Decizia civilă nr. 983/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 983/2011
Ședința ta de 07 martie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. I. I. JUDECĂTOR : A. C. JUDECĂTOR : M. S. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței civile nr. 4223 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., în contradictoriu cu intimatul A. M. D., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 3 pct. 3 C.pr.civ coroborat cu art.8 și art.10 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 4223 din 16 septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea reclamantului A. M. D. și a fost obligă pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V., să înmatriculeze autoturismul reclamantului marca VOLKSWAGEN, cu nr. de identificare WV2Z(...)133219, fără plata taxei de poluare. În considerentele hotărârii, instanța de fond a reținut că prin adresa nr. 37307/(...) i s-a comunicat reclamantului de către pârâtă faptul că nu poate da curs înmatriculării autovehiculului acestuia fără achitarea taxei de poluare, deoarece acest lucru este prevăzut în O. nr. 50/(...), publicată în M.O. nr. 327/(...), conform art. 3 care prevede : ˝Intră sub incidența taxei autovehiculele din categoriile M1-M3 și N1-N3 cum sunt definite în RNTR2";, iar conform art. 4 „Obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România";. Din conținutul acestei adrese, tribunalul a apreciat că se deduce însă atitudinea de refuz a pârâtei de a da curs cererii reclamantei, respectiv de a-i înmatricula autoturismul fără plata taxei de poluare. Potrivit art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică s-au juridică care face înmatricularea, atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state. Conform art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Conform hotărârii C.J.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în România și cele existente în România. Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a C. fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. Instanța de fond a constatat că într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Aceasta rezultă din două argumente: 1. Constituția R.: de la 1 ianuarie 2007, România este un stat membru al Uniunii E. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2) , iar Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2(alin.4). De altfel, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare al C., dinainte de aderare. 2. Jurisprudența C. de Justiție E. Prin D. în cazul Costa / Enel (1964), C.J.E. a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a C. însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin L. nr. 3. privind Codul fiscal. De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), C.J.E. a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri, constituționale. În acest context instanța de fond a constatat că reclamantul nu datorează vreo sumă potrivit legislației comunitare, astfel că refuzul pârâtei de a-i înmatricula mașina fără plata taxei apare nelegal din punctul de vedere al legislației comunitare, sens în care a fost obligată să înmatriculeze mașina reclamantului fără achitarea de către acesta a taxei de poluare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. SI Î. A V. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și cu ocazia rejudecării în fond, respingerea ca nefondată a acțiunii formulate de reclamant. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 9 și art. 3041 C.pr.civ., pârâta a arătat că sentința recurată este netemeinică și nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece O. nr. 5. cu toate modificările și completările ulterioare stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare, ce se constituie venit la fondul pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării proiectelor și programelor pentru protecția mediului. Totodată, prin conținutul său O. nr. 5. pârâta susține că taxa de poluare datorată la prima înmatriculare a autovehiculelor în România nu este în dezacord cu art. 90 din T.ul C. E., această taxă stabilită nefiind asimilabilă impozitelor interne, fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului și fiind rezultatul negocierilor dintre România și U.E. Mai mult, măsurile stabilite prin O. nr. 5. sunt pe deplin compatibile cu prev. art. 85 și 90 din T.ul U.E., taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal, așa cum rezultă și din hotărârile C. E. de J. Un alt aspect ce privește aceeași taxă, este faptul că aceasta nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand importate din U.E., ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze un autovehicul, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei, conform art. 4 din O. nr. 5.. În final, pârâta a mai precizat faptul că instituirea taxei pe poluare a fost rezultatul negocierilor și acordului dintre România și Comisia E., astfel încât aceasta nu contravine legislației comunitare și chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă mai potrivită, prin condiționarea înmatriculării autovehiculelor de plata acestor taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare, cum era prev. de dispozițiile art. 2141 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de practica judiciară. În consecință, față de cele menționate anterior, pârâta consideră că înmatricularea autoturismului nu poate fi executată în absența achitării taxei speciale pentru înmatricularea autovehiculelor precum și în lipsa îndeplinirii prevederilor legale în vigoare, astfel că, în condițiile art. 20 alin. 1 din L. nr. 554/2004, a solicitat admiterea recursului. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-aapreciat ca fiind fondat din următoarele considerente: Pentru început trebuie enunțată starea de fapt care stă la baza demersului dedus judecății si plecând de la aspectele concrete ale spetei trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar. Reclamantul intimat a achiziționat din Germania un autoturism marca VW înmatriculat pentru prima data in această țară. La data de (...) reclamantul a adresat o cerere Institutiei P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a A. prin care a solicitat înmatricularea autoturismului fără achitarea taxei de poluare, cerere la care a primit un răspuns negativ. (f. 4) Nemulțumit de răspunsul primit, reclamantul s-a adresat instanței susținând că refuzul de înmatriculare a autoturismului este nejustificat întrucât taxa instituită de OUG 5. este discriminatorie și este în contradicție cu art.90 paragraf 1 din T.. Plecând de la cele susținute, problema ce trebuia lămurită este aceea dacă taxa de poluare prevăzută de OG nr.5. (în vigoare la momentul solicitării înmatriculării iulie 2010) în baza căreia se solicita achitarea taxei pentru a se proceda la înmatriculare este contrară normelor comunitare. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul că solicitarea de înmatriculare a autoturismului si refuzul autorității administrative de a înmatricula autoturismul in absenta dovezii de achitare a taxei de poluare a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2., OUG 7. și OUG 1.. In consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la modificările aduse formei inițiale a ordonanței. OUG 50/1 iulie 2008, în forma sa inițială, a urmărit pe de o parte să înlăture prevederile instituite de art.214/1 C. care erau contrare art.90 paragr.1 din T.utul de I. a C. E., iar de altă parte, să instituie norme prin care autoturismele care se înmatriculează în România să fie supuse unei taxe de poluare în funcție de anumiți parametri. Această taxă a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia E. și a fost considerată compatibilă cu normele europene atât pentru că și alte state aveau reglementări similare cât și pentru că taxa urma să contribuie la înlăturarea poluării în România intrând în bugetul Administrației F. pentru Mediu. Ulterior, începând cu OUG 218/(...) ea a avut un caracter protecționist menit să ducă la protejarea locurilor de muncă din industria națională și a venit în contradicție cu normele europene care interziceau acest lucru. Prin OUG 7/(...) s-a revenit la caracterul inițial al taxei de poluare, menținându-se însă scutirea de plată a taxei de poluare a autovehiculelor până în 2000 cmc, fapt ce s-a apreciat de către instanțele naționale ca având un caracter protecționist dat fiind producerea în România a unor autovehicule de până în 2000 cmc. Prin OUG 1., publicată în M.of. nr. 926/(...), se statuează „Autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiază de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule, potrivit art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în România în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere";. Caracterul protecționist al taxei de poluare a expirat o dată cu exceptarea de la scutirea plății taxei de poluare a anumitor categorii de autoturisme, respectiv începând cu data de (...). Așa fiind, se poate constata că începând cu data expirării termenului de 45 de zile de la intrarea în vigoare a OUG nr. 1., regimul de stabilire și plată a taxei de poluare revine practic la forma inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în perioada (...) - (...) regim conform cu normele instituite de tratatele europene în materie așa cum constant a arătat Curtea de A. C. în practica sa judiciară. Se poate spune așadar că începând cu data de 16 februarie 2010 toate cererile de înmatriculare a autovehiculelor care intră sub incidența OUG nr. 5. sunt condiționate de plata taxei de poluare desigur cu corectivul că cuantumul acesteia este instituit de prevederile modificatoare ale OUG nr. 7.. Reclamantul a solicitat înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare la data de (...) deci, la o dată la care OUG 5. nu încalcă prevederile T. de I. a C. E. Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, art. 90 din T. (art. 110) prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate. De altfel, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când încalculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparației cu autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T.ul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate așadar concluziona că O. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamantă) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T.ul C. E. Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. În cauza de față, reclamantului i s-a adus la cunoștință că refuzul operațiunii de înmatriculare se datorează împrejurării că nu a îndeplinit condiția prealabilă de a plăti taxa de poluare, cerință care este apreciată de Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât refuzul pârâtului are un temei legal și deci este justificat. Față de cele menționate anterior, în baza art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004, raportat la art. 312 alin. 1-3 și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de pârâtă și se va modifica în întregime hotărârea atacată, în sensul că se va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul A. M. D. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. S. împotriva sentinței civile nr. 4223 din 16 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. pe care o modifică în tot în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamantului A. M. D. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 7 martie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, M. I. I. A. C. M. S. L. F. GREFIER, Red.M.I.I. Dact.H.C./3 ex./(...). Jud.fond:C. N.C..
| ← Decizia civilă nr. 4071/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 464/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
