Decizia nr. 2320/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
DOSAR NR. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2320/2012
Ședința publică de la 22 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul C. J. S., împotriva sentinței civile nr. 5561/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu reclamantul P. J. S., având ca obiect anulare act administrativ L. nr. 340/2004.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent, consilier juridic C. A. C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5561 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul P. J. S. și s-a dispus anularea H. nr. 91 din (...) emisă de către pârâtul C. J. S.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
C. J. S. a adoptat în ședința din data de (...) H. nr. 91 privind consultarea cetățenilor județului, prin referendum, referitor la propunerea de desființare a județului S.
H. atacată a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale din acte normative de nivel superior care reglementează regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților publice centrale și locale, alese sau numite.
La emiterea hotărârii au fost încălcate principiile prevăzute de art.6 din L. nr. 52/2003, privind transparența decizională în administrația publică, nefiind făcută nici o mențiune cu privire la publicarea anunțului prevăzut de art. 6 alin
1 din L. nr. 52/2003, anunț ce trebuia transmis pentru publicare către mass- media centrală sau locală, sau să fie adus la cunoștința publicului cu cel puțin
30 de zile mai înaintea supunerii spre analiză, avizare și adoptare de către autoritățile publice, ținând cont de obiectul de reglementare al actului administrativ.
H. a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competența administrațiilor publice județene având în vedere că problema pentru care s-a aprobat organizarea referendumului nu este una de interes local, ci de interes național.
În acest sens dispozițiile art. 3 alin 3 din C. R. prevăd că teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune orașe și județe, iar dispozițiile art. 22 din L. nr. 215/2001, stabilesc că ,, delimitarea teritorială a comunelor orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. O. modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.";
Organizarea unui referendum pentru desființarea județului S. pentru modificarea limitelor administrative nu este o problema de interes local, desființarea unui județ fiind o problemă care se referă la organizarea administrativă a teritoriului și având un caracter național, județul S. făcând parte din structura teritorială națională.
Nu poate constitui obiect al unui referendum local forma de organizare teritorială ce reprezintă o problemă de interes național.
Organizarea unui referendum local de, către C. J. S. putea fi aprobată în situația în care locuitorii județului erau consultați cu privire la modificarea limitelor teritoriale dintre județul S. și unul sau mai multe județe cu care se învecinează, în cazul în care se discuta hotarul dintre acestea și nu cu privire la desființarea județului.
Pârâtul nu are nici dreptul și nici capacitatea efectivă de a soluționa și de a gestiona în numele și în interesul colectivității locale pe care o reprezintă o problemă vizând desființarea unei unități administrativ teritoriale cum este județul.
Prin hotărârea emisă de către pârâtă nu se urmărește o modificare a limitelor teritoriale în sensul dat de art. 22 din L. nr. 215/2001 ci se urmărește consultarea locuitorilor cu privire la desființarea unei forme administrativ teritoriale reglementată de C. R. și înființarea unei noi forme administrativ teritoriale care nu este reglementată de C. R.
L. prevede că proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor orașelor și județelor se înaintează P. spre adoptare numai după consultare a prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale prin referendum.
Având în vedere că este vizată de către G. reorganizarea administrativă a tuturor județelor R. problema este de interes național iar prin lege un referendum național poate fi inițiat doar de P. R.
C. J. S. aprobă organizarea unui referendum județean prin care consultă locuitorii județului cu privire la "desființarea județului S.". Cadrul legal, din punctul de vedere al autorității deliberative, este L. nr. 3. - lege cadru pentru organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, dar tocmai acest act normativ a fost încălcat pentru că "desființarea județului S." este o problemă de interes național și se supune fară echivoc prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din L. nr. 3. pentru că în acest context este vizat întreg teritoriul național. Desființarea unui județ este o problemă care se referă la organizarea administrativă a teritoriului și nu la modificarea limitelor județului, nefiind astfel aplicabile în acest caz prevederile art. 13 alin. (3) din L. nr. 3..
Referendumul cu privire la problemele de interes național cad în sarcina
Președintelui R., fapt subliniat prin art. 90 din C. R. și prin art. 11 alin. (1) din L. nr. 3.:"după consultarea P., poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național".
Prin adoptarea H. nr. 91/(...) C. J. S. și-a depășit atribuțiile conferite de L. administrației publice locale. Art. 22 din L. nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, invocat în preambulul H. C.ui J. S. nr.
91/2011 nu poate constitui temei juridic al adoptării acesteia, întrucât autoritatea deliberativă nu a hotărât organizarea referendumului în sensul stabilit de acest text de lege, respectiv de modificare a limitelor teritoriale ale județului S.
Mai mult, conceptul de autonomie locală este reglementat de C. E. a A. L., ratificată de R. prin L. nr. 1., iar definiția este dată de art. 3 care prevede următoarele: „Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice." Cu alte cuvinte, chiar din definiția autonomiei locale rezultă că treburile publice trebuie soluționate în limitele legii și în interesul populației locale, deci nu se poate adopta de către autoritatea publică județeană un act administrativ pentru gestionarea unui interes național.
Prin art. 2 din H. nr. 91/2011 adoptată de C. J. S. se împuternicește P.
C.ui J. S. să aprobe prin dispoziție data referendumului și programul calendaristic privind organizarea și realizarea acțiunilor necesare desfășurării acestuia, încălcându-se prevederile art. 46 alin. (2) din L. nr. 3. care subliniază faptul că organizarea referendumului (data și programul calendaristic) se stabilește prin hotărâre a consiliului județean.
În aceste circumstanțe acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P. J. S., pentru anularea H. nr. 91 din (...) emisă de pârâtul C. J. S. apare ca fondată și a fost admisă în consecință.
Față de cele ce preced, instanța a admis acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. J. S., solicitând casarea sentinței recurate și în consecință să dispuneți respingerea acțiunii reclamantului ca fiind nefondată.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că prin S. civilă nr. 5501 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în DOSAR NR. (...), instanța de fond a admis în mod nelegal acțiune a reclamantului prin care a solicitat anularea H. nr.91 din 30 iunie 2011 privind consultarea cetățenilor județului, prin referendum, referitor la propunerea de desființare a județului S.
Instanța de fond, în analizarea actului administrativ contestat a stabilit în mod abstract faptul că reorganizarea administrativă a R. este identică ca situație juridică cu modificarea limitelor administrative ale unei unități administrative.
Mai mult instanța de fond conferă caracter național unei probleme de interes local, deoarece interesul în modificarea limitelor administrativ teritoriale ale J. S. nu este decât al locuitorilor acestui județ, și nu al locuitorilor județelor Constanța sau Suceava.
Subliniază faptul că aceasta modificare a limitelor administrative nu se poate realiza fără efectuarea unui studiu de impact și a unei evaluări a costurilor, precum și fără consultarea prealabilă, obligatorie, prin referendum, a cetățenilor unității administrativ teritoriale respective și nu a cetățenilor R. cum eronat a reținut instanța de fond.
Fără respectarea acestor condiții s-ar eluda atât C. cât și normele legale în vigoare.
De altfel, instanța de fond face confuzie între modificarea limitelor teritoriale ale unui județ, inclusiv desființarea acestuia, și eliminarea acestei forme de organizare administrativ teritorială consfințită de C. Or, prin actul administrativ contestat nu se tinde la modificarea acestor prevederi constituționale, care este o problemă de interes național, ci la aplicarea și respectarea acestor prevederi în sensul de a solicita cetățenilor județului să-și exprime opinia cu privire la modificarea limitelor teritoriale ale județului în sensul desființării acestuia.
Astfel, potrivit art.5 din C. E. a autonomiei locale, adoptată la S. la 15 octombrie 1985, ratificată prin L. nr. 1., pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite.
În această ordine de idei, instanța de fond a ignorat faptul că în conformitate cu prevederile art.22 din L. administrației publice locale nr.215/200 1, republicată, cu modificările și completările ulterioare, delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege și că orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.
Textele de lege consfințesc faptul că indiferent de modificările limitelor teritoriale supuse spre consultarea prealabilă obligatorie a cetățenilor acelei unități administrative, organizarea teritoriului statului va respecta aceleași forme de organizare nefiind posibilă înființarea unor noi forme de organizare administrativ - teritoriale.
De altfel, instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că problema supusă dezbaterii prin referendum este o problemă de interes național deoarece
L. privind organizarea și desfășurarea referendumului nr.3., cu modificările și completările ulterioare, prevede la art.2 alin. (2) „în condițiile prezentei legi se poate organiza și desfășura și referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritoriale";; Or, desființarea J. S. este o problemă deosebită a unității administrativ-teritoriale, doar locuitorii județului având un interes în soluționarea acestei probleme, iar prin adoptarea H. nr.
91/(...), C. J. S. a respectat întocmai atribuțiile conferite de L. administrației publice locale.
Conform art.13 alin.(1), problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale pot fi supuse aprobării locuitorilor, prin referendum local, iar proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale județelor se înaintează, potrivit art. 13 alin.(3) din acest act normativ, P. spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.
Potrivit art. 14 alin.( 1) și alin.(2) din L. nr.3., cu modificările și completările ulterioare, problemele supuse referendumului la nivel județean se stabilesc de consiliile județene, la propunerea președintelui C.ui J. sau a unei treimi din numărul consilierilor județeni, iar cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ- teritoriale respective.
Prin aceste prevederi legale legiuitorul a consacrat competența deplină și exclusivă a autorităților locale de stabili problemele supuse consultării publice prin referendum, în cazul de speță pentru modificarea limitelor administrativ teritoriale, exclusiv pe baza propunerilor făcute de către aleșii locali, respectiv președintele consiliului județean și o treime din numărul consilierilor județeni.
De asemenea, data referendumului se stabilește și se aduce la cunoștința publică, cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia, așa cum prevede art. 16 alin.( 1) din L. nr.3., cu modificările și completările ulterioare.
De altfel, aplicarea dispozițiilor privind transparența decizională pentru organizarea unui referendum local reprezintă un nonsens, acest lucru echivalând cu o consultare la consultare, deoarece referendumul local reprezintă prin definiție un mijloc și o procedură de consultare directă și de exprimare a voinței locuitorilor unei unități administrativ-teritoriale cu privire la problema supusă dezbaterii.
Mai mult, prevederile Legii nr. 52/2003, cu modificările și completările ulterioare, nu stabilesc nici o sancțiune în cazul neaplicării dispozițiilor ei, nesancționând actul administrativ astfel adoptat cu nulitate sau nelegalitate.
De altfel, instanța de fond a ignorat faptul că acest act normativ prevede o procedură specială de contestare a actelor administrative adoptate cu nerespectarea acestor prevederi, conferind dreptul de contestare exclusiv persoanelor vătămate în drepturile sale.
În vederea organizării, la nivel județean, a acestui referendum, ale cărui cheltuieli se suportă din bugetul propriu, în conformitate cu prevederile art.61 lit. "b" din L. privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, s-a aprobat desfășurarea referendumului local în
Județul S. pentru consultarea cetățenilor cu privire la desființarea J. S., prin H. nr.91 din 30 iunie 2011 a C.ui J. S.
Față de cele menționate anterior, recurentul solicită instanțe, ca prin decizia ce se va pronunța, să se dispună admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în consecință să se dispună respingerea acțiunii reclamantului ca fiind nefondată.
În drept: recurentul a invocat prevederile Legii 215/2001, L. 3., C. E. a autonomiei locale, ratificată prin L. nr.1..
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 2 martie 2012 (f.7-9) reclamantul
P. J. S., solicitând respingerea recursului declarat de C. J. S. și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
În motivare, s-a arătat că prin S. civilă nr. 550 1 din (...) pronunțată în
D.ul nr. (...), instanța de fond, în mod corect și justificat, a admis acțiunea formulată și a dispus anularea H. nr.9112011 privind consultarea cetățenilor județului, prin referendum, referitor la propunerea de desființare a județului S., adoptată de C. J. S. în ședința din data de (...).
Așa cum bine a reținut instanța de fond, prin hotărârea adoptată nu se urmărește o modificare a limitelor cadastrale în sensul dat de art.22 din L. nr.215/2001 republicată, ci se urmărește consultarea locuitorilor cu privire la desființarea unei forme administrativ teritoriale reglementată de C. R.
C. J. S. aprobă organizarea unui referendum județean prin care consultă locuitorii județului cu privire la " desființarea județului S.", Cadrul legal, din punctul de vedere al autorității deliberative, este L. nr. 3. - lege cadru pentru organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, dar tocmai acest act normativ a fost încălcat pentru că "desființarea județului S." este o problemă de interes național și se supune fără echivoc prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din L. nr. 3. pentru că în acest context este vizat întreg teritoriul național. Desființarea unui județ este o problemă care se referă la organizarea administrativă a teritoriului și nu la modificarea limitelor județului, nefiind astfel aplicabile în acest caz prevederile art. 13 alin. (3) din L. nr. 3.. în acest sens, referendumul cu privire la problemele de interes național cad în sarcina Președintelui R., fapt subliniat prin art. 90 din C. R. și prin art.
11 alin. (1) din L. nr. 3.: "după consultarea P., poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național".
În mod corect instanța de fond a considerat că prin adoptarea H. nr.
91/(...) C. J. S. și-a depășit atribuțiile conferite de L. administrației publice locale. Art. 22 din L. nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, invocat în preambulul H. C.ui J. S. nr. 9112011 nu poate constitui temei juridic al adoptării acesteia, întrucât autoritatea deliberativă nu a hotărât organizarea referendumului în sensul stabilit de acest text de lege, respectiv de modificare a limitelor teritoriale ale județului S.
Mai mult, conceptul de autonomie locală este reglementat de C. E. a A. L., ratificată de R. prin L. nr. 1., iar definiția este dată de art. 3 care prevede următoarele: "Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice." Cu alte cuvinte, chiar din definiția autonomiei locale rezultă că treburile publice trebuie soluționate în limitele legii și în interesul populației locale, deci nu se poate adopta de către autoritatea publică județeană un act administrativ pentru gestionarea unui interes național.
Așa cum a menționat și în cuprinsul acțiunii introductive, prin art. 2 din
H. nr. 9112011 adoptată de C. J. S. se împuternicește P. C.ui J. S. să aprobe prin dispoziție data referendumului și programul calendaristic privind organizarea și realizarea acțiunilor necesare desfășurării acestuia, încălcându-se prevederile art. 46 alin. (2) din L. nr. 3. care subliniază faptul că organizarea referendumului (data și programul calendaristic) se stabilește prin hotărâre a consiliului județean.
Mai trebuie subliniat faptul că H. nr. 91/2011 adoptată de C. J. S. are caracter normativ întrucât este de aplicabilitate generală, situație în care este obligatoriu să se respecte dispozițiile procedurale cuprinse în art. 6 din L. nr.
52/2003 privind transparența decizională. Astfel în această hotărâre nu se face nicio mențiune cu privire la publicarea unui anunț către mass-media centrală sau locală, sau să fie adus la cunoștința publicului cu cel puțin 30 de zile înaintea supunerii spre analiză, avizare și adoptare de către autoritatea publică.
Pentru considerentele enumerate mai sus reclamantul solicită respingerea recursului declarat de C. J. S., menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Problema de drept care a generat prezentul recurs este aceea de a ști dacă chestiunii supusă dezbaterii prin referendumul organizat la nivelul unității administrativ teritoriale a J. S. prin HCJ nr. 91 din 30 iunie 2011 este o problemă de interes național și deci excedează cadrului legal privind organizarea unui referendum de interes local sau invers.
Curtea a observat că prin HCJ nr. 91 din 30 iunie 2011 autoritatea deliberativă a J. S. a hotărât aprobarea organizării referendumului județean cu privire la propunerea de desființare a județului S.
Curtea reține că în R. principiul autonomiei locale este unanim recunoscut și afirmat cu putere de lege.
Astfel, C. E. a A. L. (C.) adoptată la S. la 15 octombrie 1985 și ratificată de R. prin L. nr. 1. arată explicit în dispozițiile art. 3 pct. 1 că prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importanta a treburilor publice. O astfel de prevedere legală este conținută și de dispozițiile art. 3 alin. 1 din L. administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, conform art. 5 din C. pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauza trebuie sa fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite. O astfel de prevedere legală este preluată mutatis mnutandis în L. nr. 215/2001 de dispozițiile art. 22 care are un conținut juridic asemănător.
Dintr-un alt unghi de vedere, pentru a analiza ingerința autorității administrației publice locale în această chestiune, este de notat că potrivit dispozițiilor Legii nr. 3. privind organizarea și desfășurarea referendumului, referendumul poate fi național sau local.
Conform dispozițiilor art. 13 din această lege Referendumul local, organizat la nivel județean, se poate desfășura în toate comunele si orașele din județ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate și poate viza problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale între care și modificarea limitelor teritoriale județelor. În acest sens, proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor si județelor se înaintează P. spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, caz în care organizarea referendumului este obligatorie. În acest context, conform art. 14 din L. nr. 3. problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni.
Acestea sunt de fapt și dispozițiile legale evidențiate în formula introductivă a actului administrativ contestat.
Referendumul național, conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 din L. nr. 3. vizează exclusiv probleme de interes național iar sfera de aplicare a sa rezidă în trei direcții explicit, expres și limitativ prevăzute de lege: revizuirea Constituției, demiterea Președintelui R. și probleme de interes național iar așa cum s-a relevat pe larg mai sus, în probleme deosebite de interes pentru unitățile administrativ-teritoriale se poate organiza un referendum local, în condițiile prevăzute de această lege.
Din cele ce precedă, s-ar putea pune problema dacă modificarea limitelor unei unități administrativ teritoriale, recte chiar desființarea unui județ, ar reprezenta o problemă de interes național sau local.
Este real că această problemă afectează și interesul național, dar nu în maniera în care este evidențiat de L. nr. 3. în art. 2 alin. 1 lit. c). Și este așa, deoarece însăși această lege prevede în art. 13 alin. 3 că proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor si județelor se înaintează P. spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum iar în acest caz organizarea referendumului este obligatorie.
Or, este evident că însăși legea determină explicit că o problemă de interes deosebit pentru unitatea administrativ-teritorială este cea privind modificarea limitelor teritoriale ale acesteia, de vreme ce în acest caz organizarea referendumului de interes local este obligatorie.
În acest context, interesul național care ar viza modificarea limitelor teritoriale ale unui județ ori chiar desființarea acestuia nu este atins prin organizarea unui referendum de interes național așa cum eronat a apreciat instanța de fond și cum a susținut constant intimatul reclamant ci dimpotrivă este relevat, exprimat și salvgardat prin intervenția P. care deține o prerogativă exorbitantă în adoptarea hotărârii finale în cadrul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative respective.
Numai astfel pot fi interpretate și aplicate dispozițiile art. 2 alin. 2 rap. la art. 13 din L. nr. 3..
Legat de interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. c) din L. nr. 3. și dacă desființarea unui județ ar fi compatibilă cu noțiunea de probleme de interes național pe lângă cele relevate anterior, este de notat că în primul rând aceasta este o problemă deosebită de interes local așa cum a statuat aceeași lege căci primii vizați de o atare măsură sunt cetățenii aparținând de județul respectiv, iar în context s-ar pune problema interesului național abia atunci când la nivelul întregii țări s-ar decide desființarea deodată a mai multor județe și reformarea administrativă de substanță.
Pe cale de consecință, se poate aprecia că problema desființării unui județ este în primul rând o problemă de interes deosebit a acelei unități administrativ teritoriale și intră în conceptul de autonomie locală, iar prin organizarea referendumului la nivel local cu această temă nu se interferează cu conceptul de interes național, căci acest interes este apărat de P.
Așa fiind, Curtea reține că a admite teza conform căreia pentru desființarea unui județ este obligatorie consultarea întregii populației a R. conform normelor prevăzute de art. 11 - 12 din L. nr. 3. excedează dispozițiilor legale precitate și încalcă principiile autonomiei locale.
Curtea mai remarcă faptul că prezenta decizie nu interferează cu soluția și considerentele Deciziei nr. 567 din 11 iulie 2006 pronunțată de Curtea Constituțională în examinarea constituționalității dispozițiilor art. 12 alin. 1 din L. nr. 3..
Este real că în acest context jurisdicția de contencios constituțional a reținut cu deosebită forță cu trimitere la dispozițiile art. 90 din C. R. că această normă constituțională stabilește competența exclusivă a Președintelui în determinarea problemelor de interes național ce se supun referendumului, chiar dacă consultarea P. este obligatorie.
Analiza a vizat însă concursul dintre cele două autorității în exercitarea prerogativei de a decide care aspect reprezintă o problemă de interes național se supune referendumului context în care Curtea Constituțională a reținut că numai P. R. are dreptul de a decide care sunt problemele de interes național și, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului și data desfășurării acestuia adăugând că enumerarea limitativă în cuprinsul art. 12 alin. (1) din L. nr. 3. a unor situații considerate a fi "probleme de interes național" este de natură a îngrădi dreptul Președintelui de a consulta poporul, știut fiind faptul că, în timp, interesul național poate diferi, oricând putând interveni situații noi, care să reclame organizarea unui referendum.
Cu toate acestea, Curtea reține că în dosarul de față nu s-a dovedit că P.
R. ar fi inițiat o consultare a P. în vederea adoptării unui decret privind includerea în cadrul unui referendum de interes național problema desființării J.
S., încât din această perspectivă, prerogativa Curții de a aprecia dacă o atare problemă este de interes național sau local intră în atribuțiile de a înfăptuii justiția consacrată de art. 126 alin. 1 din Constituție și mai ales a aceleia de contencios administrativ, exprimată prin controlul judecătoresc administrative al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, garanție prevăzută pentru toate subiectele de drept interesate inclusiv în cadrul controlului de tutela, conform art. 126 alin. 6 corelat cu art. 123 alin. 5 din L. fundamentală.
Cât privește privind încălcarea dispozițiilor art. 6 din L. nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică este de notat că în cadrul procesului decizional ce privește adoptarea de acte administrative normative este obligatorie parcurgerea unor etape prealabile privind, între altele, publicarea unui anunț referitor la această acțiune.
Lipsa îndeplinirii acestei condiții poate afecta validitatea actului administrativ respectiv chiar dacă legea nu reglementează explicit o sancțiune căci în cadrul contenciosului administrativ se poate examina care sunt consecințele fie pe plan subiectiv, fie pe plan obiectiv ale nerespectării acestei formalități.
În context curtea reține că litigiul de față a fost angajat de prefect în virtute prerogativelor sale constituționale și legale de tutelă administrativă, context în care suntem în fața unui contencios obiectiv, de apărare a interesului general al cetățenilor județului S.
Curtea reține că atât pe calea procedurii prealabile în recursul grațios cât și pe calea recursului contencios reclamantul nu a arătat în concret care este vătămarea pentru ordinea de drept locală a lipsei îndeplinirii condiției de formă prevăzute de art. 6 din L. nr. 52/2003 ci s-a limitat doar să indice acest text legal, ca și când norma respectivă ar sancționa direct cu nulitatea actul administrativ normativ adoptat în condiții contrare normei legale precitate.
Mai mult, Curtea reține în context că punerea efectivă în aplicare a H. adoptate de pârât conduce implicit la realizarea unei consultări a populației căci prin premisă acest este și obiectul actului administrativ normativ iar din această perspectivă, nu pare să existe o vătămare a interesului general.
Cu toate acestea, Curtea reține că la nivel principial procedura de adoptare a actelor administrative este o procedură formală iar nerespectarea unei astfel de condiții poate afecta valabilitatea actului administrativ, încât din această perspectivă nu se poate accepta teza recurentei conform căreia aplicarea dispozițiilor privind transparența decizională pentru organizarea unui referendum local reprezintă un nonsens, argumentându-se pe ideea că acest lucru echivalează cu o consultare la consultare și că referendumul local reprezintă prin definiție un mijloc și o procedură de consultare directă de exprimare a voinței locuitorilor unei unități administrativ-teritoriale cu privire la problema supusă dezbaterii.
Față de cele ce precedă, Curtea reține că motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C.pr.civ. privind aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor legale pertinente de către instanța de fond este fondat, sens în care în temeiul art. 20 alin. 3 din L. contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare și a art. 312 C.pr.civ. urmează a admite recursul pârâtului cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de C. J. S. împotriva sentinței civile nr. 5561 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în întregime, în sensul că respinge acțiunea formulată de P. J. S.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 martie 2012.
{ F. |
PREȘEDINTE, R.-R. D. | JUDECĂTOR, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud.fond. C. N. C.
