Decizia nr. 1020/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D. CIVILĂ Nr. 1020/2012

Ședința publică de la 09 F. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. D.

Judecător L. U.

Judecător R.-R. D.

Grefier M. T.

S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile formulate de reclamanta S. G. I. S. și pârâtul M. Z., împotriva sentinței civile nr. 3., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), având ca obiect despăgubire.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...), reclamanta recurentă a depus la dosar concluzii scrise.

Se constată totodată faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 3727 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta S. G. I. S. în contradictoriu cu pârâtul M. Z. pe care l-a obligat la plata sumei de

106.143,89 lei beneficiu nerealizat.

S-au respins ca nefondate celelalte capete de cerere.

A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată constând în:

1650 lei onorar expert, 3738,86 cheltuieli de judecată și 3000 onorariu avocațial.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În cursul anului 2006, reclamanta a participat la o licitație organizată de pârâtă în vederea realizării obiectivului de investiții ,, P. magistralei de termoficare D. N.

Potrivit Hot 26152/(...) a Primăriei M. Z. s-a reținut poziția Comisiei de evaluare care a respins oferta reclamantei cu motivația că are un preț neobișnuit de scăzut iar oferta nu cuprinde toate datele.

H. a fost atacată în instanță iar prin D. civilă 2. a C. de A. C. s-a dispus anularea Hotărârii în ce privește oferta reclamantei apreciindu-se că aceasta îndeplinea condițiile corespunzătoare potrivit criteriilor de calificare

( f.13-16).

Reclamanta a formulat prezenta acțiune motivând că prin descalificarea sa, a suferit un prejudiciu care urmează a fi recuperat de la pârâtă și care este format din cheltuieli indirecte, beneficiul nerealizat și cheltuieli de judecată din dosar 1810/2007.

Întemeindu-și pretențiile pe prevederile L. conform căreia orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său de către o autoritate publică printr-un act administrativ se poate adresa instanței pentru recuperarea pagubei - Reclamanta și-a detaliat modul de calcul al pretențiilor sale.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care nu a făcut altceva decât să certifice corectitudinea calculului.

Instanța a apreciat că cererea este doar parțial întemeiată. Astfel reclamanta a fost prejudiciată doar de beneficiul nerealizat - celelalte pretenții nefiind justificate.

Așa cum se reține și în concluziile expertizei beneficul realizat este cel reieșit din calcul 9 din Centralizatorul devizelor ofertă pentru lucrarea licitată și depusă de reclamantă. El a fost determinat prin aplicarea procentului de 3,5 % la valoarea contractului de achiziție publică respectiv la oferta făcută de reclamantă și în raport cu costurile estimate de aceasta.

În ce privește cheltuielile indirecte - acestea reies din devizele la oferta depusă de reclamantă și care a fost calculată prin aplicarea cotei de 8% la totalul cheltuielilor directe.

Aceste cheltuieli sunt generate în cursul executării efective a lucrărilor iar cum în prezenta cauză nu s-au executat - nu există nici o pagubă și nu se pot acorda.

În final se mai solicită cheltuieli de judecată în toate instanțele inclusiv în Dosar (...) numai că reclamanta nu a făcut dovada lor.

Prin urmare, cererea sa este îndreptățită doar în ceea ce privește prezentul dosar și este format doar din onorariului expertului, cheltuieli de judecată și parțial onorariu avocațial.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC G. 4 I. SA solicitând admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei recurate respectiv admiterea in totalitate a cererii introductive, inclusiv a cheltuielilor de judecata; solicita cheltuieli de judecata partiale la fond si in recurs in totalitate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurenta că instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la cheltuielile legate de intocmirea documentatiei de oferta si alte cheltuieli legate de participarea la licitatie, in suma de 3.179,66 lei.

Cheltuielile legate de ofertare au fost probate, probele constand in

Devizul analitic, anexa la scrisoarea reclamantei cu nr. 8743/(...), cheltuieli confirmate si de R. de expertiza contabila, raport intocmit de expert judiciar A. P.

In concluziile finale ale R.ui de expertiza, la cheltuielile care se datoreaza reclamantei, in opinia expertului contabil, sunt si cheltuielile cu intocmirea documentatiei de oferta si alte cheltuieli legate de participarea la licitatie, in suma de 3.179,66 lei (fila 12 din raportul de expertiza).

Este normal sa se acorde aceste cheltuieli, suportate de catre reclamanta in vederea participarii la licitatie, acestea intrand in calculul prejudiciului suportat de catre reclamantă prin actul administrativ pagubitor, prin care in mod abuziv a fost descalificată si inlaturată din competitia pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

Instanta de fond nu acorda aceste cheltuieli dar nici nu motiveaza de ce respinge aceasta solicitare.

Avand in vedere faptul ca sunt cheltuieli pe care le-a suportat in scopul participarii la licitatie, cheltuieli probate si confirmate si de raportul de expertiza, acestea trebuie acordate in consecinta.

Instanta de fond considera ca nu trebuie acordate cheltuielile indirecte desi, in opinia reclamantei, acestea sunt acordate chiar de lege si pot fi considerate o forma a beneficiului nerealizat.

Instanta de fond, preluand opinia expertului contabil, considera ca nu se datoreaza cheltuielile indirecte intrucat lucrarile nu au fost efectuate astfel incat « nu exista nici o paguba si nu se pot acorda ».

Nu impartașește acest punct de vedere intrucat cheltuielile indirecte sunt acceptate de lege prin aplicarea cotei de 8% asupra tuturor cheltuielilor directe.

Altfel spus, daca reclamanta ar fi castigat licitatia, avea dreptul sa aplice acest coeficient de 8% asupra tuturor cheltuielilor directe si sa foloseasca suma rezultata in beneficiul societatii.

Fiind descalificata in mod nelegal din competitia adjudecarii contractului de achizitie publica, reclamanta a pierdut si acest beneficiu pe care societatea ar fi putut sa-I aiba in forma prevazuta de lege a cheltuielilor indirecte.

Cata vreme, daca ar fi executat lucrarea, ar fi beneficiat de aceste cheltuieli indirecte de 8% calculate prin aplicarea procentului de 8% asupra tuturor cheltuielilor directe, per-a-contrario, neexecutand lucrarea au fost privati de beneficiul procentului de 8% care s-ar fi aplicat in favoarea reclamantei.

Procentul de 8% aplicat asupra tuturor cheltuielilor directe reprezinta de fapt, o alta forma a beneficiului nerealizat, de care reclamanta a fost privată prin neexecutarea lucrarii la care ar fi fost indreptatită.

In masura in care ar fi fost adjudecatarii contractului de achizitie publica, cheltuielile directe ar fi fost o sarcina a contractului in timp ce, cheltuielile indirecte sunt un beneficiu, un privilegiu pe care legea i-l acorda, avand dreptul sa primească 8% imputat asupra cheltuielilor directe. Asta reprezinta beneficiul nerealizat si acordarea lui nu este conditionata de efectuarea cheltuielilor directe.

Sumele pretinse cu acest titlu sunt probate prin anexele depuse la actiunea introductiva, aflate la dosarul cauzei, fiind deasemenea confirmate si de catre R. de expertiza.

In opinia reclamantei, pentru o despagubire justa, acestea trebuie acordate.

Cu privire la suma de 21.000 lei reprezentand cheltuieli de judecata in dosar nr. (...). acestea au fost probate, astfel incat instanta de fond in mod nejustificat nu le-a acordat.

Cheltuielile de judecata in suma de 21.000 lei au fost efectuate in dosar (...), dosar in care a contestat descalificarea reclamantei din cursa pentru adjudecarea obiectivului « P. magistralei de termoficare D. N. pana la jonctiunea cu magistrala de termoficare din Statia de betoane ». In acel dosar s-a pronuntat si D. civila nr. 2161/(...) a C. de A. C., decizie prin care s-a admis actiunea reclamantei si s-a dispus anularea Hotararii nr. 21766/(...) a M. Z. respectiv H. nr. 26152/(...) prin care oferta reclamantei a fost respinsa, apreciindu-se ca indeplinea conditiile de calificare.

Cheltuielile de judecata pot fi solicitate si pe cale separata, lucru pe care l-a facut, solicitandu-le in acest dosar in care a cuantificat intregul prejudiciu suportat, de la momentul ofertarii si pana la finalizarea dosarului in care a contestat hotararile Comisiei de licitatie.

Aceste cheltuieli de judecata au fost dovedite si confirmate de catre R. de expertiza contabila, prin verificarea tuturor facturilor respectiv platilor facute cu acest titlu, suma finala fiind 21.000 lei (fila 12 din raportul de expertiza).

In masura admiterii recursului, solicita a acorda cheltuielile de judecata suportate la instanta de fond in acest dosar, in integralitatea lor si deasemenea cheltuielile de judecata din recurs.

In prezentul dosar, s-au acordat cheltuieli de judecata doar partial, reducandu-se proportional in raport de admiterea doar in parte a actiunii introductive asa cum a fost ea precizata.

Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul M. Z. solicitând în principal, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate În sensul respingerii în totalitate a acțiunii promovate de SC G. 4 I. SA.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurentul-pârât că instanța de fond nu a motivat în drept hotărârea pronunțată, nicăieri în considerentele hotărârii nu este indicat un text de lege prin care instanța să-

și intemeieze soluția dată.

Pe de altă parte, instanța nu a examinat apărările pârâtului. Cu ocazia apărărilor asupra fondului cauzei a arătat că beneficiul solicitat de reclamantă este acoperit prin greșeala pe care o face aceasta în sensul că la patru articole din devizul de ofertă, nu a făcut conversia din euro în lei, astfel că prețul a rămas exprimat în euro, în timp ca la restul materialelor era exprimat în lei. Totodată a arătat și demonstrat că în devizele ofertă prețul materialelor cuprindea deja discontul de 5%, astfel că nu se mai justifica reținerea acestuia încă o dată pe total ofertă.

Motivarea hotărârii instanței de fond nu răspunde exigențelor art.261

Cod procedură civilă, deoarece nu examinează efectiv apărările și susținerile noastre, confirmând în termeni generali situația de fapt ce a dus la dezlegarea pricinii de către instanță.

Acest text consacră principiul potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 304 pct. 7 din Codul de procedură civilă, rolul textului fiind acela de a se asigura o bună administrare a justiției și de a se putea exercita controlul judiciar de către instanțele superioare.

De altfel, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea cauza Achina împotriva României, cauza G. împotriva Romaniei) subliniază rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și arată că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinare de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă sau cel puțin de a le aprecia.

A nu motiva o hotărâre și a nu prezenta argumentele pentru care au fost Înlăturate sustinerile părtilor echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, ceea ce duce potrivit art.304 pct.7 coroborat cu art.312 alin.5 din Codul de procedură civilă, la casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Instanța nu s-a pronunțat asupra unor cereri invocate de pârât pe parcursul soluționării litigiului, astfel: a) La două sau trei termene de judecată, întrucât reclamanta nu a arătat modul de calcul prin care a ajuns la pretențiile formulate, astfel cum prevăd dispozițiile art. 720 ind. 3 alin. 1 lit.c) din Codul de procedură civilă, instanța i-a pus în vedere să arate modalitatea de calcul prin care a ajuns la determinarea respectivelor valori.

Întrucât reclamanta nu s-a conformat obligațiilor trasate de către instanță, la termenul din 4 noiembrie 2010 ( a se vedea încheierea aflată la fila 106 dosar fond ), a solicitat suspendarea cauzei în temeiul art.155 ind. 1

Cod procedură civilă.

Reprezentanta reclamantei solicită respingerea respectivei cereri, Însă instanta omits să se pronunte asupra cererii de suspendare a cauzei. b) La termenul de judecată din 1 aprilie 2011, următorul termen după comunicarea raportului de expertiză, deoarece nu erau hotărâți în a solicita o completare a raportului de expertiză sau o contraexpertiză, au pregătit obiecțiuni la raportul de expertiză, pe care le-a și depus în instanță. Însă cu ocazia discuțiilor asupra raportului de expertiză întocmit, Întrucât din dezbateri reieșea necesitatea administrării unei probe cu contraexpertiză, a solicitat o contraexpertiză.

În Încheierea din 1 aprilie 2011, instanța menționează că ar fi vrut să solicite o contraexpertiză. În realitate, chiar a solicitat proba cu contraexpertiza, dovadă stă Încheierea din 5 mai 2011, unde aceeași instanță constată că prin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză s-a făcut trimitere la o contraexpertiză.

Menționează că cererea în probațiune cu o contraexpertiză a făcut-o oral, la următorul termen după depunerea raportului de expertiză, astfel cum prevăd dispozițiile art.212 alin.2 Cod procedură civilă, însă nici de această dată instanța nu se pronuntâ asupra cererii formulate de pârât.

Consideră că prin nepronuntarea instantei asupra cererilor formulate, i s-a produs o vătămare ce nu poate fi Înlăturată decât prin admiterea recursului și casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare.

2. În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea hotărâri; atacate În sensul respingerii actiunii promovate de SC G. 4 I. SA și În ceea ce privește obligarea pârâtului la plata sumei de 106.143,89 lei, reprezentând beneficiu nerealizat.

Instanța își întemeiază obligarea pârâtului la suportarea beneficiului nerealizat pe concluziile expertizei efectuate în cauză de d-l expert A. P.

Expertul constată într-adevăr ca la patru articole din deviz, reclamanta a utilizat prețurile în euro în loc de lei, denaturând astfel oferta în minus cu suma de 105.409,14 lei, dar constată totuși că respectiva greșeală era acoperită din discount-ul acordat de către furnizorul de țeavă și care se cifrează la suma de 108.746,85 lei.

De asemenea, expertul menționează că în devizele ofertă prețul materialelor au rost cuprinse fără a fi influențate de discountul oferit de furnizorul de țeavă.

Greșite aceaste constatări ale expertului din următoarele considerente:

În formularea concluziilor expertul a avut în vedere adresa reclamantei nr.3654/(...) și adresa SC H. SRL Iași nr.227/(...).

Prin adresa nr.3654/(...), reclamanta comunica instituției pârâte următoarele: " articolele 9,10, Il, 12 ( in realitate 10, Il, 12,13 ) din devizul de rețele termice-montaj, TFA2I2 asimilat au fost cotate in baza ofertei de preț primită de la furnizor tinlÎnd cont de discountul acordat de furnizor ... reprezentând 5% din valoarea ofertei date de SC H. SRL lași. "

Din adresa respectivă rezultă, în mod cert că devizele ofertă depuse de către reclamantă în cadrul licitației cuprindeau și discountul de 5% oferit de către furnizorul de țeavă. Este și greu de crezut ca o societate să-și asume riscul pierderii unei licitații prin a nu include în oferta sa și eventualele facilități de care beneficiază de la furnizori.

Odată ce discountul de 5% a fost aplicat la fiecare material din ofertă, exportul nu trebuia să mai ia în considerare discountul de 5% aplicat la întrega ofertă, deoarece aceasta înseamnă o dublare a acestuia, ceea ce ar însemna ca oferta reclamantei să beneficieze de un discount de 10%.

Afirmația pârâtului este aceea că beneficiul solicitat de reclamantă este acoperit în întregime prin greșeala pe care a făcut-o aceasta la depunerea ofertei, în sensul că la patru articole din devizul de lucrări nu a făcut conversia din euro în lei.

Pârâtul de la bun început a arătat că în cauză se impune numirea unui expert evaluator, întrucât în cauză era necesar întocmirea unui raport de expertiză tehnică de evaluare a unor lucrări, de analiză a unei oferte depuse în cadrul unei licitații de lucrări, și nicidecum de întocmirea unei expertize contabile.

Drept urmare, s-a numit în cauză un expert contabil care în loc să determine prin calcul pretențiile reclamantei, achiesează la sumele declarate de aceasta, fără a face el însuși vreun calcul de determinare a respectivelor valori.

Dar, toate discuțiile referitoare la raportul de expertiză contabilă nu își mai au rostul deoarece, expertul Își Î. raportul de expertiză și utilizează la efectuarea acestuia un act normativ abrogat - HG nr.1179/2002. Consecința firească este nulitatea raportului de expertiză, și drept urmare, acțiunea reclamantei apare ca nefiind probată, ceea ce ar duce logic la casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare. N. aceste apărări făcute de pârât, referitoare la nulitatea raportului de expertiză nu au fost reținute și motivate de către instanță.

În drept s-au invocat prevederile art.304 pct.7, 8 și 9, art.312, alin.5, art.261, art. 720 ind. 3 Cod proc.civ.

Pârâtul recurent M. Z. a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamantă solicitând respingerea acestuia ca nefondat - fila 19.

La data de (...) pârâtul recurent M. Z. a depus la dosar concluzii scrise

- fila 30.

Pentru termenul din (...) reclamanta recurentă SC G. 4 I. SA a depus la dosar concluzii scrise - fila 33.

La termenul de judecată din data de (...), Curtea a invocat, din oficiu, excepția tardivității recursului declarat de pârâtul M. Z.

Analizând recursul declarat de pârâtul M. Z., Curtea constată că acesta este tardiv, din următoarele considerente:

Potrivit art.287/16 din OUG 3. hotărârea pronunțată se atacă cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

În raport de aceste dispoziții legale, Curtea constată că hotărârea recurată a fost comunicată pârâtului M. Z. la data de (...), astfel încât declararea recursului la data de (...) apare ca fiind făcută peste termenul legal.

Curtea nu poate reține apărările recurentului-pârât în sensul că în hotărâre s-a menționat termenul de declarare a căii de atac ca fiind de 15 zile, întrucât termenul de declarare a căii de atac este stabilit de lege fiind legal și nu judiciar.

De asemenea, nu pot fi reținute nici susținerile potrivit cărora acțiunea ar fi fost formulată în baza dispozițiilor Legii nr. 554/2004, termenul de declarare a recursului fiind cel comun, de 15 zile, în condițiile în care despăgubirile au fost solicitate ca urmare a pronunțării deciziei civile nr. 2. de către Curtea de A. C. vizând o procedură de achiziție publică, astfel încât era evident actul normativ aplicabil, chiar în lipsa indicării unui temei de drept, ca fiind OUG nr. 3.. Mai mult decât atât, Curtea constată că prin notele de ședință depuse la filele 57-59 dosar fond, reclamanta a indicat expres dispozițiile OUG nr. 3. cu privire la posibilitatea formulării cererii în despăgubiri.

Prin urmare, nu se poate reține că cererea a fost formulată în baza

Legii nr. 554/2004, termenul de recurs fiind de 15 zile de la comunicare, în realitate fiind incidente dispozițiile legii speciale, inclusiv cu privire la termenul de declarare a recursului, acesta fiind de 5 zile de la comunicare.

Cum între comunicarea hotărârii și declararea căii de atac a trecut un interval mai mare decât cel specificat de lege, respectiv de 5 zile, Curtea va admite excepția tardivității și va respinge recursul declarat de pârâtul M. Z. ca tardiv.

În ceea ce privește recursul declarat de reclamanta SC G. 4 I. SA,

Curtea constată că acesta este întemeiat, din următoarele considerente:

Prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului M. Z. la plata următoarelor despăgubiri: cheltuieli indirecte, în sumă de

213.921,30 lei, beneficiul nerealizat, în sumă de 106.143,89 lei și cheltuieli d judecată efectuate în cadrul dosarului nr. (...), în sumă de 21.000 lei.

Prin sentința recurată, instanța de fond a admis în parte cererea, doar cu privire la suma de 106.143,89 lei, reprezentând beneficiul nerealizat, fiind respinse cererile privind obligarea pârâtului la plata sumei de 21.000 lei, cheltuieli de judecată, ca nedovedită, iar cea referitoare la cheltuielile indirecte, ca nefondată, instanța de fond apreciind că aceste cheltuieli sunt generate în cursul executării efective a lucrărilor, iar cum în prezenta cauză nu s-au executat, nu există nici o pagubă și nu se pot acorda.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată în cuantum de 21.000 lei, recurenta a făcut dovada efectuării lor în cadrul dosarului nr. (...), sens în care a depus OP nr. 628/(...), factura nr. 0261365/(...), OP nr. 119/(...), factura nr. 0261404/(...), OP nr. 69/(...) și facturile nr. 0261402/(...) și nr.

0261401/(...).

Prin urmare, potrivit dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, acestea trebuie a fi acordate, motivul de recurs vizând cheltuielile de judecată fiind întemeiat.

În ceea ce privește cheltuielile indirecte, nu se contestă în cauză că, în cazul adjudecării contractului, recurenta-reclamanta ar fi avut dreptul la 8% din cheltuielile directe cu acest titlu. Ceea ce se reține de către instanța de fond este faptul că, în condițiile în care recurenta-reclamanta nu a efectuat nici o lucrare, nu a lor indirecte.

Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea consideră că, în condițiile în care aceste cheltuieli ar fi fost acordate automat, în cazul atribuirii contractului de achiziție publică, fiind stabilită și întinderea acestora, respectiv 8% din cheltuielile directe, și aceste cheltuieli pot fi considerate ca reprezentând un beneficiu nerealizat, acordarea acestora nedepinzând de efectuarea lor.

Prin urmare, reprezentând un beneficiu nerealizat, reclamanta avea dreptul să primească și suma reprezentând cheltuieli indirecte.

În ceea ce privește cheltuielile legate de întocmirea documentației de ofertă și de participarea la licitație, Curtea observă că, potrivit celor susținute de recurenta-reclamantă la fond, acestea au fost incluse în sumele de bani reprezentând beneficiul nerealizat și cheltuielile indirecte, astfel încât, prin acordarea acestor sume, s-a inclus și suma de 3.179,66 lei.

Având în vedere că acțiunea reclamantei era fondată, Curtea apreciază că și cheltuielile de judecată solicitate pentru soluționarea pe fond a cauzei trebuiau a fi admise în totalitate, neexistând nici o justificare pentru diminuarea acestora.

Prin urmare, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată fondat recursul declarat de reclamanta SC G. 4 I. SA, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, urmează să îl admită, cu consecința modificării în parte a sentinței recurate, în sensul admiterii în totalitate a cererii formulate.

În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, intimatul M. Z. va fi obligat la plata, în favoarea recurentei, a cheltuielilor de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge ca tardiv recursul declarat de M. Z.

Admite recursul declarat de reclamanta SC G. 4 I. SA, împotriva sentinței civile nr. 3727/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în parte, în sensul că admite în totalitate cererea formulată de reclamanta SC G. 4 I. SA.

Obligă pârâtul M. Z. la plata în favoarea reclamantei a sumei de

213.921,3 lei cheltuieli indirecte, precum și a sumei de 21.000 lei, cheltuieli de judecată.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă intimatul M. Z. la plata, în favoarea recurentei SC G. 4 I. SA, a sumei de 26.547,5 lei, reprezentând diferența cheltuieli de judecată la fond și cheltuieli de judecată în recurs.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

{ F. |

PREȘEDINTE,

M. D.

JUDECĂTOR,

L. U.

JUDECĂTOR,

R.-R. D.

GREFIER, M. T.

}

Red.M.D./dact.L.C.C.

3 ex./(...).

Jud.fond: R.a M.lena P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 1020/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal