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 39,9 lei. Taxa pe poluare în cuantum de 1636 lei a cărei restituire a solicitat-o reclamanta a fost stabilită de A. F. P. a municipiului T. (A.) prin D. de calculal taxei pe poluare pentru autovehicule nr. (...)009, decizie emisă de A. ca urmare cererii exprese a reclamantei. Deci, actul care a produs efecte juridice este decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule care constituie titlu de creanță și în baza căreia reclamanta a achitat taxa pe poluare. In cuprinsul deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule comunicata reclamantei s-a prevazut in terminis ca acest act reprezinta un titlu de creanta si constituie instiintare de plata conform legii. De asemenea s-a mai prevazut expres ca decizia poate fi contestata in termen de 30 de zile de la data comunicarii sub sanctiunea decaderii, potrivit art.207 alin. 1 din Codul de procedura fiscala. Pe de alta parte, prin adoptarea art.7 din O. nr.50/2009 legiuitorul a urmarit sa instituie o procedura speciala privind contestarea taxei de poluare spre deosebire de prevederile codului fiscal privind taxa de prima inmatriculare unde nu se facea nici o referire la modalitatea de contestare sau restituire a acestei taxei. Atâta timp cât decizia de calcul al taxei pe poluare nu a fost desființată prin exercitarea căii speciale de atac a contestației administrative prevăzută de art. 205 și urm. din O.G. nr.9. republicată și modificată, instituția pârâtă nu putea fi obligată la restituirea către reclamant a taxei pe poluare și nu poate fi vorba despre vreun refuz nejustificat din partea institutiei pârâte. După cum se poate observa, prima instanță a făcut abstracție totală de actele depuse la dosarul cauzei (decizia de calcul al taxei pe poluare, cererea reclamantei prin care aceasta a solicitat instituției pârâte să-i calculeze taxa pe poluare) - motiv de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă. Reclamanta nu a inteles sa exercite calea procedurala prevazuta de legea procesual fiscala pentru a-si putea realiza eficace dreptul alegat (in vederea desfiintarii deciziei de calcul al taxei pe poluare), in sensul ca aceasta nu a urmat procedura administrativ prealabila a contestatiei impotriva deciziei de calcul a taxei pe poluare reglementata de art.205 si urm.Cod proc. fiscala. Asa cum rezulta din economia dispozitiilor art.5 si art.7 din OUG nr.5O/2008 stabilirea, verificarea, colectarea si executarea silita, inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta, potrivit prevederilor O.G. nr.9. privind Codul de proc.fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. În conf. cu art. 218 alin.2 din O.G. nr. 9. republicată și modificată, actul care ar fi putut fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta ar fi fost decizia prin care D. G. a F. P. a J. C. ar fi solutionat contestatia prevăzută de art. 205 și urm. din ordonanță, în cazul în care o astfel de contestație ar fi fost formulată de către reclamanta. Dupa cum se poate observa reclamanta nu a urmat procedura prevazuta de legea procesual fiscala pentru a contesta in substanta legalitatea stabilirii taxei pe poluare ci, s-a marginit sa declanseze o alta procedura administrativa de contestare a legalitatii taxei demarata sub forma unei cereri de restituire a taxei pe poluare inregistrata la A. sub nr.19254/(...), demers prin care se contesta baza legala si factuala a stabilirii si perceperii taxei pe poluare. La cererea de restituire A. a raspuns reclamantului ca nu poate da curs cererii de restituire pe considerentul ca prevederile legale sub imperiul carora a fost stabilita si perceputa taxa nu au fost abrogate ori modificate,asa incat se mentine obligativitatea platii taxei pe poluare pentru autovehicule, taxa fiind legal achitata si nu poate face obiectul unei restituiri. Deci, refuzul de restituire al taxei pe poluare manifestat de A. prin adresa nr.19489/(...) nu poate fi calificat ca un refuz nejustificat intrucat s-a bazat pe aceea ca decizia de calcul a taxei pe poluare nr. nr. (...)009 nu a fost desfiintata total sau partial si, prin urmare nu putea fi restituita. Prin urmare, nu este vorba de un refuz nejustificat manifestat printr-un exces de putere in sensul definitiilor cuprinse la art.2 alin.I lit.i si n din L. nr.5.. Ca urmare a cererii de restituire inregistrata de reclamanta sub nr. (...), A. T. a fost pusa in situatia de a analiza legalitatea si temeinicia deciziei de stabilire a taxei pe poluare, altfel spus aceasta a fost pusa in situatia de a incalca dispozitiile art.207 si urm.din Codul de proc. fiscala care confera autoritatea de a statua asupra contestatiei in materie administrativa organului de solutionare D. (Serviciul de S. C.). Precizează ca A. T. nu este competenta de a statua efectiv daca si in ce masura actul administrativ fiscala odata emis si comunicat este legal incheiat si, prin urmare, nu este competenta nici sa puna in discutie tardivitatea contestatiei raportat la termenul imperativ de 30 de zile prevazut sub sanctiunea decaderii de legea procesual fiscala. Apreciată ca reclamanta a disimulat demersul sau de a pune in discutie legalitate a stabilirii si incasarii taxei pe poluare prin prisma apelarii la procedura administrativa de drept comun, ignorand faptul ca pentru a se statua supra acestui conflict exista norme procesuale clare, accesibile, previzibile si predictibile, compatibile cu exigentele de calitate a unei legi asa cum rezulta din jurisprudenta instantei europene de contencios al drepturilor omului (in special cauza Sunday Times impotriva Regatului Unit, cauza R. impotriva R.). Nu este fondata astfel teza de la care pleaca reclamanta si pe care o impartaseste si instanta de fond, respectiv aceea conform careia contenciosul general este singura procedura prevazuta de lege prin care se poate aduce in discutie refuzul nejustificat de restituire a taxei si ca doar acest cadru ofera posibilitatea antamării compatibilitatii normei pertinente interne cu cea comunitara europeana incidenta in aceasta materie. Reclamanta a platit voluntar taxa pe poluare supunandu-se astfel normei interne aplicate de organul fiscal prin intermediul deciziei administrative de stabilire si calculare a taxei. Desigur, plata acestei taxe si maniera in care a fost stabilita nu inlatura dreptul contribuabilului de a contesta taxa si implicit de a se solicita verificarea in substanta a legalitatii impunerii. In aceast context de fapt si de drept, atat in faza administrativa de solutionare cat si ulterior in faza de control judecatoresc si ulterior judiciar se poate pune in discutie nu numai modalitatea factuala si legala de stabilire a taxei ci si compatibilitatea normei interne retinute de organul fiscal cu norma comunitara europeana pertinenta. Prin urmare, calea aleasa de reclamanta ignora procedura deschisa de lege pentru contestarea actului de impunere si astfel, daca s-ar valida, s-ar deturna normele procesual fiscale care guverneaza solutionarea unui atare conflict, ceea ce nu poate fi admis. Ar insemna ca in speta, validand demersul reclamantului, sa-l repunem pe aceasta in termenul procedural de 30 de zile prevazut de art.207 Cod proc.fiscala, ceea ce, de asemenea, nu poate fi admis. Alegatia conform careia decizia de calcul a taxei pe poluare nu ar intruni exigentele si trasaturile actului administrativ fiscal in sensul prevazut la art. 41 din Codul de proc.fiscala este neintemeiata. Pentru motivele mai sus expuse, prima instanță trebuia să respingă ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant. In al doilea rand, acțiunea reclamantei trebuia respinsă ca neîntemeiată de către prima instanță, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozitiilor art.8 si art.10 din O. U .G. nr.5., a art.7 si art.8 din Anexa la H. nr.686/2008, ale cap.3 si cap.5 din Ordinul presedintelui ANAF nr.9., precum si ale art.117 alin.l din O.G. nr.9., rep., cu modificarile si completarile ulterioare, dupa efectuarea platii taxei pe poluare, la cererea contribuabilului, se restituie numai: sumele reprezentand valoarea reziduala a taxei pe poluare; sumele reprezentand diferente de taxa pe poluare rezultate in urma contestarii taxei pe poluare; sumele pentru care se face dovada ca nu sunt datorate, conform legislatiei in vigoare. Suma solicitata de reclamant a se restitui nu se incadreaza in categoriile de prevazute mai sus. Taxa pe poluare a fost perceputa sub incidenta O. nr.5. in forma modificata prin OUG nr.2. si OUG nr.7. in baza acestei forme a OUG nr.5. fiind emisa si decizia mai sus amintita. Ca atare aceasta decizie si dreptul pretins de reclamant trebuie examinate prin prisma prevederilor OUG nr.5. in forma sus indicata. A., OUG nr.5. stabileste potrivit dispozitiilor art.l, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru M. si se gestioneaza de A. F. pentru M., in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului, iar potrivit art. 4, obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in R.. Analizand compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar apreciază ca, in speta, nu sunt incalcate dispozitiile art.25,28,30 si 90 din Tratatul de instituire a C. E. intrucat din modul în care este reglementată taxa pe poluare, rezultă în mod clar că, cuantumul taxei este direct proporțional cu gradul de poluare a mediului. A., potrivit dispoziilor enuntate mai sus, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor tari membre ale C. unor impozite interne de orice natura, superioare celor care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. ar, taxa de poluare instituita de dispozitiile OUG nr.5. nu poate fi asimilata impozitelor interne, aceasta taxa fiind perceputa pentru asigurarea protectiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin inmatricularea acestora in R., inteleg sa le utilizeze pe teritoriul R., contribuind astfel, la poluarea mediului. Aceasta taxa nu este perceputa doar persoanelor care doresc sa inmatriculeze si sa utilizeze in Roamnia autoturisme second hand, importate din Uniunea E., ci tuturor persoanelor care doresc sa inmatriculeze si sa utilizeze un autoturism, indiferent de provenienta sau de vechimea acestuia, astfel incat nu se poate sustine caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevazute de dispozitiile OUG nr.5. ca fiind unul de poluare rezulta din dispozitiile art.l alin.2, care enumera categoria de programe si proiecte pentru protectia mediului care urmeaza a fi finantate din sumele colectate potrivit actului normative. Prin urmare, chiar daca legiuitorul nu a gasit o formula foarte potrivita prin conditionarea inmatricularii autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natura sa o transforme intr-o taxa de prima inmatriculare cum era cea prevazuta de dispozitiile art.214 ind.l Cod fiscal siapreciata ca nelegala de catre instanta. De asemenea, nu trebuie omis nici faptul ca instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre R. si C. E., astfel incat nu se poate aprecia ca ar contraveni legislatiei comunitare. In ceea ce priveste dispozitiile art.25,28 din Tratatul de instituire a C. E., solicită a se constata ca acestea nu sunt aplicabile in speta, in conditiile in care au in vedere taxele vamale la import si export sau taxele cu efect echivalent (art.25), respectiv restrictiile cantitative la import precum si orice alte masuri cu efect echivalent. Or, o taxa de poluare nu poate fi asimilata nici cu una vamala si nici cu o restrictie cantitativa la import. De asemenea, nu se poate vorbi in speta de o discriminare intre autovehiculele second hand ce se inmatriculeaza pentru prima data in R. si autovehiculele second hand deja inmatriculate ele neaflandu-se intr-o situatie similara. A. in cazul celei de a doua categorie mai sus mentionata nu se mai poate stabili o taxa de poluare in vederea admiterii in circulatie cata vreme ele deja au fost admise in circulatie anterior intrarii in vigoare a dispozitiilor legale ce reglementeaza aceasta taxa. Chiar daca in preambulul OUG nr.2. se arata ca ea este adoptata avand in vedere criza financiara si economica care a dus la scaderea pietelor auto , marirea taxei de poluare - ulterior diminuata - nu urmareste un motiv economic acela de a ajuta industria auto autohtona ci unul neeconomic, respectiv acela de a mentine locurile de munca in aceasta industrie si implicit locurile de munca din industria fumizoare. In contextual crizei mondiale financiare si economice mentinerea locurilor de munca poate fi considerate ca fiind una vitala pentru a asigura supravietuirea locuitorilor si functionarea institutiilor statului. A. cresterea numarului de someri in conditiile in care statul raspunde cu greu obligatiilor sale sociale (fiind obligat sa contracteze imprumuturi exteme, sa reduca salariile bugetarilor etc.) poate accentua aceasta situatie lipsind o parte importanta a locuitorilor de veniturile lor obisnuite si ducand statul la imposibilitatea indeplinirii obligatiilor sale de plata. A. motive se circumscriu unor motive de securitate publica, motiv ce permite o derogare de la principiul liberei circulatii a marfurilor. Totodata in masura in care s-ar putea concluziona ca motivul pentru care s-a emis OUG nr.2. este unul economic trebuie observat ca protectia industriei autohtone se face in mod indirect prin incercarea de a influenta optiunea cumparatori lor de a cumpara autoturisme noi produse in R. in dauna celor second hand aduse din spatial comunitar. Ori, nu exista in prezent nici o data care sa statueze in mod cert ca industria autohtona auto a fost in fapt favorizata de marirea taxei de poluare combinata cu scutirile acordate prin OUG nr.2.. Marirea taxei de poluare prin ea insasi nu incalca principiul liberei circulatii a marfurilor, doar jocul combinat al acesteia insotit de scutirea mai sus mentionata ridica probleme din perspective acestui principiu. Regula este ca prevederea contrara dreptului comunitar se inlatura din aplicare si nu cea care ridica probleme sub acest aspect. Taxa de poluare in cuntumul sau initial stabilit prin OUG nr.5. este asa cum s-a aratat mai sus - o taxa ce respecta dispozitiile dreptului comunitar. A. cuantum se regaseste insa in cuantumul actual al taxei de poluare intrucat nu este vorba de doua taxe de poluare cu doua cuantumuri diferite ci de aceeasi taxa a carui cuantum s-a marit. In acest sens sunt si prevederile art.1I din OUG nr.2. care arata ca A. nr.I,2 si 3 la O. nr.5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in M.Of. al R., Partea 1, nr.327 din (...), se modifica (deci nu se abroga) si se inlocuiesc cuanexele nr.l, 2 si 3 care fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta. In sensul acestei interpretari stau si prevederile art.57 din L. nr.24/2000. Totodata, daca maine s-ar abroga OUG nr.2. este evident ca nu s-ar putea spune ca nu mai exista taxa de poluare cata vreme OUG nr.5. ramane in vigoare. Daca am aprecia prin ipoteza ca marirea taxei de poluare este contrara dreptului comunitar atunci trebuie mentinuta cel putin taxa de poluare in cuantumul initial care, asa cum s-a aratat mai sus nu incalca prevederile dreptului comunitar, nu a urmarit un scop protectionist (acest scop poate fi sustinut doar pentru marirea taxei), nu a fost abrogate regasindu-se in cuantumul actual mai mare al taxei de poluare. In masura in care reclamanta este indreptatit la restituirea unei parti din suma achitata in temeiul reglementarilor interne ea trebuie sa urmeze procedura reglementata de lege pentru aceste restituiri, prezenta actiune neavand in vedere aceasta posibilitate. Prin D. nr.802/(...) (Monitorul Oficial nr. 428/(...)), Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de U. nr. 5., reținând faptul că această ordonanță a fost adoptată pentru punerea de acord a legislației naționale cu cea comunitară în situația în care era iminentă declanșarea procedurii de infrigement în fața C. de J. și că taxa pe poluare este plătită de către "poluator" fiind stabilită "în funcție de gradul prestabilit de poluare al vehiculului". II . De asemenea, in mod gresit instanta de fond a obligat institutia pârâtă la plata cheltuielilor de judecata. I. pârâtă nu poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata intrucat nu i se poate retine o culpa procesuala, chiar in conditiile admiterii cererii reclamantului. I. pârâtă a facut aplicarea in mod corect a textelor legale nationale in vigoare, nefiind indrituita a face aprecieri cu privire la compatibilitatea acestora cu normele comunitare pentru a actiona in consecinta. În concluzie, solicită ca, în conformitate cu art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, să se analizeze cauza sub toate aspectele și să se admită recursul pârâtei. În conformitate cu art. 242 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă. În conformitate cu art. 17 din L. nr. 146/1997 și art. 1 din O.G. nr. 32/1995, prezentul recurs este scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și de timbru judiciar. În drept, actele normative la care s-a facut referire în text. Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție A. F. pentru M. (AFM), solicitând admiterea acestuia, casarea în întregime ahotărârii atacate și pe cale de consecintă, rejudecând cauza pe fond, să se respingă acțiunea reclamantului. Având în vedere că recursul de față privește o hotărâre care nu poate fi atacată cu apel, nu este obligatorie limitarea la motivele de recurs precizate la art. 304 C. proc. civ., cauza putând fi examinată sub toate aspectele. 1. Solicită a se dispune suspendarea cauzei în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod de P. C., până la solutionarea dosarului ce se află pe rolul C. de J. a U. E. având ca obiect pronuntarea unei hotărâri preliminarii în cauza C- 402/09 cu privire la compatibilitatea reglementărilor nationale referitoare la taxa pe poluare cu dreptul comunitar, înregistrată pe rolul C. ca urmare a demersului T.ui Sibiu. În speță, acțiunea este inadmisibilă motivat de faptul că reclamantul ar fi trebuit să atace un act administrativ și să îndeplinească procedura prealabilă a recursului grațios, conform dispozițiilor legale, în termen de 30 de zile, fiind incidente dispozițiile art. 7 alin.l din L. nr. 5. privind contenciosul administrativ, conform cărora: Mai mult decât atât, soluția instanței este nefondată, raportat la prevederile O. nr. 9. pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care are în anexa nr. 3 formularul de D. de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule. În cuprinsul acestui formular se prevede fără echivoc: "Prezenta decizie reprezintă titlu de creanță și constituie înștiințare de plată conform legii. Prezenta decizie poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii, potrivit art. 207 alin. (1) din Ordonanta G. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la organul fiscal competent, potrivit art. 209 alin. (1) din același act normativ". Prin urmare, D. de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule este titlu de creanță si totodata este act administrativ fiscal, exact ca și decizia de impunere fiscală. De asemenea, în anexa nr. 1 la ordin este detaliată procedura emiterii D.i de calcul (pct. 2.7 -2.12). De asemenea, cum D. de calcul a taxei pe poluare reprezintă un act administrativ fiscal, constatarea acesteia se face în limita termenelor și a procedurii speciale prevazută de O.G nr. 9. privind Codul de P. F.. Art. 206, 207, 209 din Codul de P. F. arată în mod expres forma și conținutul contestației, termenul de depunere a acestuia și organul competent de a soluționa. HOTĂRÂREA A FOST DATĂ FARĂ TEMEI LEGAL(art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din Tratatul C. E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. In privinta analizei taxei prin prisma art. 90 din Tratatul C. E. atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, astfel cum va arăta în continuare, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 90 din Tratatul C. E. în materia taxării interne. în genere. și a autovehiculelor. în special. fapt ce a condus la concluzii greșite. dar nu cu privire la legea româna. ci la cea comunitară. Art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din Tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de J. a C. E., astfel încât taxarea autovehiculelor se impune a fi analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar, precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din OUG nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru. mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea mult mai redusă a taxei de poluare în prima variantă, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. Așadar, Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar este aceea că statele membre pot sa impună asupra mărfurilor, precum autovehiculele, un sistem de taxare al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C- 132/88. Con. C. E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de J. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa pe poluare este bazată pe elemente precum capacitatea cilindrică, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc de decizii arbitrare. Principală critică adusă de instanța fondului noului sistem de taxare este aceea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia CEJ în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import și, în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, încorporată într-un vehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață li care. în plus. pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparației cu autovehicule deja existente în parcul auto național, Curtea E. de J. s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor texte deja existente (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona nemeth, parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște, pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Prin urmare, OUG nr. 5. (varianta în vigoare la momentul achitării taxei de către reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul C. E. A., după cum se poate constata, determinarea taxei pe poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică), luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în Anexa nr. 4. Cota fixă. de reducere prevăzută în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimeaautovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică ȘI nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a ordonanței. Pe de altă parte, art. 8 stipulează că: (1)Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în R. este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prevederile alin. (2). (2)Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național. Concluzionând, se poate afirma că, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, câtă vreme pentru acestea taxa nu a fost plătită și, evident, nici nu se pune problema restituirii ei. 2. Cât privește capătul de cerere privind acordarea DOBÂNZII LEGALE, consideră soluția instantei de fond ca fiind nelegală. În mod total neîntemeiat, instanța a dispus obligarea la plata către reclamant a dobânzii legale, aferente sumei reprezentând taxa pe poluare. Aplicabilitate au prevederile O.G. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora: Art. 124 (1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. .Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor. Art. 70: Termenul de soluționare a cererilor contribuabililor (l)Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare. (2)În situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării fi data primirii informațiilor solicitate. În aplicarea acestor prevederi s-a emis Ordinul ministrului finanțelor nr. 1899/2004 privind P. de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal. Conform acestor reglementari, restituirea catre contribuabil se efectueaza in termen de 45 de zile de la data depunerii si inregistrarii cererii acestuia. Cap. 1 pct. 2 Restituirea se efectuează la cererea contribuabilului în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din Ordonanța G. nr. 9., republicată, denumit în continuare organul fiscal competent. Se constată astfel că, potrivit prevederilor O.G. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dobânda cuvenită contribuabililor în materie fiscală este datorată din primazi după expirarea termenului legal de 45 de zile pentru soluționarea cererii de restituire. Prin urmare, nu se cuvine plata daunelor incepand cu data platii, așa cum a hotărât instanța fondului. A., dacă instanța fondului hotăra, de principiu, acordarea dobânzii, în mod corect și legal ar fi trebuit să fie vorba de dobânda calculată și acordată potrivit O.G. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completări le ulterioare. Adică, după ce contribuabilul a formulat cerere de restituire la organul fiscal competent și acesta i-a respins- o, se adreseaza instanței de judecată care acordă dobânda începând cu data respingerii cererii de restituire de către organul fiscal. Suma aferentă taxei pe poluare este virată în contul chematei în garanție de către organul fiscal care calculează și încasează taxa în temeiul legii, chemata în garanție ne făcând nicio operațiune legată de acestea. A. F. pentru M. nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil, astfel încât nu poate fi obligată la plata unei dobânzi legale. Prin urmare, din punctul de vedere al acordării dobânzii legale, hotărârea instanței fondului este absolut nelegală, fiind dată cu încălcarea evidentă a prevederilor legale. În considerarea celor ce preced, apreciază că instanța fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al Tratatului CE., motiv pentru care, solicită Onoratei Instanțe admiterea prezentului recurs și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii. În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ. Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, raportat la art. 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea constată următoarele: Reclamanta H. M. a chemat în judecată pe parata A. F. P. A M. T. solicitând returnarea sumei de 1.636 lei, platita la (...) cu titlu de taxa de poluare. Prin modificările aduse acestui OUG 5. de Ordonanța de Urgență ale G. nr. 208/(...) și 7. se introduc, începând cu data de (...), elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptate în perioada (...)- (...) de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele de poluare pe criteriul datei înmatriculării, iar scutirea operează și ea pe acest criteriu. La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în R. cu art. 90 din Tratatul C. E. ). Comunicatul de presă al C. din (...) semnala: „conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria E. 4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în R. dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada (...)-(...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . Din acest punct de vedere, modul în care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor.,, Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ( cauza 2009/2002 ). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rand, trebuie avute în vedere soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Prin Hotararea din 4 mai 2000 in cauza R. impotriva R., Curtea E. de J. a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale." Interpretand art. 13 in lumina propriei jurisprudente, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca in fiecare tara sa existe un mecanism care sa permita persoanei remedierea in plan national a oricarei incalcari a unui drept consacrat in conventie. Aceasta dispozitie solicita deci o cale interna de atac in fata unei "autoritati nationale competente" care sa examineze orice cerere intemeiata pe dispozitiile conventiei, dar care sa ofere si reparatia adecvata, chiar daca statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere in ceea ce priveste modalitatea de a se conforma obligatiilor impuse de aceasta dispozitie. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie sa fie "efectiva" atat din punct de vedere al reglementarii, cat si al rezultatului practic (Hotararea Wille impotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie sa fie neaparat o instanta de judecata. Totuși atribuțiile si garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al caii de atac oferite (Hotărârea Klass si alții mai sus citata, pag. 30, alin. 67). În această privință, în speță, se pot ridica suspiciuni cu privire la o eventuală încălcare a art. 13 din CEDO în condițiile în care intimata AFP T. nu a demonstrat ca o astfel de cale de atac ar fi fost efectivă. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilității nu îi poate fi aplicată reclamantei, impunându- se așadar soluționarea cauzei pe fond. In speță, compatibilitatea O. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificarile aduse acestei forme. In urma modificarilor aduse prin O. 2. si OUG 7., norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din Tratatul CE. A., exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al U. E. si care se inmatriculeaza in R. si autoturismele second hand deja inmatriculate in R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja inmatriculate in R., fie spre cele produse in R.. Față de aceste împrejurări, soluția tribunalului, de restituire a taxei de poluare astfel încasată apare ca temeinică și legală. Admiterea cererii de chemare în garanție este de asemenea întemeiată în condițiile în care sumele achitate de către reclamant s-au vărsat în contul fondului de mediu. În ceea ce privește soluția de acordare a dobânzilor legale, în cazul obligațiilor care au ca obiect o sumă de bani, daunele - interese pentru neexecutare sau executare cu întârziere nu pot cuprinde decât daunele moratorii, adică dobânda legală, cu excepția regulilor speciale în materie de comerț, fidejusiune si societate, așa cum dispune art. 1088 alin. 1 C.civ. Stabilind, în speța, în mod corect, faptul ca dauna vizează o obligație care are ca obiect o suma de bani si ca debitoarea datorează daune de întârziere, instanța nu a sesizat faptul că reclamanta a solicitat, prin acțiunea formulată, acordarea dobânzilor fiscale astfel încât, prin acordarea de dobânzi legale, a devenit incident motivul de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod proced. civilă. Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va admite recursurile declarate de A. F. P. A M. T. și A. F. PENTRU M. B. împotriva sentinței civile nr. 2864 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o va modifica în parte în sensul că va înlătura dispoziția de obligare la plata dobânzii atât în ceea ce privește pe pârâtă cât și pe chemata în garanție. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate. Fără cheltuieli de judecată. . PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E Admite recursurile declarate de A. F. P. A M. T., A. F. PENTRU M. B. împotriva sentinței civile nr. 2864 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispoziția de obligare la plata dobânzii atât în ceea ce privește pe pârâtă cât și pe chemata în garanție. Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2011. Red.M.H./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: A.-M. B.
| ← Decizia civilă nr. 2969/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4173/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
