Decizia nr. 2/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2/2012
Ședința 08 F. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Judecător C. I.
Judecător M.-I. I.
Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. PENTRU C. M. S. și chemata în garanție A. F. PENTRU M.-M. M.LUI împotriva sentinței civile nr. 3.039 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu reclamanta S. O. Ș. S. Z. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovate de pârâte sunt scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 5. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentele recursuri și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3.039 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a admis acțiunea reclamantei S. O. L. S., formulată împotriva pârâtelor D. G. A F. P. A J. S. și A. F. P. Z., și obligate pârâtele să restituie reclamantei suma de 2.889 lei, reprezentând taxă poluare, cu dobânda aferentă începând cu data de (...).
S-au respins excepțiile invocate în cauză.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva A. F. PENTRU M. și obligă chemate în garanție să avanseze pârâtei sumele necesare efectuării plății.
Conformându-se exigentelor articolului 137 alin.1 C.pr.civ., instanța a soluționat cu prioritate excepțiile invocate.
Deliberând asupra excepției inadmisibilității, instanța de fond a constatat că art. 1 alin. (1) din L. nr. 5. consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamanta s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Prin urmare, raportat la faptul că reclamanta a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din L. nr. 5., iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantei se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din L. nr. 5..
În speță, reclamanta nu contestă cuantumul taxei de primă înmatriculare, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din L. nr. 5., iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei de poluare pentru autovehiculul achiziționat de reclamant.
Asupra cauzei pe fond, tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului achiziționat dintr-un stat membru U.E.,, reclamanta S. O. L. S. Z. a solicitat pârâtei A. F. P. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule prin care s-a stabilit pentru plată suma de 2.889 lei.
Reclamanta a achitat la T. din cadrul A. F. P. Z., suma de 2.889 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitanței seria TS3A, nr. 7459625/(...).
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5., T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
În privința cererii de chemare în garanție, instanța de fond a reținut că raportat la prevederile H. nr. 6. privind normele metodologice de aplicare a O. nr. 5., taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60
C.pr.civ., din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. S., în nume propriu și în numele A. F. P. PENTRU C. M. S., prin care se solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă ca inadmisibilă, iar pe fond ca nefondată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9
C.pr.civ. și în considerarea dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit dispozițiile art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantaui și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.
5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prevăzută de dispozițiile C. de procedură fiscală.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.
Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere că taxa de poluare a fost reținută în temeiul unui act normativ în vigoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție A.
F. PENTRU M. - M. M.LUI solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei .
În primul rând, susține că acțiunea este inadmisibilă motivat de faptul că reclamanta ar fi trebuit să atace un act administrativ și să îndeplinească procedura prealabilă a recursului grațios conform dispozițiilor legale, în termen de 30 de zile, fiind incidente dispozițiile art. 7 alin. 1 din L. nr. 5..
1.Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din Tratatul Comunitatii Europene în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare.
In privinta analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE ,atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a auto vehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară.
S. că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul
110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului
110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale.
2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.
Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ.
Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs care face inutila analizarea celorlalte motive de recurs consta in imprejurarea ca prima instanta nu s-a pronuntat cu privire la calitatea procesual pasiva a AFP Z. si la precizarea de actiunea formulata fata de recurenta A. F. P. pentru C. M. S. .
Analizind acest motiv de recurs se retine ca reclamantul a chemat in judecata DGFP S. in nume propriu si in numele AFP Z. .
Ulterior reclamanta a depus o precizare de actiune(f. 37 dosar fond ) in care a aratat ca solicita anularea actului administrativ emis de A. F. P. pentru C. M. S. solicitand admiterea actiunii asa cum a fost precizata .
Conform art. 7 din OUG 5. stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pornind de la acest text de lege este evident ca si in cererea de restituire a taxei de poluare calitatea procesual pasiva apartine autoritatii fiscale care a stabilit si colectat aceasta taxa .
Rezulta asadar ca in speta prima instanta nu a stabilit si clarificat cadrul procesual in raport cu obiectul actiunii si motivele de fapt si de drept ale acesteia si prevederile legale sus indicate .Ca atare pentru analizarea cadrului procesual prin prisma obiectului actiunii si a finalitatii urmarite de reclamant in vederea pronuntarii unei hotarari legale si temeinice cu respectarea tuturor principiilor de drept se impune casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond in vederea reluarii judecatii in contradictoriu cu toti paratii chemati in judecata de catre reclamanta si stabilirea calitatii procesual pasive a acestor parati raportat la prevederile art. 7 din OUG 5.,sens in care se va solicita si depunerea deciziei de calcul a taxei de poluare .
Pe cale de consecință, Curtea in temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 5. corob cu art. 312 C.pr.cvi va admite recursurile declarate in speta ,va casa in intregime sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante care va proceda la rejudecarea cauzei tinind cont de cele mai sus indicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. L.
D E C I D E :
Admite recursurile declarate de către pârâta D. G. A F. P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. PENTRU C. M. S. și de către chemata în garanție A. F. PENTRU M. B. împotriva sentinței civile nr. 3.039 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 08 februarie 2012.
Red. A.A.M./(...) Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: I. D.D. .
