Sentința nr. 409/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)*/a1
SENTINȚA CIVILĂ NR. 409/2012
Ședința din data de 06 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta P. B. R. H. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J. C. și intimat-emitent al actului al cărui nelegalitate se invocă, P. CASei N. DE A. DE S. B. având ca obiect - excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata C. prin consilier juridic V. A., care depune la dosar delegație de reprezentare nr.
4515/(...), lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, fond.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) pârâta CAS C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, însoțite de înscrisuri.
Reprezentanta pârâtului C. depune la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, căreia instanța îi comunică un exemplar al întâmpinării depusă de pârâta CAS C.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591 al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 4 din L. nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra cererii de chemare în judecată.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea excepției de nelegalitate a prevederilor art. 35 din O. Președintelui C. 6., raportat la dispozițiile art. 27 al. 1
și art. 38 al. 1 din OUG 86/2003.
Relevă că prin acest act normativ a fost prevăzută pentru prima dată posibilitatea ca activitatea de control, constatare și colectare a contribuțiilor pentru persoanele juridice și fizice care angajează personal salariat să intre în atribuțiile M.ui Finanțelor P.e prin serviciile sale subordonate, începând cu data de (...).
Potrivit art. 38 din OUG 86/2003 C., prin casele județene de sănătate, este abilitată să controleze și să colecteze contribuțiile pentru asigurările sociale de sănătate, altele decât cele pentru care este abilitat Ministerul Finanțelor Publice.
Prin L. nr. 9. art. 261 al. 2 și 4 C. este abilitată să elaboreze proiecte de acte normative, concretizat prin O. 6., prin care se reglementează metodologia privind exercitarea atribuțiilor privind executarea silită pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator, respectiv pentru persoanele care realizează venituri din activități independente și care potrivit art. 257/2 din același act normativ au obligația achitării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
Totodată relevă că în privința excepției de nelegalitate invocată Curtea de A. C. s-a pronunțat anterior, prin numeroase hotărâri, rămase irevocabile ca urmare a respingerii recursurilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru aceste considerente solicită respingerea excepție de nelegalitate și menținerea, ca legale și temeinice a dispozițiilor art. 35 din O. Președintelui C. nr.
6. pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, fără acordarea cheltuielilor judiciare.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul PFA B. R. H. a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.35 din Normele metodologice aprobate prin O. nr.6. potrivit cărora: În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la A.,,
Reclamantul nu a motivat în fapt excepția invocată.
Pârâtele CAS a J. C. și C. B., legal citate, au depus întâmpinări solicitând respingerea excepției ca neîntemeiată.
Analizând actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Obiectul excepției de nelegalitate îl constituie dispozițiile art. 35 din
Normele Metodologice, privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate F.ui Național Unic de A. S. de S. aprobate prin O. nr. 6., emis de C. N. de A. de S., text care are următorul cuprins:
(1) În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la A.
(2) Titlul de creanță prevăzut la alin. (1) devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege.
După cum constant a reținut Î. Curte în jurisprudența sa - Decizia nr.
3878/(...) , legalitatea unui act administrativ normativ se apreciază în raport cu legea în baza căreia a fost emisă.
În cauză, O. nr. 6., emis de C. pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate F.ui Național Unic de A. S. de S., a fost emis în temeiul dispozițiilor expres menționate din L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății (art. 211 alin.3, 213 alin.3 și 4, art. 216, 256-260
ș.a.) și al Statului C. N. de A. de S., aprobat prin nr. 9. (art. 7, 17 alin.(5) și art. 18 pct. 36).
Sub aspectul criticilor de nelegalitate aduse, Curtea constată astfel că prin textul precizat nu se adaugă la lege, în sensul că nu se extinde competența CAS privind emiterea de decizii de impunere care la scadență au valoarea de titlu executoriu în baza cărora se poate declanșa urmărirea silită și care atrage astfel procedurile și mecanismele de executare ale statului.
Astfel, conform art. 2 alin. 9 din L. nr. 9., asistența de sănătate publică este garantată de stat si finanțată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul F.ui național unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.
Din economia dispozițiilor art. 216 rezultă că în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., denumita in continuare A., C., prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorărilor de întârziere in condițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că C. N. de A. de S. este abilitată de L. nr. 9. să aibă calitate de organ emitent al deciziei de impunere pentru creanțele cu titlu de contribuții la F. național unic de asigurări de sănătate și, totodată, de organ execuțional, respectiv de a proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorărilor de întârziere în condițiile prevăzute de legea procesual fiscală.
Prin urmare, teza de la care pornește autorul sesizării, conform căreia pârâta nu are recunoscută posibilitatea de a invoca prevederile art. 83 alin. 4 din
Codul de procedură fiscală pentru a stabili din oficiu obligațiile datorate la fond și a emite decizii de impunere, este nefondată.
Măsurile de executare silită pentru care este abilitată C. conform art. 216 din L. nr. 9. se pot întreprinde doar dacă există un titlu executoriu formal valabil
și în fond temeinic.
Astfel, norma legală cuprinsă în art. 216 din L. nr. 9. trimite în mod explicit la dispozițiile cuprinse în Codul de procedură fiscală atunci când menționează atribuțiile execuționale ale C. N. de A. de S.
Împrejurarea că dispozițiile cuprinse în art. 35 al Normelor metodologice stipulează și posibilitatea emiterii unei decizii de impunere de către organul competent al CAS nu reprezintă o nelegală adăugare la textul legii sus-arătat care să contravină prevederilor cuprinse în Codul de procedură fiscală, în condițiile în care potrivit art. 141 din acest cod executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către organul de executare competent, care în cazul dat este chiar C. N. de A. de S.
Interpretarea sistematică a prevederilor cuprinse în textele examinate conduce așadar la concluzia că prevederile art. 35 din O. Președintelui C. nr. 617/2006 nu depășesc cadrul legal stabilit prin nr. 9., în executarea căruia a fost esențialmente emis și nu contravin legii, în condițiile în care, strict cu privire la obligațiile de plată către F. Național Unic de A. S. de S., în cadrul competențelor atribuite caselor de asigurări de sănătate de a aplica măsurile de executare silită sunt incluse și cele de emitere a titlurilor executorii, în condițiile și cu respectarea prevederilor cuprinse în O.G. nr. 92/2003.
O astfel de interpretare apare ca fiind și rațională în condițiile în care, astfel cum corect au arătat și recurentele, gestionarea fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, ca fond special ce se constituie din contribuția pentru asigurări de sănătate datorată, se realizează prin C. ca și prin casele de asigurări expres indicate, ceea ce demonstrează că aceste autorități se află direct și nemijlocit în posesia datelor necesare referitoare la cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate pentru a putea emite, prealabil executării silite propriu-zise, titlul executoriu, cu respectarea prevederilor art. 141 din Codul de procedură fiscală.
Ca atare, prevederea din textul art. 35 din Normele Metodologice, privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate F.ui Național Unic de A. S. de S. aprobate prin O. nr. 6., emis de C. N. de A. de S. conform căreia C. este abilitată să emită decizii de imputare care la scadență au valoare de titlu executoriu nu modifică dispozițiile legale mai sus analizate ci doar explicitează modalitatea concretă de realizare și drept urmare este legală.
Față de aceste considerente, în baza art. 4 din L.554/2004, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a prevederilor art. 35 din
Normele metodologice aprobate prin O. nr.6. invocată de PFA B. R. H.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a prevederilor art. 35 din Normele metodologice aprobate prin O. nr.6. invocată de PFA B. R. H. cu domiciliul în loc. Dej, str. Z. nr. 2, bl.H, ap.49, jud.C. în contradictoriu cu C. DE A. DE S. A J. C. CU SEDIUL ÎN LOC. C.-N., str. C. nr. 5, jud. C. și P. C. N. DE A. DE S. B., cu sediul în C. C. nr. 248, bl.S19, sector 3.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...)
PREȘEDINTE, GREFIER, M. H. D. C.
THRED./M.H./ 5 EX./(...)
