Decizia nr. 2327/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. CIVILĂ Nr. 2327/2012
Ședința publică de la 22 M. 2012
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U. Judecător M. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta S. L., sentinței civile nr. 5411/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. C., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar, la data de (...) s-a depus întâmpinare.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5411 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S. L. în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. a jud.C., ca neîntemeiată.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La emiterea deciziei de impunere pentru stabilirea contribuției datorate la F. pe anul 2009 nr. 2./(...), s-a avut în vedere cota de 6,5 %.
Împotriva acesteia reclamanta a formulat plângere prealabilă care a fost respinsă prin D. nr.E 156/(...).
Reține că problema de drept care se impune a fi lămurită în speța de față este dacă pentru anul 2009 persoanele care desfășoară o profesie liberală și care obțin venituri impozabile datorează o cotă de contribuție pentru asigurările de sănătate de 5,5% sau de 6,5 %.
În acest sens, reține că dispoziția art. 257 din L. 9. privind reforma în domeniul sănătății arată care sunt veniturile după care se datorează contribuție, încadrându-le în mai multe grupe, în funcție de calitatea celui care plătește această contribuție. Cota datorată a fost stabilită pentru fiecare grupă în parte, iar în cadrul grupelor respective a fost aceeași pentru fiecare categorie de venit, stabilind la modul general că, această contribuție lunară a persoanei asigurate este în cuantum de 6,5% din venitul net realizat.
Legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca anual aceste cote de contribuție să poată fi modificate iar pentru anul 2009 prin OUG 2. s-a procedat la fel, legiuitorul stabilind o cotă de contribuție de 5,5 % din veniturile realizate după cum urmează: a). 5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la art. 257 din L. 9.; b). 5,2% pentru cota datorată de angajatori prevăzută la art. 258 din L. 9.;
L. 9.. c). 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la art. 259 alin.6 din
Din cele de mai sus rezultă că aceste cote au fost modificate doar pentru unele categorii de contribuabili, cota de 5,5% fiind așadar aplicabilă doar persoanelor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, nefiind aplicabilă persoanelor care obțin venituri dintr-o profesie liberală. Celelalte categorii de contribuabili au obligația plății unei contribuții de asigurări sociale de sănătate, sub forma unei cote de 6,5 %.
Așa fiind, în raport de toate cele anterior menționate și de prevederile art. 1 din OUG 2., art. 8,18 din L. 554/2004, a respins acțiunea formulată de reclamanta S. L., ca neîntemeiată.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. L. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței În sensul:
I. anulării Deciziei nr. E 156 din 18 M. 2011 prin care s-a respins contestația formulată de reclamantă și
II. modificării Deciziei de impunere nr. 2. din (...), prin aplicarea cotei de 5,5% la venitul net impozabil, urmând să se anuleze suma de 434 lei diferență de procent, pct. 11 si rectificarea sumei de 969 lei prin diminuarea contribuției cu 1 %, in suma de 150 lei, la suma de 819 lei, pct. 12, cu recalcularea majorărilor si penalitatilor înscrise in decizie,
III. obligării Casei de A. de S. C. la compensarea sumei cu datorii viitoare sau restituirea sumei de 5. achitata cu O.P. nr. 2 din (...), conform art. 21 alin. (4) si art. 117 C.pr.fiscala, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurenta că, începând cu data de
1 I. 2008, data înființării Cabinetului de avocat S. L., a achitat contribuția la F., in conformitate cu prevederile art. 257 din L. nr. 9. care prevede pentru anul 2009 următoarele:
"(1) Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la ari. 213 alin. (1).
(2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5% *), care se aplica asupra: b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit;".
În conformitate cu prevederile art. 41 din Codul fiscal "Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele: a) venituri din activități independente, definite conform art. 46;"
In baza prevederilor art. 257 din L. nr. 9., conform Declarației anticipate, pe anul 2009 nr. 7335 din 24 Iunie 2009 și Situației contribuțiilor din 24 Iunie 2009, s-a stabilit contribuția lunară În cota de 5,5% care s-a aplicat la venitul anual estimat de 43.576 lei, pentru trim.1 688 lei, pentru trim.11 570 lei, pentru trim.1I1
570 lei, pentru trim.IV 570 lei, in sumă totală de 2396 lei.
La data de 3 F. 2011 a depus la C. de A. de S. C. D. de impunere anuală pentru veniturile realizate pe anul 2009, emisă de A. F. P. a M. T. În această decizie s-a stabilit un venit anual realizat pe anul 2009 În sumă de 58475.
În baza Deciziei de impunere anuală pentru veniturile realizate pe anul 2009, emisă de A. F. P. a M. T., d-na referent Florentina Marcu a Întocmit și a eliberat decizia de impunere nr. 2. din (...).
Întrucât reclamanta a achitat contribuția datorată si calculată anticipat, la scadență, prin D. de impunere nr. 2. din (...) trebuia să se stabilească contribuția de
5,5% pentru diferența de venit În sumă de 14899 lei X 5,5%= 819 lei.
Față de această situație, prin D. de impunere nr. 2. din (...) s-a calculat retroactiv pe anul 2009 contribuția la F. În cotă de 6,5%, la venitul net anual impozabil stabilind astfel o diferență de procent de 434 lei plus diferența de 150 lei dintre suma de 819 lei față de suma de 969 lei.
Aceste contribuții au fost calculate la o cotă de 6,5%, cu Î. prevederilor legii nr. 9., lege care stă la baza contractului Încheiat cu C. de A. de S. C.
Hotărârea instanței este nelegală, În speță fiind aplicabile prevederile art. 304 indice 1 C.pr.civ., Întrucât hotărârea atacată nu este susceptibilă de apel, precum și prevederile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., pentru următoarele considerente:
Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, instanța de fond a incălcat si a aplicat gresit prevederile art. 257 din L. nr. 9. retinand ca cota de 5,5% a fost modificată tot la cota de 5,5% doar pentru persoanele care obțin venituri din salarii sau asimilita salariilor, nefiind aplicabilă persoanelor care obtin venituri dintr-o profesie liberală. Celelelalte categorii de contribuabiliau obligația plății unei contribuții de asigurări de sănătate sub forma unei cote de 6,5%.
Critică sentința atacată pentru motivul că instanța de fond nu a luat in considerare OUG nr. 226 / 2008 privind unele măsuri financiar-bugetare care la art. 1 alin. (1) prevede că "Pentru anul 2009, cotele de contributii pentru asigurările de sănătate, prevăzute de L. nr. 9. privind reforma În domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc după cum urmează: a) 5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la ari. 257 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; b) 5,2% pentru cota datorată de angajatori, prevăzută la art. 258 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; c) 10, 7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la art. 259 alin. (6) din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică Î. cu veniturile aferente lunii ianuarie
2009."
Instanta in mod greșit interpretează art. 1 alin.(1) lit. a) "5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la ari. 257 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare", pornind de la noțiunea de "angajat" În sensul că "aceste cote au fost modificate doar pentru unele categorii de contribuabili, În speță În cazul persoanelor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor".
Instanta rupe din contextul legii noțiunea de angajat, consideră in mod gresit ca această cotă se aplică doar persoanelor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor.
L. nr. 9. privind reforma În domeniul sănătății nu utilizează termenul de angajat, doar termenul de asigurat care are următoarea semnificație:
Art. 319
In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie: d) asigurat - persoana asigurata conform legislatiei in vigoare in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania; ART.339
In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie: a) asigurat - persoana care are un contract de asigurare incheiat cu asiguratorul si fata de care asiguratorul are obligatia ca la producerea riscului asigurat sa acorde indemnizatia sau suma asigurata conform prevederilor contractului de asigurare voluntara de sanatate;
Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, instanța de fond a incălcat si a aplicat gresit prevederile art. 257 din L. nr. 9. textul de lege se referă la cota de "5,5% prevăzută la ari. 257 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare" care prevede că"
Art. 257 (1) Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1).
(2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5% care se aplică: b) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; c) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar; c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b); d) indemnizatiilor de somaj; e) veniturilor din pensiile care depășesc limita supusă impozitului pe venit; f) veniturilor din cedarea folosințel bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate În mod individual și/sau Într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai În cazul În care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - e), alin. 211 și art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar.
Din textele de lege mai sus enunțate rezultă clar că legiuitorul la art. 257 alin.
(2) din L. nr. 9. a stabilit o contributie lunara a persoanei asigurate În cotă unică de
5,5% pentru toate categoriile de venituri prevăzute la lit. a-f a art.257, alin. (2).
Este total gresită interpretarea că această cotă de 5,5% se aplică doar veniturilor de la art. 257 alin. (2), lit. a, text de lege in care nu apare termenul de angajat doar noțiunea de " venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit", iar pentru veniturile din activități independente, din agricultură, din îndemnizații de șomaj, din pensii, etc. prevăzute la lit. b-f se aplică cota de 6,5%, cotă care a fost redusă la 5,5% Î. cu 1 I. 2008 conform lit. b) a alin. (3) al art. 9 din L. nr. 388 din 31 decembrie 2007.
Pârâta intimată C. DE A. DE S. A J. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind netemeinic - fila 12.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Chestiunea controversată pe care o supune recurenta dezbaterii în recurs pleacă de la o anumită doză de echivoc a dispozițiilor art. 1 din OUG nr. 2. privind unele măsuri financiar-bugetare și care are următorul cuprins:
(1) Pentru anul 2009, cotele de contribuții pentru asigurările de sănătate, prevăzute de nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc după cum urmează: a) 5,5% pentru cota datorată de angajat, prevăzută la 257 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; b) 5,2% pentru cota datorată de angajatori, prevăzută la 258 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare; c) 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la 259 alin. (6) din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009.
Altfel spus, este de stabilit dacă organul fiscal a procedat corect atunci când a stabilit că recurenta reclamantă datorează suma calculată cu titlu de diferență contribuții la fondul național unic de asigurări de sănătate aferent anului fiscal
2009, prin decizia de impunere contestată și dacă soluția instanței de fond care confirmă legalitatea acestui act este la adăpost de critică.
Primul aspect pe care Curtea îl reține este că OUG nr. 2. privind unele măsuri financiar bugetare a fost declarată constituțională prin D. nr. 1166 din 28 septembrie 2010 pronunțată de Curtea Constituțională publicată în Monitorul Oficial nr. 750 din 10 noiembrie 2010.
Astfel, jurisdicția de contencios constituțional a reținut fără echivoc că „ … interdicția emiterii de ordonanțe în baza unei legi de abilitare în domenii ce fac obiectul legilor organice privește numai ordonanțele simple. În temeiul dispozițiilor art.
115 alin. (4) din Constituție, "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora". Curtea constată că, în preambulul ordonanței în discuție, legiuitorul a motivat temeinic caracterul de urgență al acesteia, astfel încât, sub aspectul extrinsec al dispozițiilor de lege criticate, nu ne aflăm în prezența unor cauze de neconstituționalitate.";
Curtea mai reține suplimentar că potrivit dispozițiilor art. 2581 alin. 1 din L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății cotele de contribuții prevăzute la art. 257 si 258 se pot modifica prin legea bugetului de stat.
Pentru intervenția legislativă a Guvernului în această materie sub forma ordonanței de urgență și pentru stabilirea sensului corect al termenilor utilizați și decelarea scopului și finalității actului normativ, este necesar acolo unde se justifică să fie reținută și motivarea expusă în preambulul acesteia și în nota de fundamentare conform art. 30 alin. 1 lit. b) din L. nr. 24/2000 republicată cu modificările și completările ulterioare.
În acest sens, Guvernul precizează explicit că preambulul ordonanței de urgență conform căruia intervenția legislativă era imperios necesară fiind determinată „ …de necesitatea stabilirii cotelor de contribuții de asigurări sociale care se vor utiliza începând cu anul 2009 și a cuantumului ajutorului de deces, dat fiind faptul că legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an, prin care se prevedea nivelul acestora, nu sunt încă adoptate…";.
Curtea, plecând de la cele statuate anterior, constată că modificarea cotelor de contribuții pentru asigurările de sănătate stabilite pentru anul 2009 este legală.
De fapt, reclamanta invocă practic, indirect și implicit, o diferență de tratament între angajați și celelalte persoane care datorează această cotă.
Această distincție este însă clar precizată în art. 1 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 2. și se aplică pe anul fiscal 2009.
Altfel spus, cota de contribuție la asigurările de sănătate se datorează exclusiv de angajați la cota de 5,5 % iar pentru restul persoanelor cota de contribuție fixată de lege era de 6,5 % norma de modificare a art. 257 vizând exclusiv modificarea cotelor de asigurări de sănătate datorate de angajați, adică de persoanele care prestează munca în temeiul unui contract individual de muncă.
Noțiunea de angajat are aceeași semnificație cu noțiunea de salariat prevăzută de art. 10 din L. nr. 53/2003 privind Codul muncii.
Cum reclamanta recurentă nu face parte din categoria ori sfera angajaților care prestează munca în temeiul unui contract individual de muncă și obțin venituri în calitate de salariați ci face parte din categoria persoanelor care desfășoară activitate independentă și obține venituri exclusiv din această activitate (avocatură, conform Legii nr. 51/1995) aceasta datorează contribuția la asigurări de sănătate aferentă anului 2009 la cota de 6,5 %.
Examinând economia normelor legale pertinente incidente în materie, aparent confuzia poate părea pertinentă dar realitatea este cu totul alta.
Curtea reține că în anul 2008 prin L. nr. bugetului de stat nr. 3. au fost stabilite cu titlu general toate cotele de contribuții la asigurări de sănătate la cota de
5,5 %, legea nefăcând nici o distincție între categoriile de contribuabili (art. 9 alin. 3 alin. 2 lit. b).
Or, spre deosebire de L. bugetului de stat din anul 2008 care a privit cotele de contribuții aferente semestrului al II-lea al anului fiscal 2008, pentru anul fiscal
2009 cotele de contribuții s-au modificat doar în ceea ce-i privește pe angajați așa cum s-a relevat pe larg în cele ce precedă.
Dat fiind aceste argumente, Curtea reține că motivul de recurs analizat nu se fundamentează.
Ținând seama de toate considerentele de fapt și de drept expuse în precedent care completează motivele expuse de instanța de fond, soluția acesteia este legală, motiv pentru care în temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/22004 corelat cu art. 312 C.pr.civ. se va respinge recursul declarat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S. L. împotriva sentinței civile nr.
5411/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 M. 2011.
{ F. |
PREȘEDINTE, R.-R. D. | JUDECĂTOR, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./(...) Jud.fond: C. A. C.
