Decizia nr. 1941/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.1941/2012
Ședința ta de 12 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. M. C. JUDECĂTOR : M. S. JUDECĂTOR : C. P.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta D. G. A F. P. A J. S. împotriva sentinței civile nr.6159 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu intimații S. G. M. S. și A. F. P. A M. Z., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 21 februarie
2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei S. G.
M. S.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.6159 din 17 noiembrie 2011 pronunțată de
Tribunalul Sălaj în dosarul nr.(...), a fost admisă excepția inadmisibilității invocată de pârâta A. N. de A. F. - A. F. P. a M. Z. și respinsă în consecință cererea formulată de reclamanta S. G. M. S. pentru anularea deciziei nr.
16/(...) emisă de pârâtă.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta S. G. M. S., în contradictoriu cu pârâta A. N. de A. F. - A. F. P. a M. Z. și în consecință a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 8325 lei achitată cu titlu de taxă de exploatare minieră.
S-a constatat nulitatea declarației nr. 31716/(...) și dispune anularea titlului executoriu nr. 38745/(...).
A fost respinsă cererea formulată de reclamantă pentru obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat nr. 31716/(...) reclamanta S. G. M. S. a declarat că datorează la bugetul de stat suma de 8.325 lei cu titlu de taxă pe activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale.
Acest debit declarat prin declarația fiscală a fost scadent la data de 25 februarie 2010, însă a fost achitat de reclamantă prin ordin de plată în data de 13 octombrie 2010.
Pentru neplata în termen a acestei sume, pârâta a emis decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. 16/(...) pentru suma de 2716 lei.
Întrucât decizia nu a fost contestată în condițiile art. 205, 2006 din O.G. nr. 92/2003 și debitul la care aceasta se referă nu a fost achitat, pârâta a întocmit dosarul execuțional nr. 16191217/31/(...)/24639 în care a emis titlu executoriu nr. 38745/(...).
Cu privire la suma de 8.325 lei, achitată de reclamantă la data de 13 octombrie 2010, instanța reține următoarele:
Din raportul de inspecție fiscală nr.179/(...) întocmit de pârâtă rezultă că reclamanta SC G. MPS SRL Z. deține Licența de concesiune pentru exploatare nr.11611 negociată și încheiată la data de (...), modificată și resemnată de reprezentanții legali ai părților în data de (...). Licența de concesiune pentru exploatare nr.11611/2009 deținută de SC G. MPS SRL Z. a fost obținută prin transfer, de la SC E. M. C. SRL, în baza O.ui președintelui A.N.R.M. nr.132/2009. Așa cum se menționează în cuprinsul acesteia de la C. III art.3.1, obiectul acestei licențe este concesionarea în favoarea titularului a drepturilor și obligațiilor de a executa activități miniere de exploatare/dezvoltare a resurselor/rezervelor de nisip și pietriș din zăcământul Valea Turea, pe o suprafață de 0,333 kmp, pe risc și cheltuiala proprie în schimbul unei redevențe și a unei taxe pe activitatea de exploatare, stabilite potrivit legii.
Conform art.44 alin. 1 din L. nr. 85/2003, titularii licențelor/permiselor sunt obligați la plata către bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospecțiune, explorare si exploatare a resurselor minerale, precum si a unei redevențe miniere.
Această taxă se datorează anual si se plătește anticipat pentru anul viitor, pana la data de 31 decembrie a anului in curs, conform aliniatului 6 al aceluiași articol.
Referitor la data intrară în vigoare a actului de dare în administrare sau concesiune, în cazul de față al licenței de concesiune pentru exploatare nr.11611/2009, la data de (...) ca urmare a transferului drepturilor și obligațiilor din licența de la SC E. M. C. SRL către SC G. MPS SRL, licența a fost resemnată de către succesorii legali, de la această dată ar fi trebuit să intre în procedura de aprobare a hotărârii de guvern.
Întrucât până la data prezentei inspecții fiscale parțiale licența nu a fost probată prin hotărâre de guvern, agentul economic nu a desfășurat activitate, nu a solicitat permis de exploatare în baza căruia să-și desfășoare activitatea până la aprobarea licenței prin hotărâre de guvern pe cale de consecință aceasta nu datorează taxă de exploatare minieră.
Urmare a acestor constatări, reclamanta a formulat adresa nr.18/(...) înregistrată sub nr. 17603/2011 prin care a solicitat pârâtei restituirea sumei de 8.325 lei.
Prin adresa nr. 17784/(...), pârâta a comunicat reclamantei că cererea de restituire nu poate fi soluționată favorabil întrucât există un titlu de creanță (declarația nr. 31716/(...)) pentru această plată efectuată.
Întrucât reținerile pârâtei din raportul de inspecție fiscală nu sunt contestate de reclamantă, instanța apreciază ca dovedită susținerea cu privire la faptul că suma de 8.325 lei este nedatorată de reclamantă și că a fost achitată fără temei legal.
Este real că declarația care constituie titlu de creanță a fost completată de reclamantă, însă aceasta este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare.
Corectarea declarațiilor fiscale se face de către contribuabil, ori de câte ori se constată erori în declarația depusă. Constatarea erorilor poate fi făcută de către organul fiscal de administrare în procesul de prelucrare a formularelor, fie de către contribuabil, ulterior depunerii declarației.
După începerea executării silite, declarația rectificativă nu se mai utilizează.
Verificările declarației nu au fost efectuate corect, omițându-se constatarea nelegalității declarației de debit.
Pentru acest motiv, reclamanta a efectuat o plată nedatorată bugetului de stat.
Conform art. 21 alin.4 din O.G. nr. 92/2003, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
De asemenea, art. 117 din O.G. nr. 92/2003 prevede că se restituie, la cerere, debitorului sumele plătite în plus față de obligația fiscală și cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale.
În baza acestor considerent, instanța va obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 8.325 lei achitată cu titlu de taxă de exploatare minieră.
Decizia nr. 16/(...) emisă pentru stabilirea accesoriilor la suma de bază plătită nedatorat, putea fi contestată, doar în cadrul procedurii prevăzute de art. 205, 206 din O.G. nr. 92/2003, fiind asimilată deciziilor de impunere.
Așa cum susține și pârâta această procedură administrativ- jurisdicțională se finalizează printr-o decizie emisă de autoritatea publică împotriva căreia se poate face acțiune în termen de 6 luni de la comunicare, la instanța judecătorească prevăzută în legea specială de instituire a impozitelor și taxelor constatate (art.10 și 11 din L. nr.5.).
Existența unei jurisdicții administrative deschise pentru contestarea legalității actului administrativ fiscal obligă persoana vătămată în dreptul sau interesul său legitim să se adreseze mai întâi jurisdicției respective.
Abia după epuizarea căilor administrative de atac devine posibilă sesizarea instanței de contencios administrativ respectiv T., conform art.8 din
L. nr.544/2004.
Pentru aceste motive, excepția inadmisibilității invocată de pârâtă a fost admisă.
Titlul executoriu însă, emis ca urmare a neîndeplinirii obligației de plată a debitului cuprins în decizia de creanță, poate fi contestat în cadrul procedurii contestației la executare reglementată de art. 172 și urm. Din
O.G. nr. 92/2003, la instanța competentă.
Verificând legalitatea acestui titlu, instanța a constatat că acesta se referă la dobânzi datorate ca urmare a plății cu întârziere a sumei de 8325 lei, care, conform susținerilor de mai sus, este apreciată ca nedatorată.
Pentru acest motiv, apreciind că trebuie să urmeze soarta principalului, instanța a constatat nulitatea declarației nr. 31716/(...) și a dispus anularea titlului executoriu nr. 38745/(...).
Întrucât suma de 8.325 a fost achitată ca urmare a completării eronate de către reclamantă a declarației nr. 3., iar titlul executoriu a fost întemeiat pe obligația de plată a sumei de 8.325, instanța a apreciat că în speță nu s-a dovedit culpa procesuală a pârâtei, în vederea obligării acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs D. G. a F. P. în nume propriu în reprezentarea intereselor Administrației F. P. Z. invocând incidența disp. art.304 pct.7,8 și 9 C.pr.civ. arătând că instanța de fond în mod nelegal a constatat nulitatea declarației nr.4/31716/(...) și cu toate că a admis excepția inadmisibilității pentru anularea deciziei nr.16/(...) în mod nelegal a dispus și anularea titlului executoriu nr.38745/8 martie 2011 deși prin toate demersurile realizate intimata își invocă propria culpă.
Intimata prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului apreciind ca fiind temeinică și legală hotărârea atacată.
Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele:
Reclamanta S. G. M. S. prin acțiunea înregistrată a solicitat obligarea pârâtei A. N. de A. F. - A. F. P. a M. Z. la restituirea sumei de 8.325 lei reprezentând plată nedatorată și anularea titlului executoriu nr. 38475/(...) emis de pârâtă pentru suma de 2716 lei.
În motivare a arătat că în fapt, după cum rezultă din Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de (...) de către D. G. a F. P. S. - A. de inspecție fiscală, S. G. MPS S. Z. deține Licența de concesiune pentru exploatare nr.11611 negociată și încheiată în data de (...), modificată și resemnată de reprezentanții legali ai părților în data de (...), licența de exploatare mai sus menționată deținută de către S. G. MPS SRL Z. fiind obținută prin transfer de la S. E. M. C. S.
De asemenea, după cum se precizează în același raport de inspecție fiscală mai sus precizat, întrucât până la data prezentei inspecții fiscale parțiale licența nu a fost aprobată prin hotărâre de guvern, agentul economic nu a desfășurat activitate, nu a solicitat permis de exploatare în baza căruia să-și desfășoare activitatea până la aprobarea licenței prin hotărâre de guvern pe cale de consecință aceasta nu datorează taxa de exploatare minieră.
Cu toate acestea, a formulat declarație de înregistrare fiscală 010 privind vectorul fiscal și declarația privind obligația de plată la bugetul de stat formular 100 în sumă de 8.325 lei, achitând prin O. de plată nr.1MPS suma de 8.325 lei considerată ca obligație principală.
Titlul executoriu a cărui anulare o solicită se referă la accesoriile aferente sumei de 8325 lei.
Având în vedere însă că plata sumei 8.325 lei reprezentând taxă pe activitate de prospecțiuni, exploatare, exploatare a resurselor minerale, este o plată nedatorată, nu putea fi emis nici titlul executoriu pentru obligațiile de plată accesorii obligației principale, întrucât obligațiile de plată accesorii pot fi datorate, doar in ipoteza în care există obligației principale.
Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii potrivit prevederilor art 205 Cod procedura fiscala.
Sensul dispozițiilor legale enunțate nu poate fi stabilit în maniera dorită de reclamantă, teza potrivit căreia exercitarea contestației nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, se interpretează prin raportare la prevederile L. 5..
Contestația formulată în baza lui art.205 si 206 Cod procedura fiscal,este o procedura obligatorie în materia fiscala, posibilitatea atacari lor în contencios administrativ fiind posibila doar dupa parcurgerea de catre reclamanta a acestei proceduri conform dispozițiilor art.7 din L. nr.5. .
Reclamanta nu a înțeles să urmeze prevederile art.205 Cod procedură fiscală,în sensul de a contesta pe calea administrativ jurisdicțională măsurile fiscale dispuse prin actul administrativ de către organul fiscal.
Contenciosul administrativ asigura reclamantei o cale efectivă de a se apăra de atitudinea autorității pârâte fundamentată pe dispozițiile art 8 din L. nr.5., astfel că sancțiunea pentru o eventuală nerespectare a termenelor de soluționare nu era atacarea cu nerspectarea exigențelor impuse de art 7 din L. nr.5. a actelor adminidtrative .
Obiectul cenzurii instanței de contencios putea fi doar decizia emisă de organele de soluționare în cadrul acestei proceduri fiind astfel asigurat liberul acces la justiție și a dreptului persoanei vătămate într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ de a obține recunoașterea dreptului pretins,anularea actului și repararea pagubei.
Textul art 7 din L. nr .5. stabilește ternele pentru introducerea plângerii prealabile iar art 11din L. nr .5. statuând: Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă astfel că nu se poate reține că prin necomunicarea răspunsului reclamanta pierdea acest termen .
Instanța de contencios constituțional a reținut că nici o dispoziție constituțională nu interzice ca, prin lege, să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic.
Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 109 alin.
2 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională a reținut că cererea de chemare în judecată trebuie să respecte atât condițiile intrinseci, cât și pe cele extrinseci, impuse de lege. Din dispoziția criticată rezultă că este vorba de o condiție extrinsecă ce trebuie respectată, și anume că sesizarea instanței competente se face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dar nu în toate cazurile, ci numai în acele cazuri în care legea prevede obligativitatea parcurgerii acestei proceduri prealabile, fără a fi vorba însă de o jurisdicție specială administrativă. Astfel, nu se poate reține nici în acest caz o încălcare a art. 21 alin. (4) din Constituție, republicată.
Curtea a mai reținut că nici dispozițiile din Codul de procedură fiscală nu instituie jurisdicții speciale administrative, în sensul art. 21 alin.
(4) din Constituție, republicată.
Textele din Codul de procedură fiscală reglementează proceduri de recurs administrativ, prin care se lasă posibilitatea organelor care au emis actele administrative atacate, sau organelor superioare acestora, de a reveni asupra măsurilor luate sau de a le redimensiona în limitele prevăzute de lege.
Prima instanță a reținut în mod greșit că prin aplicarea prev. art.172 din OG nr.92/2003 poate fi eludată procedura obligatorie evidențiată anterior ignorând teza finală a textului indicat.
Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege ori așa cum s-a evidențiat anterior pentru fiecare din actele contestate exista posibilitatea contestării în procedurile instituite de normele speciale incidente astfel că alegerea demersului contestației la executare apare ca fiind inadmisibil în raport de conținutul textului legal evidențiat anterior.
Recursul formulat apare în consecință ca fiind întemeiat prima instanță interpretând în mod eronat dispozițiile legale apreciate ca fiind incidente procedând la soluționarea cauzei pe fond concomitent cu admiterea unei excepții peremtorii.
Potrivit disp. art.312 C.pr.civ. reținând incidența disp. art.304 pct.9
C.pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de pârâta A. N. DE A. F. - D. G. A F. P. - A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr. 6159 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care o va modifica în sensul că va respinge acțiunea urmare a admiterii excepției inadmisibilității raportat la considerentele evidențiate anterior și care relevă că demersul judiciar apare ca fiind inadmisibil în raport de disp. art.205 și urm.și art.172 alin.3 teză finală OG. Nr.92/2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta A. N. DE A. F. - D. G. A F. P. - A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr. 6159 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea urmare a admiterii excepției inadmisibilității.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. M. S. C. P.
L. F.
GREFIER
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./(...)./Jud.fond. P. A. R.
