Decizia nr. 2000/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Nr. 2000/2012

Ședința 13 M. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. A. M.

Judecător M. S.

Judecător A. C.

Grefier A. B.

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele D. G. a F. P. B.-N., A. F. P. B. și chemata în garanție A. F. PENTRU M.-M. M.LUI împotriva sentinței civile nr. 872 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., în contradictoriu cu reclamantul C. A.-F., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile promovate de pârâte sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 13 martie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea reclamantului C. A.- F. (f. 21-25).

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din

L. nr. 5. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 872 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., a fost admisă, în parte, acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamantul C. A.-F. împotriva pârâtei A. F. P. B. și în consecință:

- s-a respins capătul de cerere privind anularea actului administrativ seria TS5 nr. 5848481 din 16 noiembrie 2010;

- s-a dispus anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare nr. 8140 din (...) emisă de pârâta A. F. P. L.

- a fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 4445 lei reprezentând taxă pe poluare și dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data achitării până la data restituirii efective.

A fost admisă cererea de chemare în garanție formulate de pârâta

AFP B. împotriva A. F. pentru M. și în consecință a fost obligată chemata în garanție A. F. pentru M. să vireze pârâtei AFP B. suma de 4445 lei și dobânda legală aferentă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Deliberând asupra excepției inadmisibilității, instanța de fond a constatat că art. 1 alin. (1) din L. nr. 5. consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.

Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.

Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.

Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din L. nr. 5., iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantei se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din L. nr. 5..

În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei de primă înmatriculare, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din L. nr. 5., iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei de poluare pentru autovehiculul achiziționat de reclamant.

Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule .reclamantul achitând taxa stabilită.

Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.

În privința cererii de chemare în garanție:

Raportat la prevederile H. 6. privind normele metodologice de aplicare a O. 5. taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P.

A J. B.-N. în nume propriu și în numele A. F. P. B., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.

S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.

5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.

Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dispozițiile codului de procedură fiscală.

Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.

De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.

A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..

Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr. fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și

2 sau art. 112 alin. 2 din O. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție A. F. pentru M. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

1.Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozițiilor din Tratatul Comunității Europene în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare.

În privința analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE ,atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la înțelesul și întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a auto vehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară.

S. că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul

110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului

110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale.

2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.

Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă.

În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ.

În cauză a depus întâmpinare CEUȘEAN A.-F. prin care a solicitat respingerea recursului.(f21-25).

Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:

In actiunea initiala reclamantul a chemat in judecata AFP B. N. (administratie inexistenta ,existind doar AFP B. si AFP N. si doar D. B. N.

)indicind insa sediul AFP L..

C. de chemare in judecata si citatia pentru primul termen de judecata au fost comunicate astfel la AFP L. ((f. 13 dosar fond )

In cauza s-a formulat intimpinare si cerere de chemare in garantie de catre D. B. N. pentru AFP L. (f. 16-21 dosar fond ).

La urmatoarele termene s-a prezentat reprezentantul D. B. N. care reprezenta interesele AFP L.(f. 24,31 dosar fond ) .

La termenul de judecata din data de (...) s-a pus in vedere reclamantului sa precizeze cine este paratul Pentru termenul din data de (...) reclamantul nu a facut aceasta precizare .La acest termen s-a dat termenul in cunostiinta paratei AFP L. .

La data de (...) in lipsa partilor apreciind ca procedura este legal indeplinita conform celor mai sus indicate prima instanta pronunta sentinta recurata in cauza in contradictoriu cu AFP B. pe care o obliga la restituirea taxei de poluare admitind totodata si o cerere de chemare in garantie a acesteia.

AFP B. nu a fost niciodata citata in cauza si nici reprezentata ,nu i s- a comunicat niciodata actiunea si nici nu a formulat vreo cerere de chemare in garantie .Este evident ca in aceste conditii prima instanta a incalcat principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 C.pr.civv .

Totodata hotararea a fost pronuntata fara a lamuri cadrul procesual respectiv cine este paratul cata vreme inca in actiune se indica o administratie inexistenta si sediul AFP L. .

Rezulta asadar ca in speta prima instanta nici nu a stabilit si clarificat cadrul procesual in raport cu obiectul actiunii si motivele de fapt si de drept ale acesteia .Ca atare pentru analizarea cadrului procesual prin prisma obiectului actiunii si a finalitatii urmarite de reclamant in vederea pronuntarii unei hotarari legale si temeinice cu respectarea tuturor principiilor de drept si avind in vedere prevederile art. 16 indice 1 din L. 5. corob cu art. 129 C.pr.civ .se impune casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond in vederea reluarii judecatii punindu-se in discutia partii necesitatea definirii cadrului procesual adecvat prin raportare la art. 7 din OUG 5. .

Pe cale de consecință, Curtea in temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 5. corob cu art. 312 C.pr.cvi va admite recursurile declarate in speta ,va casa in intregime sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante care va proceda la rejudecarea cauzei tinind cont de cele mai sus indicate respectiv va lamuri cadrul procesual ,va comunica actiunea tuturor paratilor ,va cita acesti parati si va stabili care dintre ei are calitate procesual pasiva raportat la art. 7 din OUG 5. .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

D E C I D E :

Admite recursurile declarat de pârâtele D. G. a F. P. B.-N., A. F. P. B. și chemata în garanție A. F. PENTRU M.-M. M.LUI împotriva sentinței civile nr. 872 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N.,pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința de la 13 martie 2012.

Red.M.A./Dact.S.M

2 ex./(...) Jud.fond. C. V.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 2000/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal