Decizia nr. 10230/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)*
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. CIVILĂ Nr. 10230/2012
Ședința publică de la 06 D. 2012
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul M. G., împotriva sentinței civile nr. 4668/(...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui M., în contradictoriu cu pârâtul O. S. V. DE S., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) acordare concediu odihnă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul personal.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de (...), intimatul a depus la dosar o serie de acte în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4668/(...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui M. s-a respins acțiunea formulată de reclamantul M. G. în contradictoriu cu pârâtul O. S. V. DE S., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.
188/1999).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul M. G. a solicitat obligarea pârâtului O. S. V. să-i acorde concediul legal de odihnă aferent anului 2009, precum și indemnizația de concediu, arătând că prin D. nr.176D din (...) s-a dispus suspendarea contractului său individual de muncă, decizie care a fost însă revocată prin D. nr.741 din (...), prin aceasta din urmă dispunându-se reluarea activității de către reclamant pe funcția deținută anterior.
Din conținutul actelor depuse la dosar în susținerea cererii (cu referire la adresa nr.3456/(...) emisă de O. S. V.), instanța a reținut că reclamantul sa aflat în concediu medical în perioada (...)-(...). De la această dată reclamantul a solicitat concediu de odihnă începând cu data de (...) până la data de (...).
În data de (...) a fost emisă D. nr.741/2009 prin care se revocă decizia de suspendare a contractului individual de muncă nr.176/D/(...).
În data de 10 și 11 noiembrie 2009 reclamantul s-a prezentat la O. S. V., dar în această perioadă nu a solicitat concediu de odihnă, iar începând cu data de (...) a fost detașat la O. S. B. pe o perioadă de 3 luni. Pe perioada angajării atribuțiile angajatorului ca și subunitate au fost preluate de O. S. B.
În raport de aceste aspecte s-a reținut că în mod justificat pârâtul O. S. V. a refuzat acordarea concediului de odihnă retroactiv pentru anul 2009, motiv pentru care instanța a respins acțiunea formulată de reclamant ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. G. solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurentul, în esență, că nu și-a putut efectua concediul de odihna pe motiv ca cererea i-a fost refuzata de catre O. S. V., cu toate ca D. S. M., prin adresa nr.8630/(...) a comunicat O. S. V. ca reclamantul este indreptatit la concediul de odihna pe anul 2009, cu toate acestea O. S. a refuzat sa-i acorde concediul solicitat.
Avand in vedere ca nu i-a fost acordat concediul de odihna pe anul 2009, reclamantul apreciază ca este un drept al său pe care-l poate solicita inauntrul termenului de prescriptie si ca solutia instantei este nelegala si netemeinica, pe motiv ca nu a motivat netemeinicia cererii reclamantului, motiv pentru care solicită sa se admită recursul si rejudecand, sa se admită cererea adresata instantei de fond.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este întemeiat, din următoarele considerente:
Prin D. nr. 176D/(...) emisă de D. S. M. s-a dispus suspendarea contractului individual de muncă al recurentului, ceastă decizie fiind, însă, ulterior revocată, prin D. nr. 741/(...), dispunându-se reluarea activității de către recurent începând cu data de (...).
La data de (...), recurentul a solicitat acordarea concediului legal de odihnă, cerere care, însă, a fost respinsă de către O. S. V. de S., motivat de faptul că era suspendat contractul individual de muncă.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea constată că recurentul este îndreptățit la efectuarea concediului de odihnă aferent anului 2009.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. c din Codul muncii, salariatul are dreptul la efectuarea concediului de odihnă anual, iar potrivit dispozițiilor art. 144, acest drept este garantat, neputând forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 146 alin. 1 Codul muncii, concediul de odihnă se efectuează în fiecare an; potrivit alin. 3, angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârșitul anului următor, tuturor salariaților care într- un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul, iar potrivit alin. 4, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Rezultă din toate aceste dispoziții legale că angajatorul este obligat să permită salariatului efectuarea concediului legal de odihnă, compensarea acestuia în bani fiind posibilă doar după încetarea contractului individual de muncă.
Or, în speță, deși prin decizia nr. 741/(...) emisă de D. S. M. s-a revocat decizia prin care contractul individual de muncă al reclamantului fusese suspendat, dispunându-se reluarea, de către acesta, a funcției deținute anterior, intimatul O. S. V. de S. a refuzat, în mod cu totul neîntemeiat și abuziv, recunoașterea dreptului recurentului la efectuarea concediului legal de odihnă, pe de o parte, motivat de faptul că raporturile de muncă erau suspendate (fără a reveni, însă, asupra refuzului odată cu revocarea deciziei de suspendare), iar pe de altă parte, că, începând cu data de (...), acesta a fost detașat la O. S. B.
Or, detașarea a fost dispusă doar pentru 3 luni, în prezent recurentul fiind încadrat la O. S. V. de S., astfel încât intimatul nu justifică în nici un mod refuzul de a recunoaște și respecta dreptul recurentului la efectuarea concediului legal de odihnă neefectuat pentru anul 2009.
Prin urmare, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că cererea recurentului-reclamant de obligare a intimatului O. S. V. de S. la acordarea concediului legal de odihnă pentru anul 2009 era pe deplin justificată, refuzul intimatului fiind unul abuziv, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, constatând recursul întemeiat, îl va admite și va dispune în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de M. G., împotriva sentinței civile nr. 4668/(...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui M., pe care o modifică în totul și obligă O. S. V. DE S. să acorde reclamantului M. G. concediul pe anul 2009.
Fără cheltuieli de judecată.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 decembrie 2012.
{ F. |
PREȘEDINTE, R.-R. D. | JUDECĂTOR, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. |
G., M. T. |
}
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: C. L.
