Încheierea civilă nr. 185/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIERE CIVILĂ NR.185/2011
Ședința publică din data de 21 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. C.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții SC S. I. E. SRL, M. S. și M. M. în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. A J. C. și C. G. M. L. - LICHIDATOR J. AL D. SC S. I. E. SRL, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de
24 lei și timbru judiciar de 1,8 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 15 martie
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare din partea reclamanților.
În data de 18 martie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea C. G. M. L. - LICHIDATOR J. AL D. SC S. I. E. SRL.
Curtea constatând că atât prin întâmpinarea depusă de pârâta D. G. A
F. P. A J. C. cât și prin întâmpinarea depusă de C. G. M. L. - LICHIDATOR J. AL D. SC S. I. E. SRL s-a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. iar prin înscrisurile depuse la data de 15 martie 2011 reclamanții au răspuns în scris excepției invocate, reține cauza în pronunțare asupra excepție invocate.
C U R T E A
Reclamanții S. S. I. E. și M. S. și M. M. prin acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. C. a solicitat anularea deciziei nr.118/(...) , anularea titlului executoriu nr.123010010723185/(...),
123010010723186/(...), a somației 123010018900543/7 mai 2010 și a
123010018900544/7 mai 2010, anularea procesului verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr.22794/15 iunie 2010.
Motivarea acțiunii s-a realizat prin invocarea împrejurării că în soluționarea contestației finalizată prin emiterea deciziei contestate nu au fost avute în vedere considerentele sentințelor penale pronunțate în ceea cei privește pe reclamanți.
Pârâta D. G. a F. P. C. prin întâmpinare a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. arătând că prin decizia contestată cuantumul obligației de plată a fost stabilit la 40837 lei.
Reprezentantul legal al reclamantei debitoare, lichidator judiciar G. M. L. prin întâmpinare a invocat de asemenea excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. în raport de dispozițiile art.118 alin.2 C.pr.fiscală.
Reclamanții prin scriptul denumit răspuns la întâmpinarea pârâtei D. G. a F. P. C. au arătat că au investit Curtea de A. C. întrucât chiar în conținutul deciziei contestate s-a menționat că decizia poate fi atacată la Curtea de A. C. în termen de 6 luni de la comunicare reluând descrierea stării de fapt și a motivelor care au justificat din perspectiva acestora investirea instanței.
Curtea, în aplicarea art 137 C pr civ , va analiza excepția necompetenței materiale invocate prin întâmpinare , reținând următoarele :
Reclamantul este obligat să determine, prin cererea de chemare în judecată, obiectul acțiunii în cadrul căruia urmează să se soluționeze procesul, în virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil instanța fiind obligată să respecte aceste limite ale investirii sale, iar reclamantul a invocat incidența prevederilor legii contenciosului administrativ și dispozițiile Codului de procedură fiscală.
În considerarea dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă, care consacră și principiul rolului activ al judecătorului, coroborate cu cele ale art. 84 Cod procedură civilă, instanța este obligată doar să dea acțiunii calificarea juridică exactă, în funcție de scopul urmărit, ea nefiind ținută de denumirea pe care partea a dat-o cererii, iar judecătorul de contencios administrativ este obligat să stabilească dacă acțiunea privește un act administrativ, tipic sau asimilat în sensul respectivei legi, un act preparator al unui act administrativ, care poate fi atacat numai odată cu acesta, sau simple adrese, notificări, puncte de vedere, etc., exceptate controlului judecătoresc în această procedură.
Subsecvent determinării naturii juridice a actului atacat se determină instanța competentă în raport de prevederile art 10 din Legea nr 554/2004.
Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de până la 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege specială nu se prevede altfel, potrivit art 10 din Legea nr 554/2004.
Interpretarea textului legal relevă că stabilirea competenței materiale se realizează în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente a actului contestat în sistemul administrației publice , autorități centrale sau locale, respectiv valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale ce face obiectul actului administrativ contestat, pragul stabilit fiind de
500.000 RON.
Existând două modalități distincte de determinarea a competenței, în funcție de obiectul actului administrativ, iar dacă acesta este un impozit, taxă, competența se stabilește după valoare, iar nu după poziționarea organului emitent.
Actul de impunere atacat a fost emis de către o autoritate publică situată la nivelul local, iar litigiul are ca obiect o valoare mai mică de 500.000
RON, reclamanții relevând în chiar cuprinsul acțiunii introductive că sumastabilită ca fiind rămasă de plată este în cuantum de 40838 lei, fapt confirmat de conținutul deciziei nr.118/16 iulie 2010 și în consecință competența va aparține tribunalului, iar nu curții de apel, în cauză având relevanță cuantumul sumei stabilite prin actul administrativ contestat.
Argumentele evidențiate confirmă că excepția invocată este întemeiată astfel că în temeiul art 137 și 158 C pr civ coroborat cu art 10 din Legea nr
554/2004 , Curtea va admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C., invocată de pârâta D. G. a F. P. C. și lichidatorul judiciar desemnat în procedura insolvenței privind pe debitoarea S. S. I. E. SRL C.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a instanței invocată de pârâta
D. G. a F. P. C. cu sediul în C.-N. P. A. Inacu nr.19, jud. C. și lichidatorul judiciar desemnat în procedura insolvenței privind pe debitoarea S. S. I. E. SRL C. cu sediul în C.-N. str.A. P. nr.7, ap.2, jud. C.
Declină în favoarea Tribunalului C. competența de soluționare a cauzei. Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER A. C. L. F.
Red.A.C/S.M.D.
4 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 2530/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5066/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
