Decizia nr. 1425/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1425/2012
Ședința publică de la 23 F. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de pârâtul I. DE C. ȘI A. S. B., împotriva sentinței civile nr. 5., pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta C. L. - PRIN P. și pârâtul O. S. E. L., având ca obiect anulare act administrativ nulitate absulută contract de administrare al domeniului silvic al comunei L.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...), recurentul a depus la dosar un script intitulat cerere de repunere pe rol, cerere de suspendare și concluzii la recurs.
Se constată totodată faptul că prin încheierea de ședință din data de
(...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
{ F. | }
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 563/CA/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N., a fost respinsă ca nefondate excepțiile invocate de pârâta I. DE C. ȘI A. S. B.
A fost admisă acțiunea în contencios administrativ, ulterior precizată, formulată de reclamanta C. L. împotriva pârâților I. DE C. ȘI A. S. și O. S. E.
L., ca fiind întemeiată și în consecință s-a constatat rezilierea de drept a contractului de administrare nr.3425 din (...) încheiat de părți, în temeiul pactului comisoriu de grad IV stabilit în prev.art.2 alin.6 și 7 din contract, având obiect administrarea în regim silvic a suprafeței de l.ll6,9l ha pădure, proprietatea publică a reclamantei.
Au fost obligați pârâții în solidar să plătească reclamantei suma de l864,30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând cu prioritate excepțiile invocate de către pârâtul I. B. prin întâmpinare și concluzii scrise, instanța le-a găsit ca nefondate și respingându-le ca atare pentru considerentele ce se vor arăta:
Referitor la excepțiile de necompetență materială și teritorială invocate în cauză, constată:
Obiectul cererii (precizate) deduse judecății este reprezentat, în principal, de constatarea, în contradictoriu cu pârâții I. de C. și A. S. B. și O. S. E. L., a nulității absolute a contractului de administrare înregistrat la reclamantă sub nr. 3425/(...), având ca obiect material administrarea, în regim silvic, a unei suprafețe de fond forestier național, proprietate publică a beneficiarului C. L. În subsidiar, reclamanta a solicitat constatarea intervenirii rezilierii de drept a aceluiași contract.
Prin urmare, din perspectiva calificării juridice a actului juridic supus analizei, acesta reprezintă un contract administrativ, asimilat actului administrativ în accepțiunea prevederilor art. 2 lit. c din Legea nr. 544/2004, fiind suspus prevederilor acestei legi și circumscriindu-se sferei de litigii date în competența instanțelor de contencios administrativ conform prevederilor art. 8 alin. 2.
Competența materială de soluționare a cauzei se determină potrivit criteriilor instituite de prevederile art. 10 din același act normativ, astfel că, în vederea stabilirii acesteia, se impune analiza asupra identității părților raportului juridic de drept material.
În acest sens, din analiza conținutului contractului, instanța reține că
I. de C. și A. S. B. este parte contractantă, având calitatea de „., asumată prin semnarea de către reprezentanții legali ai acestei instituții și aplicarea ștampilei, sens în care a și fost chemată în judecată de către reclamantă.
În privința acestui pârât, sunt corecte susținerile concordante ale părților în sensul că nu reprezintă autoritate publică centrală, această calitate revenind, potrivit prevederilor L. nr. 46/2008 și ale HG nr.
1635/2009, M.ui Mediului și P.lor.
Dar, în stabilirea competenței de soluționare după criteriul poziționării autorității emitente, trebuie avute în vedere și prevederile art. 2 lit. d și respectiv art. 3 pct. 1 C.pr.civ., în sensul în care, procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele, nu doar a autorităților, dar și a instituțiilor centrale, sunt date în competența materială de soluționare în primă instanță a curților de apel.
Așadar, chiar dacă nu este autoritate publică centrală, pârâtul I. B., este organizat potrivit prevederilor HG nr. 229/2009 ca instituție publică centrală de interes național, cu personalitate juridică, specializată în cercetare științifică, proiectare tehnologică și de investiții, acordare de consultanță tehnică de specialitate și implementarea de tehnologii noi pentru gestionarea durabilă a pădurilor, în structura Romsilva (regie autonomă de interes național), sens în care, din punct de vedere al criteriilor sus enunțate, ar atrage competența de soluționare a contractului administrativ încheiat de acesta, în favoarea curții de apel.
Însă, în cauză, contractul de administrare a fost semnat și de către pârâtul O. S. E. L., cu privire la care instanța reține că reprezintă titularul obligațiilor asumate de administratorul I., concluzie ce se desprinde din utilizarea prepoziției „prin"; din clauza contractuală prev. la art.I (alin. 1). În privința acestei entități, figurează, alături de S. B., în structura organizatorică a I. B., potrivit art. 6 alin. 10 din HG nr. 229/2009, ca subunitate, iar în raportul juridic născut prin încheierea contractului supus analizei, acesta îndeplinește obligațiile contractuale asumate de către administratorul I. B., așa cum sunt ele prevăzute la capitolul III din contract.
În cauză nu prezintă importanță dacă O. S. E. L. are sau nu personalitate juridică, câtă vreme în materia contenciosului administrativ este consacrată teoria personalității administrative (restrânse), fiind relevantă capacitatea administrativă a instituției publice, sens în care subunitatea instituției publice contractante, care și-a asumat îndeplinirea obligațiilor contractuale prin semnarea contractului, poate fi chemată și poate sta în judecată în nume propriu, chiar dacă nu are personalitate juridică (în cauză nefăcându-se dovada dobândirii de către acest ocol silvic experimental a personalității juridice până la data pronunțării prezentei încheieri).
Din această perspectivă, raportul juridic de drept material s-a născut între beneficiar și O. S. E. L., ca subunitate a administratorului I. B., semnarea contractului de către acesta din urmă fiind justificată de faptul că reprezintă instituția publică având personalitate juridică și care, în cazul în care se pune în discuție repararea daunelor contractuale ori repunerea în situația anterioară, impune prezența sa în raportul juridic, ca entitate care deține un patrimoniu în măsură să garanteze îndeplinirea obligațiilor ce vor fi stabilite de instanță.
Cum însă, sub aspectul stabilirii competenței de soluționare a cauzei prin prisma criteriului mai sus enunțat, calificarea unei autorități/instituții publice ca fiind centrală sau locală nu este determinată de aspectul subordonării ierarhice și nici al existenței personalității juridice, ci de întinderea teritorială a competenței, instanța constată că pârâtul O. S. E. L., care și-a asumat îndeplinirea obligațiilor contractuale și responsabilitatea aferentă, are o competență ce se exercită la nivel teritorial, sens în care, competența materială de soluționare a cauzei revine tribunalului.
Relativ la competența teritorială, conform art. 10 alin. 3 din Legea nr.
544/2004, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului, respectiv T. B.-N., pe a cărui rază teritorială se situează atât domiciliul reclamantului, cât și a pârâtului O. S. E. L.
Considerentele prezentate în cele ce preced cu privire la calitatea procesuală a pârâtului ocol silvic și la rațiunile pentru care semnarea contractului de către acest pârât atrage competența materială a tribunalului și nu a curții de apel, impun și teza potrivit cu care, aceeași calitate fundamentează concluzia că sensul clauzei contractuale atributive de competență inserată la art. 30 din contract este acela că sediul administratorului semnifică sediul subunității care îndeplinește obligațiile ce decurg din calitatea de administrator.
Prin urmare, excepțiile privind lipsa capacității procesual pasive a O.ui
S. E. L. și cele ce vizează necompetență materială și teritorială invocate în cauză, urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate.
Referitor la excepțiile prematurității și respectiv a tardivității acțiunii invocate de același pârât, pentru neparcurgerea procedurii prealabile prev.de disp.art.7 alin.6 din L.554/2004 și respectiv nepromovarea acțiunii în termenul de 6 luni de la data încheierii contractului sau de la momentul constatării neîndeplinirii obligațiilor contractuale, s-a constatat că acestea sunt neîntemeiate și au fost respinse ca atare, deoarece anterior promovării prezentei acțiuni, cu adresele nr. l324 din 22.03.20l0 și respectiv nr.l798 din l9.04.20l0, depuse în anexă la acțiunea introductivă de instanță, reclamanta a înștiințat pârâta despre intenția sa de reziliere a contractului, a invitat-o pe aceasta pentru termenul din 7.05.20l0 să predea suprafețele de fond forestier aflate în administrarea sa, astfel că nu se poate reține neparcurgerea procedurii prealabile promovării acțiunii în contencios administrativ. Aspectul unei eventuale tardivități a acțiunii în sensul invocat de pârâtă nu poate fi primit, deoarece față de petitul principal al acțiunii de constatare a nulității absolute a contractului de administrate, acțiunea poate fi promovată oricând, iar în ce privește subsidiarul acțiunii privind rezilierea de drept a contractului, urmare intervenirii pactului comisoriu de sub art.2 alin.6,7 din contract, începând cu data de l.05.20l0 , față de data promovării acțiunii, aceasta apare ca fiind făcută în termenul de 6 luni.
În ce privește fondul cauzei, prin probele administrate în principal contractul de administrare, instanța a reținut că între reclamanta C. L. și pârâții I. B. și O. E. L., s-a încheiat contractul de administrare înregistrat la reclamantă sub nr. 3425 din (...), având obiect administrarea în regim silvic a suprafeței de l.ll6,9l ha pădure, proprietatea reclamantei.
Cu privire la contract, s-a reținut că, potrivit art.2 alin.l, durata contractului începe cu data încheierii proceselor verbale de predare-primire a suprafețelor anexă la contract și este valabil până la data amenajamentului silvic în vigoare, la data încheierii lui, conform art.4 alin.2 din HG nr.483/2006 , urmând a se prelungi doar cu acordul scris al părților.
Potrivit disp.art.2 alin.6 și 7 din contractul încheiat de părți, dacă beneficiarul, după prelungirea contractului, își creează structură proprie sau se asociază cu alți deținători de pădure pentru crearea unei structuri autorizate , contractul se poate rezilia la sfârșitul trimestrului dacă condițiile de teren permit efectuarea controalelor de fond, situație în care, beneficiarul va înștiința pe administrator despre intenția sa, cu cel puțin 30 de zile înainte de data rezilierii.
Prin prisma acestor dispoziții contractuale, instanța a reținut că în temeiul pactului comisoriu de gard IV convenit de părți, instituit prin art.2 alin. 6 și 7, contractul de administrare este reziliat de drept la 30 de zile de la data notificării.
În speță, prin hotărârea C. local L. nr.l7/l8.03.20l0, s-a hotărât aderarea Comunei L. la A. P. de P. V. Ș. în vederea administrării în comun a fondului forestier ce aparține membrilor asociați printr-o structură silvică proprie. Prin urmare, prin adresa nr. l324 din 22.03.20l0, pârâții au fost notificați, ca începând cu data de 30.04.20l0 contractul de administrare este realizat, solicitare căreia pârâții nu i-au dat curs.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor contractuale cuprinse în prev.art.2 alin.6 și 7 din contract, constatând că reclamanta a înțeles să își administreze fondul forestier pe care îl deține prin asociere cu alți deținători de pădure , promovând crearea unor structuri silvice autorizate, respectiv a A. P. de P. V. Ș., prin intermediul căreia administrarea fondului silvic se face în același regim prin ocol specializat, la care a aderat prin protocolul de administrare din 7.05.20l0 (f.26 și urm), instanța constată intervenirea pactului comisoriu de grad IV convenit de părți, instituit prin dispozițiile contractuale mai sus arătate, și în consecință constată rezilierea de drept a contractului încheiat de părți începând cu data de l.05.20l0.
Sunt considerente pentru care, instanța a respins ca nefondate excepțiile invocate de pârâta I. B., a admis acțiunea precizată formulată de reclamantă, constatând rezilierea de drept a contractului de administrare nr.3425 din (...) încheiat de părți în temeiul pactului comisoriu de grad IV stabilit în prev.art.2 alin.6 și 7 din contract.
În temeiul art.274 C.pr.civ., pârâții au fost obligați în solidar să plătească reclamantului suma de l.864,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxe judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul I. DE C. ȘI A. S. B., solicitând casarea în totalitate a sentinței recurată să se rețină spre judecare
și pe fond să se respingă cererea de rezilierea contractului de administrare formulată de P. L.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că sentința civilă nr.5. este nelegală deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere principal, așa cum a fost invocat de reclamantă.
Prin acțiune a formulată C. L., prin primar a solicitat în principal să se constate "nulitatea absolută a contractului de administrare al domeniului silvic al comunei L. nr.44 70/(...)". La punctul 2, fila 4 din acțiune petenta își motivează acest capăt de cerere pe aspectul că "darea în administrare și ...
.încheierea contractului de administrare cu pârâta s-a făcut în lipsa unei hotărâri a C. Local L. dată în acest sens, acest contract este lovit de nulitate absolută.
Or, în cauză instanța nu s-a pronunțat de nici un fel asupra acestei cereri principale a reclamantei și astfel hotărâre a este nelegală deoarece instanța nu numai că nu s-a pronunțat dar nici măcar nu a motivat și reținut acest aspect.
1.2. Menționează faptul că sentința civilă este nelegală și pe aspectul că în dispozitiv nu este înscris termenul de la care contractul se consideră reziliat de drept.
Instanța reține faptul că se constată rezilierea de drept a contractului de administrare în temeiul pactului comisoriu de grad IV însă nici clauza contractuală invocată nici dispozitivul sentinței nu menționează care este data la care operează rezilierea. Astfel, hotărâre a judecătorească este ne legală dispozițiile ei neputând fii aduse îndeplinire nefiind menționat termenul de la care se consideră reziliat contractul și în temeiul căror norme legale.
În concluzie, solicită să se admiteți recursul și să se rețină nelegalitatea sentinței recurate deoarece instanța de fond nu s-a pronunțat și nici nu a motivat și reținut spre judecată capătul principal de cerere privind invocarea nulității absolute a Contractului de administrare nr.4770/2007.
2. Motive de netemeinicie.
Solicită să se admită recursul și să se rețină netemeinicia sentinței recurate pentru următoarele motive:
2.1. În mod eronat instanța schimbă calificarea unei clauze contractuale dintre părți, a cărei cuprins este legal, valabil și cu putere de lege pentru părțile contractante și opozabilă tuturor terților. Astfel, instanța dă o interpretare greșită acestei clauze și arată în mod eronat și netemeinic, în dauna administratorului legal și de drept, calificând prevederile art.2 din Contract ca și pact comisoriu de grad IV.
Legiuitorul nu a reglementat regimul clauzelor comisorii acestea fiind interpretate restrictiv si cu mare severitate de practica judiciară. Voința comună a părților de a stipula o astfel de clauza trebuie să fie declarată fără echivoc în cuprinsul contractului. ar în cauză nu există o clauză de această natură, contractului putând fii reziliat doar dacă după prelungirea contractului beneficiarul se asociază cu alți deținători de pădure pentru crearea unei structuri silvice autorizate. In cauză instanța dă o interpretare eronată acestei clauze și în contra celor stabilite de părțile contractante, conform cărora doar dup prelungirea contractului deci doar după ajungerea acestuia la termen respectiv (...), poate interveni rezilierea contractului.
Menționează faptul că prevederile cuprinse în alin.6,7 din art.2 din
Contract nu constituie un pact comisoriu de grad IV așa cum greșit a reținut instanța. Pactele comisorii intervin legal și întrerup înainte de termen o relație contractuală doar dacă și numai dacă nu se îndeplinesc obligațiile asumate de către una dintre părți. În speță nu s-a făcut dovada că părțile nu au respectat obligațiile contractuale, din contră beneficiarul a aderat la o structură a cărei legalitate este supusă controlului judecătoresc în dosarul nr.(...) aflat pe rolul C. de A. B.
În funcție de intensitatea efectelor pe care le produc, pactele comisorii pot fi de patru feluri sau grade iar Pactul comisoriu de gradul IV este acea clauză contractuală în care părțile prevăd ca în cazul neexecutării obligațiilor, contractul se desființează de plin drept, fără punerea în întârziere a debitorului.
Recurentul este în prezența celui mai energic pact comisoriu expres.
Ajungerea la termen a obligației neexecutate are ca efect rezoluțiunea contractului de plin drept iar instanța nu poate decât să constate rezilierea.
În spetă nu există un pact comisoriu între părți dispozitiile art 2 alin. 6
și 7 din Contract mentionând clar și indubitabil că se poate rezilia contractul dor după prelungirea lui nu în timpul valabilitătii și derulării acestuia.
2.2. Menționăm faptul că, "rezilierea" este mijlocul juridic prin care se întrerupe un contract prin hotărâre judecătorească, doar în cazul în care se constată și se reține că una dintre părți nu și-a îndeplinit obligațiile asumate.
În cauză, instanța nu a reținut și nu s-a pronunțat asupra acestui aspect determinant care califică mijlocul de încheiere înainte de termen a valabilității unui contract.
Nu se arată ce se întâmplă cu debitele restante dintre părți, nefiind necesară promovarea unei noi acțiuni, deoarece însăși esența rezilierii este aceea de "rezolvare" a tuturor datoriilor dintre părți până la data rezilierii de drept, dată care nu este înscrisă în dispozitivul sentinței recurate.
2.3. EXCEPTIA TARDIVITĂTII CERERII
Prin acțiunea formulată petenta solicită constatarea nulității absolute a Contractului de administrare nr.4470/(...) așa cum este motivat la pct.2 din cerere. Nu numai că instanța nu s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere dar prin calificarea acțiunii ca fiind de contecios administrativ a determinat și normele aplicabile.
Arată petenta că, acest contract ar fi nul absolut deoarece darea în administrare nu s-a realizat prin hotărâre a G. sau a consiliului județean, respectiva consiliului general al municipiului B. sau a consiliului local.
Învederează faptul că motivele invocate, respectiv doar copierea unui articol de lege, nu are temei și aplicare în cauză, deoarece contractul a fost semnat de reprezentantul legal al primăriei care în calitate de beneficiar a folosit și însușit beneficiile contractului, fără nici un fel de obiecțiuni în anii
2007-2010 și mai ales a încălcat prevederile imperative ale art.7 alin.6 din
Legea nr.554/2004.
Plângerea prealabilă și implicit orice fel de acțiuni, în procedură necontencioasă sau în fața instanței, trebuie făcută în termen de 6 luni de la data încheierii contractului, în cazul litigii lor legate de încheierea lui, de la data încălcării obligațiilor contractuale în cazul litigiilor legate de executarea contractului. Petenta nu a respectat nici unul dintre aceste termene imperative de decădere, dirimante, a căror încălcare atrage legal respingerea actiunii ca tardiv introdusă.
În cauză, arată că, nu există nici un motiv de constatare a nulității absolute a contractului, deoarece nu există nici unul dintre motivele și cauzele arătate expres de lege și mai ales beneficiarul nu a avut nici un fel de obiecțiuni în a se bucura de efectele contactului pe care acum îl "reneagă".
Solicită să se constate că în cauză ar opera, dacă s-ar împlini condițiile legii, nulitatea relativă a lipsei împuternicirii date aceluiași reprezentant atât al P. cât și al C. Local, întrunite în persoana aceluiași domn P. S. Teodor și nu nulitatea absolută așa cum nelegal și mai ales nemotivat încearcă să inducă în eroare petenta. Cu atât mai mult cu cât, așa cum am mai arătat, pe toată perioada 2007-2010 primăria și-a însușit beneficiile contractului și nu există hotărâre a consiliului privind împuternicirea primarului de a formula și depune cererea ce face obiectul acțiunii în contencios administrativ din dosarul de față ..
Mai arată faptul că, cererea privind nulitatea contractului, relativă în acest caz așa cum am motivat anterior, este tardiv formulată deoarece orice acțiune care are ca obiect această nulitate poate fi introdusă în termenul de 3 ani de la încheierea contractului a cărui nulitate se cere a fi constatată. În speță acest termen s-a împlinit în (...) iar acțiune a în constatarea nulității este tardiv introdusă și astfel vă solicităm să o respingeți.
3. Pe fond.
Solicită să se admită recursul și pe fond să se respingă cererea formulată de C. L. ca netemeinică nelegală și ne fondată pentru următoarele motive:
3.l. Prin contractul nr.4470/(...) P. comunei L., prin primar și I. B., s-a convenit ca administratorul, prin OSE L. să administreze, în conformitate și cu respectarea legislației de specialitate silvice, suprafața de 1 116,91 ha fond forestier național A.a și respectarea clauzelor obligatorii ale contractului s-a efectuat legal și fără nici un fel de obiecțiuni din partea ambelor părți contractante, fiecare respectând clauzele pe care și le-au însușit în totalitate.
Prin cererea formulată petenta arată nemotivat și nelegal că acest contract ar fi reziliat de drept!!! !. deoarece au trecut 30 de zile de la o așa-zis notificare ????"
Învederăm faptul că, nu există nici o notificare legală sau care să fi fost comunicată A., așa cum am motivat și anterior, iar intenția beneficiarului nu atrage automat rezilierea contractului, acest fapt de drept neconstituind obiectul vreunei clauze contractuale.
Petenta prin reprezentant av. P. V. reține în mod greșit și vădit nereal, tendențios, în motivarea de la pct. 3 că respectivul contract ar fi reziliat de drept pentru că B.ul, după prelungirea contractului, se asociază cu alți deținători de pădure pentru crearea unei structuri silvice autorizate. Or, în cauză nu se împlinește această reziliere deoarece nu se prelungește contractul.
Convenția dintre cele două părți este în vigoare până în O (...), iar în anul 2010 nu există o prelungire a contractului care, de fapt, se derulează în continuare în temeiul clauzelor inițiale însușite și semnate la (...) cu valabilitate până la (...), data când se împlinește amenajamentul silvic, beneficiarul nu a aderat la o structură silvică autorizată deoarece legalitatea existenței O.ui S. V. Ș. constituie obiectul dosarului nr. (...) aflat pe rolul C. de A. B.
Recurentul mai arată faptul că prin sentinta civilă nr.2512/(...)
Tribunalul Cluj-Napoca a suspendat orice operatiuni pe care OS V. S. le-ar efectua în temeiul Avizului nr.2914/3l.03.2010, act de existentă a acestei structuri silvice private. deci inclusiv încheierea unor Protocoale de aderare sau contracte de administrare. T. aceste aspecte au fost invocate prin întâmpinarea depusă la fond însă instanta nu le-a retinut la pronuntare.
Astfel, beneficiarul din prezenta cauză nu Îndeplinește nici această condiție, prin care ar avea dreptul de a cere rezilierea contractului cu noi, deoarece a aderat la o structură nelegală a cărei existență este suspendată printr-o hotărâre judecătorească.
3.2. Menționăm faptul că, I. B. a respectat în totalitate clauzele contractuale, iar contractul este valabil și legal încheiat cu termen de valabilitate până în împlinirea amenajamentului silvic, respectiv (...).
Acest contract este în vigoare, fiind încheiat cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare, perfect valabil și cu consimțământul liber exprimat, neviciat al ambelor părți semnatare.
În conformitate cu prevederile imperative ale art.969 cod civil « C. valabil încheiate au putere de lege pentru părțile ce le-au semnat», respectivul contract este obligatoriu ambelor părți semnatare iar clauzele acestuia sunt lege pentru părți și terți. Astfel, valabilitatea contractului și implicit a dreptului nostru de administrare a suprafețelor de teren forestier ce face obiectul lui, este până la data expirării amenajamentului silvic în vigoare la data semnării, respectiv până la (...), conform prevederilor imperative ale HG nr.483/2006.
În mod netemeinic, nelegal și nemotivat, petenta, în calitate de beneficiar al prestațiilor noastre efectuate în virtutea calității de administrator legal și contractual, a emis o hotărâre de consiliu local, fără a respecta normele și prevederile legale în materie în vigoare, aplicabile speței.
Astfel, rezilierea contractului de administrare se poate efectua numai prin acordul ambelor părți semnatare, nu unilateral cum au procedat, și numai dacă se constată împlinirea existenței condiției rezolutorii prevăzută imperativ de art.2 alin.2 din Contract.
Contractul este lege pentru părțile semnatare iar clauza înscrisă în art.2 alin.2 are caracter normativ pentru acestea, deoarece conform acesteia:
« Dacă din bugetul de venituri și cheltuieli întocmit în baza amenajamentului silvic propriu, rezultă că veniturile din resursele pădurii nu acoperă cheltuielile, cu administrarea, contractul încetează valabilitatea la data constatării acesteia, situație în care B.ul se obligă să-și creeze structură silvică proprie, să se asocieze cu alți deținători de pădure pentru crearea unei noi structuri silvice autorizate sau să încheie contract cu o altă structură silvică autorizată» NICI UNA DIN ACESTE CONDITII NU S-A ÎMPLINIT SI NU ESTE ÎMPLINITA.
3.3. Alt motiv pentru care solicită să se admită cererea și să se respingă ca nelegală și netemeinică cererea petentei este acela că nu se împlinește condiția imperativă rezolutorie a depășirii cheltuielilor cu administrarea față de veniturile obținute din administrare. Astfel, nu există și nu i-a fost comunicat anterior adoptării hotărârii respective, nici un amenajament legal întocmit, sau o eventuală plângere, legal întocmită și comunicată, asupra eventualelor doleanțe ale beneficiarului privind administrarea efectuată de noi, în condițiile clauzelor contractuale.
Dreptul de administrare este un drept absolut, intangibil prin care administratorul chiar și oponent proprietarului, exercită drepturile și obligațiile acestuia din urmă, purtându-se față de terți ca un adevărat proprietar, atât timp cât în temeiul normelor de drept comun sau special, acest beneficiu nu i-a fost retras de adevăratul proprietar. Administratorul numit în temeiul unui contract valabil, în vigoare și legal încheiat exercită toate prerogativele unui adevărat proprietar, singura operațiune interzisă fiind transferul proprietății.
Nu s-a dovedit niciodată o eventuală proastă administrare a terenului forestier de către noi și atât timp cât rezilierea unilaterală nu este prevăzută printr-o clauză obligatorie contractuală, convenția dintre părți există până la rămânerea definitivă și irevocabilă a unei sentințe judecătorești care să constate încetarea contractului înainte de împlinirea termenului de valabilitate.
Mai arată faptul că I. B. prin O. S. L., unitate fără personalitate juridică, și-a îndeplinit mereu obligațiile contractuale acest fapt fiind dovedit mai presus de orice interpretări și prin adresa nr.2296/(...), depusă chiar de reclamantă.
În mod intempestiv, C. Local al Comunei L. prin acte administrative nelegale, a adoptat rezilierea unilaterală a unui contract valabil, a cărui reziliere, nefiind dispusă printr-o clauză care să acorde unilateral acest drept unei părți semnatare, se împlinea numai prin sentință judecătorească. În spiritul și cu respectarea legii și a normelor în vigoare, erau obligați să adopte această hotărâre numai după pronunțarea sentinței de reziliere a contractului de administrare, acesta fiind și motivul suficient și legal de emitere a unei hotărâri legale și corecte.
Contractul de A. nr.4470/(...), care este lege între părțile contractante, dispune doar dreptul A. de a notifica B.ul despre faptul că veniturile nu acoperă cheltuielile, cu atât mai mult cu cât, art.2 reglementează o condiție unică de solicitare a rezilierii doar din partea A., B.ul fiind lipsit de posibilitatea de a solicita rezilierea înainte de 01.0l.2016.
Înșiruirea de articole din Contract, scoase din context, fără a arăta care sunt motivele legale și de drept care determină adoptarea hotărârii nu constituie motivarea legală și pertinentă a unui act administrativ, cu atât mai mult cu cât, au decis asupra unui fapt nelegal, la care nu avea dreptul printr- o clauză însușită prin consimțământ valabil exprimat. Prin faptul că au semnat un contract legal și valabil care nu oferă posibilitatea în calitate de B. de a solicita rezilierea, au emis o hotărâre nelegală și netemeinică asupra unui aspect de drept pentru care nu aveau abilitatea de a se pronunța. Doar Administratorul, și numai acesta, poate solicita rezilierea dacă bugetul de venituri și cheltuieli "este pe roșu" .
Cu atât mai mult cu cât învederăm faptul că nu este reală susținerea că
Administratorul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin art.24 din contract, deoarece a comunicat mereu beneficiarului înscrisurile respective iar solicitarea de a preda suprafața din administrarea noastră legală în baza unor acte și înscrisuri nelegale este imposibil a fi satisfăcută chiar și de către o instanță din România.
3.4. Mai subliniază faptul că adresa nr.2286/(...), prin care ne soma să ne prezentăm la sediul primăriei L. pentru a preda documentele și evidențele pentru o suprafață de pădure pe care o avem în administrare în baza unui contract legal și în vigoare, predare către o structură silvică nelegală și a cărei existență este deocamdată suspendată, este ilegală. Nu este reală și susținută de probe afirmați a tendențioasă că pârâta a refuzat să trimită delegații iar dacă în lipsa lor petenta a încheiat cu O. S. V. Ș. un protocol nelegal nu este vina noastră și acest act nu ne poate fi opozabil atât timp cât convenția dintre noi este legală și în vigoare.
De altfel, subliniem faptul că hotărâre a C. local nr. 16/(...) și respectiv
17/(...), au fost declarate ca nelegale de însăși P. județului B.-N. prin adresa nr.Ill B 5034/(...) iar în prezent există dosar pe rolul T. B., arată faptul că, actul prin care se decide unilateral și nelegal rezilierea contractului de administrare cu noi, și pe care petenta îl tot invocă în probatoriu, este nelegal, prin dispoziție a unei instituții de control, respectiv P., însă petenta o "somează" să efectueze o predare în temeiul lui.
În concluzie, solicită să se admită recursul, să se caseze în întregime sentința recurată ca nelegală, netemeinică și nefondată iar pe fond să se respingă cererea formulată de petentă pentru împlinirea excepțiilor invocate și a motivelor mentionate.
În drept: ne întemeiem recursul pe dispozițiile L. nr.554/2004, art.305
și urm Cod procedură civilă și orice alte norme aplicabile speței.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 7 februarie 2012 reclamanta C.
L. a solicitat respingerea recursului declarat împotriva sentinței T. B.-N. nr.
5. și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În motivare reclamanta a arătat că prin recursul declarat în cauză se critică sentinta atacată în mod repetitiv cu privire la aceleași aspecte reținându-se în esență că:
- instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind nulitatea contractului de administrare;
- că "rezilierea" este mijlocul juridic prin care se întrerupe un contract prin hotărâre judecătorească, doar în cazul în care se constată și se reține că una dintre părți nu și-a îndeplinit obligațiile asumate;
- că potrivit clauzelor contractuale doar Administratorul poate cere rezilierea contractului și nu și B.ul.
Consideră că recursul este nefondat prin prisma celor ce vom arăta în continuare.
Este adevărat că atât prin acțiunea introductivă cât și prin concluziile scrise a solicitat admiterea acțiunii și în principal să se constatate nulitatea absoluta a contractului de administrare a domeniului silvic al comunei L. încheiat cu recurenta, iar în subsidiar să se constatate rezilierea de drept a contractului începând cu (...) în baza pactului comisoriu de sub art. 2 alin. 6-
7 din contract.
Instanța de fond a admis acțiunea introductivă sub forma capătului de cerere subsidiar formulat de noi, astfel că nu era necesar a se dispune expres în dispozitiv respingerea cererii principale care viza în același mod desființarea aceluiași contract.
Oricum, prin neindicarea expresă a respingerii capătului de cerere privind nulitatea contractului recurentei nu i s-a creat nici un prejudiciu pentru a putea invoca un motiv de nulitate.
Apoi, susținerea că rezilierea poate fi constatată de instanță doar pentru nerespectarea obligațiilor asumare nu corespunde adevărului din moment ce părțile au convenit expres asupra unei clauze rezolutorii, respectiv aderarea intimatei la o structură silvică proprie.
Susținerea că doar administratorul poate cerc rezilierea contractului pentru un anume motiv (realizarea unor venituri ce nu acoperă cheltuielile) este reala, dar aceasta nu înseamnă că beneficiarul nu poate cere la rândul său constatarea rezilierii pentru un alt motiv, respectiva aceluia expres prevăzut de părți.
Recurenta prezintă deformat evoluția relațiilor dintre ea și comuna reclamantă, urmărind să ascundă aflarea adevărului.
În realitate lucrurile au decurs în următoarea modalitate.
Prin Contractul de administrare (anexa nr.I la acțiune) încheiat între C. L. și pârâți la (...), am convenit ca pârâtul O. S. E. L. să administreze în regim silvic suprafața de 1.116,91 ha fond forestier național, proprietatea comunei
L.
Având în vedere că prin acest contract încheiat de o autoritate publică se pune în valoare un bun proprietate publică, el este asimilat potrivit disp.art. 2 lit."d" unui act administrativ, astfel că pentru anularea sau rezilierea lui competenta revine T. B.-N., potrivit disp.art. 2, lit. "d" Cod Procedură Civilă.
Cu privire la durata și încetarea contractului de administrare s-a convenit în art. 2 din contract următoarele:
„ - 2 (1) - Contractul se încheie, începând cu data încheierii proceselor verbale de predare-primire în teren a suprafețelor, anexă la prezentul contract
și este valabil până la data expirării amenajamentului silvic în vigoare la această dată, conform art. 4, alin.(2) din H.G. nr. 483/2006, urmând a se prelungi, doar cu acordul scris al părților.
- 2 (6) - Dacă B.ul, după prelungirea contractului, își creează structură silvică proprie sau se asociază cu alți deținători de pădure pentru crearea unei structuri autorizate, contractul se poate rezilia la sfârșitul trimestrului dacă condițiile de teren permit efectuarea controalelor de fond.
- 2 (7) - În situația menționată la aliniatul precedent B.ul va înștiința
Administratorul despre intenția sa cu cel puțin 30 de zile Î. de data rezilierii. " Sub art. 3- 12 sunt menționare obligațiile administratorului, iar sub art. 13-21 obligațiile beneficiarului.
Prin H. C. Local L., nr. 16/(...), anexa nr. 2, s-a aprobat rezilierea contractului de administrare nr. 4., încheiat cu pârâta și P. comunei a fost împuternicit să încheie noul contract de administrare a fondului forestier național al comunei, cu structura silvică proprie a A. proprietarilor de pădure a cărui membru a devenit comuna prin aderare la A. P. de P. "V. S." potrivit Hotărârii nr. 17/2010 .
Prin adresa nr. 1324/(...) am notificat, potrivit art. 2(7) din contract, pe pârâtă cu privire Ia rezilierea contractului de administrare cu ea începând cu
30 aprilie 2010, rugând-o totodată să ia măsurile necesare efectuării controlului de rond în vederea predării fondului forestier către proprietar.
Împotriva celor stabilite prin contractul de administrare și chiar a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, pârâta a refuzat să facă orice demers pentru predarea fondului forestier, astfel încât am fost nevoiți a reveni în același sens ca adresele 1792/(...) și 1878/(...). Totodată prin adresa nr.
1787/(...) am solicitat și O.ui S. V. Ș. R. să demareze procedura preluări: suprafeței convenite în administrare.
Deoarece pârâta a continuat să obstrucționeze demersurile noastre de predare a fondului forestier către noul administrator prin adresa nr. 2. (...) și adresa nr. 2088/(...) a solicitat pârâtei a se prezenta la 7 mai 20 10, orele 9 la sediul P. în vederea încheierii protocolului de predare-primire și să înceteze orice activitate în suprafețele de pădure proprietatea comunei L.
La (...) pârâta a refuzat să-și trimită delegații, astfel că a încheiat în lipsa lor protocolul de administrare nr. 2097/(...) și procesul-verbal de predare a suprafeței de 1.116,91 ha O.ui S. V. Ș. R. Abia la (...) pârâta ne comunică prin adresa nr. 2296/(...) efectuarea controlului de rond începând cu (...).
În conformitate cu prevederile Hotărârilor C. Local al Comunei L. nr. 16
și 17 din (...), a actelor de proprietate și a documentației depuse de către ocolul S. V. Ș. R., I.T.R.SV. C.-
Napoca a eliberat avizul nr. 2914/(...) cu privire la preluarea în administrare a suprafețe de 1.116, 91 ha (în total 3.789,61 ha proprietate publică a comunelor T. G.-B. și L.), aviz în baza căruia a fost eliberat certificatul de mențiuni nr. 81/(...) la autorizația de funcționare nr. 13/(...) a O.S. V. Ș. R. inregistrat în Registrul Național al Administratorilor de P. și al O. S. prin certificatul de înregistrare seria A nr. 13/(...) .
În baza corespondenței purtate cu fostul administrator, în speță I. B., prin O. S. E. L. și a refuzului acestuia de a preda suprafețele, a solicitat în baza adresei nr. 2822/(...) I.T.R.SV C.-Napoca să efectueze un control de fond în suprafețele proprietatea comunei L. În baza inspecțiilor de fond efectuate de către delegații I.T.R.SV. C.-Napoca în perioada 26.04.-(...), la data de (...), conform procesului-verbal de predare-primire și a protocolului de administrare încheiate între P. comunei L. și O. S. V. Ș. R., suprafața de
1.116,91 ha a fost predată în administrarea O.ui S. V. Ș. R.
Cu toate cele mai sus arătate I.C.A.S. B., prin O. S. E. L. au refuzat să dea curs solicitărilor noastre, fapt ce ne-a determinat S21 le comunicăm prin adresa 2286/(...) întreruperea oricăror colaborări cu ei și totodată să promovăm prezenta acțiune de desființare a contractului de administrare nr.
4..
Contractul 4. prin prisma celor mai sus invocare, raportat la situația de fapt și coroborat cu dispozițiile art. 2 alin.6 și 7 din contract este rezilia de drept la 30 de zile de la notificare în baza pactului comisoriu de gr. IV convenit de părți și chiar a dispozițiilor legale existente în acest sens.
Potrivit disp.art. 2 alin.6 părțile au convenit ca în cazul în care:
"art.2 (6) Dacă B.ul, după prelungirea contractului, își creează structură silvică proprie sau se asociază cu alti detinători de pădure pentru crearea unei structuri silvice autorizate, contractul se poate rezilia la sfârșitul trimestrului dacă conditiile de teren permit efectuarea controalelor de fond.
- art.2 (7) In situatia mentionată la aliniatul precedent B.ul va înștiința Administratorul despre intentia sa cu cel putin 30 de zile de la data rezilierii. "
Ori, în cazul de față am arătat că prin H. C. Local L. nr. 17/(...) s-a hotărât aderarea Comunei L. la A. P. de P. "V. Ș." în vederea administrării în comun a fondului forestier care aparține membrilor asociați prin structură silvică proprie. iar prin adresa nr. 1324/(...) (anexa nr.4) pârâta a fost notificată că începând cu data de 30 aprilie 2010 contractul de administrare în cauză este reziliat.
Față de dispozițiile legale mai sus arătate și având în vedere convenția părților solicită să se constate, în subsidiar, că începând cu (...) contractul de administrare nr. 447012007 este reziliat de drept.
Mai arătă că atitudinea pârâtei este potrivnică dispozițiilor legale în materie și se justifică doar prin interesul ei nelegal de a încasa anumite sume de bani, fără nici o contraprestație.
Spune aceasta deoarece potrivit dispozițiilor Codului S. statul și autorități le centrale trebuie să stimuleze și să sprijine înființarea și dezvoltarea asociațiilor de proprietari de păduri în vederea realizării obiectivelor de ordin economic, ecologic și de management durabil al pădurilor și nu să obstrucționeze și împiedice înființarea unor asemenea asociații doar în scopuri strict mercantile.
Potrivit disp.art. 5 lit. "j" din Codul S. unul din principiile care stă la baza gestionării durabile a pădurilor este cel de "sprijinirea proprietarilor dt, păduri și stimularea asocierii acestora" .
Potrivit dispozițiilor art. 12 din Codul Civil fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ teritoriale se administrează prin ocoale silvice private care funcționează ca regii autonome de interese local cu specific exclusiv silvic.
Potrivit disp.art. 16 tot din Codul S. "A.a, precum și serviciile silvice, după caz se asigură cu respectarea principiului teritorialității".
În capitolul II art. 92-96 este reglementată constituirea formelor asociative ale proprietarilor de păduri, arătându-se expres în art. 96 că: "Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină constituirea și dezvoltarea asociațiilor de proprietari de păduri și a formelor asociative, prin bugetul său.
Și prin prisma dispozițiilor art. 2 alin.2-5 din Contract pârâta ar trebui să înțeleagă că așa cum avea ea posibilitatea rezilierii contractului printr-o simplă notificare sau pe cale de acțiune judecătorească cu daune interese de
5 lei pentru fiecare zi de întârziere. avem și noi corelativ, posibilitatea rezilierii contractului mai ales că toate dispozițiile legale converg în acest sens.
Față de cele mai sus arătate solicită respingerea recursului ca nefondat
și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată,
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
1. Critica ce vizează neregularitatea comunicării încheierii privind amânarea pronunțării odată cu sentința dată asupra fondului cauzei nu este întemeiată.
Conform art. 260 alin. 1 C.pr.civ. dacaă instanța nu poate hotărî de îndată, pronunțarea se va amâna pentru un termen pe care președintele îl va anunța și care nu va putea fi mai mare de 7 zile.
În acest context, dacă instanța amână pronunțarea, dezbaterile asupra fondului sunt consemnate într-o încheiere ce face parte integrantă din hotărâre.
Neîntocmirea acestei încheieri atrage nulitatea hotărârii.
Prin urmare viciul necomunicării încheierii de amânare a pronunțării nu atrage nulitatea acestui act de procedură cu atât mai mult cu cât legea nu prevede expres o atare sancțiune și câtă vreme partea ce se pretinde vătămată prin necomunicare nu a relevat care este în concret vătămarea drepturilor procesuale.
Din alt unghi de vedere, dispozițiile art. 261 alin. 3 C.pr.civ. că numai hotărârea se va comunica din oficiu de către instanță și doar aceea care este susceptibilă de a fi atacată cu apel sau recurs.
Astfel fiind, în lipsa unei stipulații contrare , în ipoteza în care se amână pronunțarea încheierea întocmită conform art. 260 alin. 1 C.pr.civ. nu se comunică din oficiu părților urmând ca acestea să solicite comunicarea acesteia conform art. 148 C.pr.civ.
Curtea reține că prin încheierea d in 4 mai 2011 (f. 79) instanța de fond a dispus amânarea pronunțării pentru data de 11 mai 2011 pentru a da părților posibilitatea de a formula și depune concluzii scrise.
Trebuie notat că la acest termen pârâtul a lipsit așa cum s-a menționat în preambulul actului de procedură, absență care nu împiedică luarea acestei măsuri procesuale.
Față de cele ce precedă, Curtea urmează să statueze că acest motiv de recurs nu este întemeiat.
2. Critica privind absența soluționării unui capăt de cerere din acțiunea introductivă nu este întemeiată, deoarece pârâta nu a dovedit o vătămare a intereselor sale prin această soluție.
Mai precis, Curtea reține că obiectul cererii introductive de instanță a vizat petite alternative. Astfel în principal s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de administrare a domeniului silvic al comunei L. nr.
4470/(...) cerere asupra căreia instanța de fond nu a dat o soluție, iar în subsidiar a solicitat să se constate rezilierea de drept a contractului începând cu data de (...) în baza pactului comisoriu de sub art. 2 alin. 6-7 din contract ori să se dispună rezilierea pentru neîndeplinirea de pârâtă a clauzelor contractuale și cu repunerea în situația anterioară în modalitatea solicitată de reclamantă cerere admisă de instanța de fond.
Așa fiind, opțiunea instanței de fond pentru analiza capătului de cerere subsidiar nu poate fi calificată ca un motiv de nelegalitate chiar dacă prin premisă rezilierea presupune un contract valabil încheiat.
Chiar dacă s-a pleca de la această premisă și numai astfel se poate angaja procedura rezilierii, căci această instituție juridică presupune că respectivul contract este valabil încheiat, pârâta nu este deloc vătămată în drepturile sale deoarece poziția sa procesuală este pentru menținerea ca legal și temeinic a contractului și pentru păstrarea acestuia în continuare.
Din această perspectivă acest motiv de recurs nu este întemeiat.
3. Cât privește criticile pe fondul cauzei și în principal aceea privind schimbarea ori calificarea greșită a clauzei contractuale pe temeiul căreia instanța de fond a statuat asupra cererii reclamantei, Curtea reține următoarele:
Temeiul pentru care instanța de fond s-a pronunțat în sensul constatării rezilierii de drept este cel contractual, mai precis a calificat ca fiind un pact comisoriu de grad ultim (IV) clauza înserată de părți la art. 2 alin. 6 și 7 din contract.
Conform acestei clauze contractuale, contractul se poate rezilia la sfârșitul trimestrului dacă condițiile de teren permit efectuarea controalelor de fond, în ipoteza în care beneficiarul, după prelungirea contractului, își creează structură silvică proprie sau se asociază cu alți deținători de pădure pentru crearea unei structuri silvice autorizate.
Pe de altă parte, în această situație pentru se produce rezilierea beneficiarul va înștiința administratorul despre intenția sa cu cel puțin 30 de zile înaintea rezilierii.
Pactul comisoriu este clauza cuprinsă într-un contract, prin care părțile stipulează rezoluțiunea (rezilierea) de plin drept în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor de către una din părți .
Dat fiind că legiuitorul nu a reglementat expres astfel de clauze acest tip de clauze urmează a fi interpretate restrictiv și mai mult trebuie decelată voința comună a părților care trebuie dedusă fără echivoc.
În funcție de intensitatea efectelor pe care le produc, pactele comisorii sunt de patru feluri sau grade.
Pactul comisoriu de gradul patru sau de grad ultim este acea clauză contractuală prin care părțile prevăd că în cazul neexecutării obligațiilor din culpa uneia din părțile contractante, contractul se desființează de plin drept, fără punerea în întârziere a debitorului. A. este cel mai energic pact comisoriu, în acest context instanța nu are dreptul decât de a constata că împrejurările menționate de părți ca fiind generatoare ale reținerii activării clauzei sau îndeplinit și ca atare se impune a se contata rezoluțiunea/rezilierea de plin drept a convenției.
Tot în acest context, creditorul are alegerea între obligarea debitorului la executare, deci păstrarea în ființă a contractului cu toate consecințele ce decurg de aici sau rezoluțiunea/rezilierea de prin drept a contractului.
În speță, clauza inserată de părți la art. 2 alin. 6 și 7 din contract nu are efectul unei clauze comisorii de gradul IV, căci nu s-a prevăzut desființarea de plin drept a contractului pentru ipoteza în care una din părți nu-și execută culpabil obligațiile asumate.
Dimpotrivă, prin clauza contractuală, respectivă, beneficiarul, respectiv comuna L., este autorizată să rezilieze contractul în ipoteza strict menționată în contract.
Prin urmare, „rezilierea"; contractului nu se produce de plin drept și nu are la bază culpa debitorului administrator ci are ca temei o altă ipoteză.
Din această perspectivă, această clauză este mai degrabă o clauză de de dezicere, respectiv acea clauză prin care partile își rezerva dreptul de a se răzgândi și de a desființa unilateral convenția, de regula intr-un anumit termen sau in anumite conditii, cu singura consecință a pierderii arvunei date ori a restituirii dublei celei primite, sau chiar independent de existenta vreunei clauze de arvuna ori a vreunei alte sancțiuni. Desființarea unilaterala a unui contract prin dezicere este un drept potestativ care își are izvorul în acordul initial de vointa al partilor, astfel încât nu mai depinde, în niciun fel, de vointa celeilalte parti contractante, aceasta neputând împiedica, în niciun mod desființarea contractului.
Astfel fiind, în cauză natura juridică a clauzei fiind stabilită, examinarea acțiunii prin prisma incidenței clauzei comisorii de gradul IV este fundamental greșită, reclamanta nefiind autorizată prin contract să opună pârâtului un pact comisoriu de gradul patru ci mai degrabă putea să opună desființarea unilaterală a contractului în ipoteza expres reglementată de părți și cu procedura acolo prevăzută.
Curtea are în vedere, că denunțarea unilaterală a contractului era recunoscută beneficiarului contractului în situația în care contractul se prelungea conform acordului de voință stipulat la art. 28 din contract și condiționat de crearea de către acesta a unei structuri silvice proprii ori că se asociază cu alți deținători de pădure pentru crearea unei structuri silvice autorizate și cu prealabila înștiințare a administratorului cu cel puțin 30 de zile de la data la acre beneficiarul a decis desființarea pe cale unilaterală a contractului.
Într-o atare ipoteză nu sunt incidente împrejurările specifice pactului comisoriu de grad patru , mai precis neexecutarea culpabilă a vreunei obligații, prin ipoteză de către administrator, pentru ca plecând de la această constatare beneficiarul să declare rezilierea de plin drept a contractului.
Așa fiind, Curtea reține că acest motiv de recurs este întemeiat, instanța de fond a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 969 Cod civil și practica judiciară și doctrina instituției pactului comisoriu de gradul patru încât este dat motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Așa fiind, în temeiul art. 312 C.pr.civ. Curtea urmează a admite recursul declarat de pârâtul I. DE C. ȘI A. S. B. împotriva sentinței civile nr.
563/CA/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N., pe care o modifică în întregime, în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta C. L. J. B.-N. prin P., în contradictoriu cu pârâtul I. DE C. ȘI A. S. B.
Cererea de repunere pe rol și cererea de suspendare a judecării prezentei cauze nu au mai fost analizate deoarece pe de o parte aceasta s-a înregistrat după închiderea dezbaterilor iar pe de altă parte repunerea pe rol a cauzei pentru motivul invocat de recurentă și raportat la soluția din recurs, rămâne fără consecințe prcatice.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul I. DE C. ȘI A. S. B. împotriva sentinței civile nr. 563/CA/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N., pe care o modifică în întregime, în sensul că respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta C. L. J. B.-N. prin P., în contradictoriu cu pârâtul I.
DE C. ȘI A. S. B.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2012.
{ F. |
PREȘEDINTE, M. D. | JUDECĂTOR, R.-R. D. | JUDECĂTOR, L. U. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...) J.fond. I. P.
