Decizia nr. 1232/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1232/2012
Ședința { F. publică} de la 17 F. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta S. R. D. S. Z. împotriva sentinței civile nr. 4460 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
Tribunalului S., privind și pe intimat GARDA FINANCIARĂ S., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că nu s-a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar aferente recursului declarat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai menționează faptul că la data de 30 decembrie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4
C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
Se constată că nu s-a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului formulat, deși recurenta a fost legal citată cu mențiunea achitării acestora, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 9.
Raportat la această împrejurare, în considerarea dispozițiilor art. 137 alin
1 C.pr.civ. raportat la art. 20 alin 1-3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G.
32/1995, Curtea, din oficiu, invocă excepția nelegalei timbrări a recursului și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
C U R T E A :
Prin sentința civile nr. 4460 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., s-a admis excepția inadmisibilității invocată de pârâta GARDA FINANCIARĂ S., sens în care s-a respins acțiunea reclamantei S. R. D. S. Z. împotriva pârâtei, pentru contencios administrativ.
Deliberând cu prioritate asupra excepției invocate, tribunalul a reținut că prin procesul-verbal seria SJ nr. 030058/2011 încheiat de Garda Financiară S. la data de 31 ianuarie 2011 s-a reținut, în esență, că reclamanta a evidențiat în documentele sale contabile operațiuni contabile nereale, societățile comerciale înscrise în facturile prezentate la rubrica „. fiind unele cu activitatea suspendată, unele declarate inactive prin ordin al președintelui ANAF iar altele sunt radiate.
Procesul-verbal evidențiază încălcarea de către reclamantă a dispozițiilor art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 și ale art. 43 din Legea nr. 82/1991, precum și vinovăția administratorului societății (filele 18-26).
Acest proces-verbal a fost întocmit în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare. Scopul final al întocmirii procesului-verbal, prin prisma sus evocatului text legal, nu îl constituie impunerea în sarcina persoanei supuse controlului a unor obligații fiscale, în general a unei anumite conduite fiscale ci sesizarea organelor de urmărire penală competente, în măsura în care se contată împrejurări privind săvârșirea unor fapte penale.
Aceasta rezultă cu claritate din cuprinsul prevederilor art. 11 alin. (3) al aceluiași act normativ, care prevăd expres că procesul-verbal poate cuprinde doar evaluări ale prejudiciului fiscal precum și că acesta, procesul-verbal), nu constituie titlu de creanță fiscală.
De aceea, Codul de P. F. nu instituie o procedură specială pentru cenzurarea acestui act, căci procesul-verbal constituie doar premisa demarării de cercetări penale cu privire la societatea controlată, fără a stabili în sarcina reclamantei vreo obligație de plată.
Procesul-verbal nu este un act administrativ apt să angajeze reclamanta efectiv într-un raport administrativ fiscal în cadrul căruia aceasta să fie constrânsă la achitarea sumei acolo menționate, în caz de refuz iar prevederile legale sus evocate consacră competența organelor penale de a verifica temeinicia constatărilor Gărzii Financiare iar nu a instanței de contencios administrativ.
Pentru cele ce preced, tribunalul a admis excepția invocată în cauză, sens în care a respins acțiunea de față.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta S. R. D. S. Z., solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În conformitate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 s-a stabilit în sarcina reclamantei-recurente obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei, iar în conformitate cu art. 1 din O.G. nr. 32/1995 timbru judiciar în sumă de 0,30 lei.
În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 recurenta a fost înștiințată să achite în contul bugetului local al unității administrativ teritoriale în a cărei rază își are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal, sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr.
146/1997.
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că reclamanta- recurentă nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la data de (...) (f. 9), lipsind taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în sumă de 0,30 lei, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr.
146/1997, respectiv ale art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea recursului ca netimbrat.
Recursul fiind soluționat în temeiul unei excepții, se apreciază de către instanță că este de prisos a mai fi analizate motivele de fond ale acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantei S. R. D. S. Z. împotriva sentinței civile nr. 4.460 din 08 septembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2012.
{ F. |
PREȘEDINTE, S. AL H. | JUDECĂTOR, M.-I. I. | JUDECĂTOR, G.-A. N. |
GREFIER, A. B. |
}
Red.M.I.I./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: I. D.D.
