Decizia nr. 2545/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D.ZIA CIVILĂ NR. 2545/2012
Ședința publică din data de 28 martie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. Z., M. Z. PRIN P., T. R. E., B. C., T. C., B. A.-M. și D. F., împotriva sentinței civile nr. 2932 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu reclamantul P. J. S., având ca obiect - anulare act emis de autoritățile publice locale.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 martie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2932 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) s-au respins excepțiile invocate în cauză.
S-a admis în parte acțiunea precizată a reclamantului P. J. S. împotriva pârâților C. LOCAL AL M. Z., M. Z., T. R.-E., B. C., T. C.-G., B. A.-
M. și D. F.
S-a dispus anularea pozițiilor nr. 3, 6, 7, 11 și 14 din Anexa 1 a Hotărârilor nr. 168/(...), nr. 189/(...) și nr. 221/(...), emise de C. Local al M. Z.
S-a dispus anularea contractelor de închiriere încheiate între:
M. Z. și T. R.-E., cu nr. 36357/2010;
M. Z. și B. C., cu nr. 36341/2010;
M. Z. și T. C.-G., cu nr. 36370/2010;
M. Z. și B. A.-M., cu nr. 36342/2010;
M. Z. și D. F., cu nr. 36505/2010.
S-a respins cererea pentru anularea listei definitive privind solicitanții care nu au acces la locuințele pentru tineri (Anexa II a Hotărârii nr. 1. a C.
Local al M. Z.).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei de interes și a inadmisibilității, tribunalul a subliniat că potrivit prevederilor art. 19 lit. e) din L. nr. 340/2004, ca reprezentant al G., P. are printre atribuțiile sale principale și aceea de a verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local și ale primarului.
În cauza de față, P. județului S. reclamă adoptarea de către consiliul local a unor acte nelegale, anexele menționate în petit făcând parte integrantă din hotărâri ale C. Local al M. Z.
În consacrarea prevederilor legale sus evocate, ca și a principiului liberului acces la justiție, văzând și dispozițiile art. 1 alin. (8) din L. nr. 554/2004, s-a constatat că reclamantul are abilitarea legală și în egală măsură și interesul de a ataca la instanța de contencios administrativ acte ale administrației locale, apreciate ca fiind emise cu încălcarea unor norme legale.
Cu aceleași argumente, instanța a respins și excepțiile lipsei calității procesuale active și a legitimării procesuale a P., cu sublinierea că dreptul său de a ataca în contencios administrativ acte ale consiliului local nu este paralizat prin faptul că nu a atacat o Hotărâre de G. ori nu a invocat neconstituționalitatea unor prevederi legale (aceste demersuri judiciare sunt de altfel recunoscute tuturor subiecților de drepturi și obligații angajați într- un litigiu, deci și autorului excepțiilor analizate).
Pârâtul T. C. G. are calitate procesuală pasivă, căci P. reclamă nelegala atribuire către acesta a unei locuințe A. Textul legal invocat de reclamant în precizarea de acțiune de la fila 44 din dosar (art. 161 din L. nr.
554/2004 și nu art. 16 din aceeași lege, cum menționează pârâtul), chiar greșit dacă ar fi, nu leagă instanța și nu atrage lipsa calității procesuale a unei părți. C. procesuală se apreciază în funcție de raporturile juridice care leagă părțile iar în cauza de față pârâtul este chemat în judecată pentru verificarea unor aspecte de legalitate ale actelor administrative prin a căror efecte a devenit titularul unui contract de închiriere încheiat cu pârâtul C. Local al M. Z.
Tribunalul Sălaj este competent material, ca instanță de contencios administrativ, să judece cererea de față.
Art. 2 pct. 1 lit. d) din Codul de procedură civilă, consacră în favoarea tribunalelor competența de a judeca în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel.
De necontestat, acțiunea pentru anularea anexelor unor hotărâri de consiliu local este una în contencios administrativ.
T. s-a investit și cu cererile privind anularea contractelor de închiriere, însă nu pentru că aceste contracte ar fi administrative.
Natura lor juridică este desigur una civilă și în cazul în care prin acțiune s-ar fi solicitat doar rezilierea ori anularea acestor contracte, competența materială ar fi aparținut judecătoriei.
În speță sunt însă incidente prevederile art. 17 Cod procedură civilă, conform cărora cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Raportat la acest text legal, verificând legalitatea actelor administrative menționate în petitul principal al acțiunii introductive de instanță, tribunalul este ținut a se investi cu verificarea legalității și a actelor subsecvente, în speță a contractelor de închiriere.
Prin H. nr. 168/(...) a C. Local al M. Z., s-a aprobat lista definitivă de priorități privind solicitanții care au acces la locuințele pentru tineri destinate închirierii, ca urmare a soluționării contestațiilor adresate primarului, conform anexei nr. 1.
Prin aceeași hotărâre s-a aprobat lista definitivă privind solicitanții care nu au acces la locuințele pentru tineri destinate închirierii ca urmare a soluționării contestațiilor adresate primarului, conform anexei nr.
2.
Prin H. nr. 189/(...) a C. Local al M. Z. s-a aprobat Lista de repartizare a locuințelor pentru tineri destinate închirierii din imobilele
Blocuri ANL (6 blocuri P+2 și P+3E): DM 1, DM 2, DM 3, DM 4, DM 5, DM 7, cartier D. N., str. Viitorului și a apartamentului 3, sc. C din bl. IAIFO Corp B+C, str. S. V., nr. 10A, conform anexei 1.
Prin H. nr. 221/(...) a C. Local al M. Z. s-a modificat anexa 1 la
H. C. Local al M. Z. nr. 189/(...) și se aprobă Lista definitivă de repartizare a locuințelor pentru tineri destinate închirierii din imobilele Blocuri ANL (6 blocuri P+2 și P+3E): DM 1, DM 2, DM 3, DM 4, DM 5, DM 7, cartier D. N., str. Viitorului și a apartamentului 3, sc. C din bl. IAIFO Corp B+C, str. S. V., nr. 10A, conform anexei 1. Lista definitivă de repartizare a locuințelor este rezultatul soluționării contestațiilor depuse împotriva modului de repartizare a acestor locuințe de către comisia de contestații.
Relevant pentru cauza de față este faptul că în anexa din fiecare hotărâre, pârâții ocupă următoarele poziții: T. R. E. poziția 3, B. C. poziția 6, T. C. G. poziția 7, B. A. M. poziția 11 și D. F. poziția 14.
Efectul final al hotărârilor consiliului local, în ceea ce privește pârâții, este încheierea între aceștia și M. Z. a unor contracte de închiriere.
La dosarul cauzei s-a depus întreaga documentație prezentată de pârâți autorității administrative locale, în vederea obținerii unei locuințe, în condițiile Legii nr. 152/1998 privind Agenția Națională pentru Locuințe (ANL).
Toți cei cinci pârâți solicitanți și în final beneficiari de locuințe
ANL au prezentat Primăriei Z. fie o adeverință emisă de către D. G. de A. S. și P. C. S. (D.) care atestă înregistrarea la această instituție a unei cereri de eliberare a atestatului necesar adopției unui copil, fie o cerere de adopție adresată instituției specializate (filele 92, 129, 152, 175 și 194).
Dând eficiență prevederilor care reglementează criteriile de ierarhizare cadru, stabilite în anexa nr. 11 la HG nr. 9. privind aprobarea
Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.
152/1998, consiliul local a atribuit fiecăruia dintre pârâți 10 puncte, de vreme ce prin documentele prezentate aceștia au făcut dovada că se află în situația reglementată de sus evocatul text legal, și anume aceea de „. care au adoptat sau adoptă copii";.
Dintr-o perspectivă strict formală, atribuirea către pârâți a celor
10 puncte în plus față de ceilalți solicitanți și astfel, calificarea acestora pe o poziție superioară nu încalcă nicio normă legală, căci legiuitorul nu definește înțelesul, sensul și semnificația termenului „adoptă"; și nici nu impune în sarcina autorității administrative sarcina verificării stadiului procesului de adopție.
Cert este că utilizând sintagma „…au adoptat sau adop tă copii"; legiuitorul a admis atribuirea unui punctaj suplimentar și tinerilor care la momentul solicitării locuinței au inițiat demersuri în vederea adopției, fără însă ca acestea să fie finalizate.
Prin atribuirea acestui beneficiu nu numai părinților adoptatori ci și celor care doresc să adopte nu s-a urmărit nicidecum satisfacerea unor interese materiale imediate ale tinerilor ci s-a dat o consacrare principiilor fundamentale care guvernează cadrul legal privind respectarea, promovarea
și garantarea drepturilor copilului.
Concret, s-a urmărit asigurarea cu prioritate a unui spațiu de locuit copiilor adoptați, strâns legat de principiul interesului superior al copilului, reglementat ca atare în L. nr. 2. privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Față de cele ce preced, revine așadar instanței sarcina de a verifica și a stabili autenticitatea demersurilor pârâților cu privire la adopție, căci numai în urma unei asemenea analize se va putea concluziona asupra legalității atribuirii punctajului și finalmente, asupra legalității înscrierii pârâților în anexele contestate, cu consecința încheierii contractelor de închiriere.
În ședința publică din data de 14 ianuarie 2011 tribunalul a decis să solicite D. S. relații în legătură cu stadiul de soluționare a cererilor de adopție ale pârâților.
În adresa de răspuns (fila 81) D. S. citează prevederile art. 19 alin. (2) DIN L. nr. 273/2004 cu privire la termenul de 60 de zile în care direcția decide dacă solicitantul este sau nu apt să adopte și menționează că la data la care solicitanți B. A. M., D. F. și familia T. Tibor Balint și R. E. au depus cererile, aceștia au primit de la C. adopții o adresă cuprinzând actele necesare pentru constituirea dosarului în vederea acordării/neacordării atestatului pentru adopție, adrese pentru care au semnat de primire.
Solicitanților T. C. și B. C. R. nu li s-au înmânat aceste adrese fiindcă nu s-au prezentat la compartimentul specializat pentru informații, au depus doar cerere la secretariat, au solicitat număr de înregistrare și copie după cerere, pe care le-au depus ulterior la dosarul pentru locuințe A.
Deoarece expirase termenul legal de 60 de zile, iar unii dintre solicitanți depuseseră doar o parte din acte, iar alții niciun act, în data de
(...) D. S. a trimis fiecăruia adresă scrisă la domiciliu prin care au fost invitați la sediu pentru clarificarea situației.
În final, D. S. menționează că dintre cei cinci solicitanți, d-ra D. F. a depus în luna septembrie toate actele necesare constituirii dosarului în vederea acordării/neacordării atestatului și cererile nr. 17601/(...) și nr.
20212/(...), în ambele solicitând eliberarea atestatului. Se precizează că d-rei
D. F. i s-a comunicat verbal amânarea luării unei decizii până la clarificarea situației privind spațiul A.
Nicio probă a dosarului nu infirmă datele furnizate de către instituția abilitată să emită atestatul pentru adopție.
T. a dispus din oficiu luarea unor interogatorii pârâților, proba administrată în ședința publică din data de 16 martie 2011.
Cu referire la adresa din data de 13 iulie 2010 a D. S. (fila 29) prin care pârâta T. R. E. era invitată la sediul instituției în intervalul (...) - (...) în vederea clarificării chestiunilor privind eliberarea atestatului necesar adopției, aceasta declară la interogator că nu a răspuns solicitării deoarece soțul său era plecat din țară; nu s-a prezentat nici ulterior deoarece din discuțiile avute cu ceilalți pârâți a înțeles că nu există intenția eliberării atestatului (fila 263).
Referindu-se la o invitație similară din partea D. S., pârâtul B. C. declară la interogator că a găsit adresa în cutia poștală ulterior datei de
23 iulie 2010, că s-a prezentat cu soția sa și o angajată a instituției le-a vorbit foarte urât, astfel că nu au mai întreprins vreun demers în vederea adopției.
Pârâtul revine asupra acestei declarații și menționează că, de fapt, mama sa a vizitat instituția pentru ca ulterior semnării interogatoriului să precizeze că soția sa este în prezent însărcinată și că nu vor mai adopta un copil, acest ultim aspect fiind consemnat în încheierea de ședință.
Pârâtul T. C. declară că nu s-a prezentat la D. S. în intervalul menționat prin invitație, însă a avut ulterior discuții cu o angajată, doamna
Suciu M., afirmă că cererea de adopție este indisolubil legată de demersul său privind obținerea locuinței însă în nici un caz nu obținerea locuinței l-a determinat să formuleze cererea de adopție. D. de a primi o locuință era legată de speranța că în următorii ani va adopta un copil.
Susține că are motive obiective pentru care este nevoit să se gândească la adopție și dacă va finaliza aceste intenții în nici un caz nu ar depune cererea de adopție în județul S.
Pârâtul B. A. M., conform interogatoriului s-a prezentat la D. S. însă a fost refuzat de către directorul instituției și alți angajați.
Declară că se va căsători în data de 28 mai 2011, viitoarea sa soție este bolnăvicioasă și apreciază ca riscantă o posibilă sarcină.
Pârâtul B. A. M. menționează că insistă în demersul de a adopta un copil și dacă D. S. va refuza să îi primească documentele va adopta un copil din alt județ.
În fine, pârâta D. F., declară la interogator că din februarie 2010 când a înregistrat cererea de adopție a fost lunar la D. S. pentru a se interesa în legătură cu solicitarea sa. A fost de fiecare dată refuzată iar doamna director i-a vorbit foarte urât, spunându-i că nu irosește timpul și banii instituției cu cererea sa.
Coroborând probele administrate în cauză și analizând aceste probe din perspectiva îndreptățirii pârâților de a beneficia de un punctaj suplimentar, tribunalul a constatat că, în realitate, demersul cu privire la adopția unui copil a fost unul formal.
Pârâții nu au dovedit existența unei preocupări constante și serioase pentru finalizarea intenției de a adopta un copil și s-au apărat cu aceea că D. S. a refuzat nejustificat să-i sprijine.
Aceste apărări nu sunt însă apte a suplini lipsa lor de determinare cu privire la adopție.
Conform propriilor recunoașteri, aceștia fie și-au trimis unul din părinți la sediul D. S., fie nu s-au prezentat sub diverse pretexte, fie s-au prezentat după adoptarea hotărârilor consiliului local.
De altfel, la data la care pârâții au fost invitați la D. S. (între (...)
- (...)) H. nr. 168 era deja adoptată, iar pârâții figurau în anexa nr. 1 cu punctaj care includea cele 10 puncte primite în urma cereri de adopție, fără să fi întreprins acțiuni concrete, convingătoare din care să rezulte că doresc într-adevăr să devină părinți adoptivi.
Niciunul dintre pârâți, prezumtivi părinți adoptatori, nu au înțeles să urmeze calea legală pentru ca pretinsul refuz al D. S. să fie sancționat.
Acesta este și motivul pentru care s-a apreciat ca fiind inutilă audierea în cauză a directorului și a angajaților D. S.
Apreciind astfel, în baza art. 3 din L. nr. 554/2004 instanța a admis în parte acțiunea și a dispus anularea pozițiilor nr. 3, 6, 7, 11 și 14 din Anexa 1 a Hotărârilor nr. 168/(...), nr. 189/(...) și nr. 221/(...), emise de C. Local al M. Z.
Procedând astfel tribunalul a înțeles să mențină anexele nr. 1 la hotărârile consiliului local, pentru persoanele care au obținut locuințele în condiții de legalitate, fiind implicit că hotărârile rămân să valideze pentru acestea locuințele legal atribuite.
În mod accesoriu, în baza art. 10 din L. nr. 152/1998, instanța a dispus anularea contractelor de închiriere încheiate de M. Z. cu pârâții prin înlăturarea lor din anexa 1 aceștia pierzând justul titlu pentru a fi parte în aceste contracte.
Cererea privind anularea listei definitive privind solicitanții care nu au acces la locuințele pentru tineri (Anexa II a Hotărârii nr. 1. a C. Local al M. Z.) a fost respinsă. Persoanele menționate în această listă nu au fost părți în proces, pe de o parte iar pe de altă parte instanța nu a fost investită cu verificarea îndreptățirii unora dintre aceste persoane de a accede între persoanele beneficiare de locuințe A.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții B. C., B. A.- M., T. R.-E., C. LOCAL AL M. Z. ȘI M. Z. prin P., precum și D. F.
Pârâții persoane fizice consideră că au fost nedreptățiți prin cererea formulată de către reclamantă și în același timp consideră că hotărârea dată prin sentința mai sus menționată este netemeinică și nelegală.
Autoritatea locală este cea care a adoptat criteriile de acces și criteriile de ierarhizare a cererilor pentru locuințe prin HCL nr. 20/(...), modificată prin HCL nr. 134/(...).
Locuințele ANL au fost atribuite urmare a îndeplinirii cerințelor stabilite de către legiuitor. Formularea referitoare la aplicarea criteriului cu privire la adopție și anume „ tinerii care au adoptat sau care adoptă copii", pentru care s-au acordat 10 puncte, a fost interpretabilă și în același timp confuză. într-adevăr, din punct de vedere juridic, adopția reprezintă operațiunea juridică prin care se creează o legătură de filiație între adoptator
și adoptat, legătură ce presupune un proces complex.
Insă, dacă la data solicitării locuințelor cererile în vederea unei adopții erau deja înregistrate la instituția competentă, iar la data repartizării locuințelor cererile nu au fost respinse, consideră că îndeplinesc condițiile legale impuse pentru obținerea locuinței în cadrul unor împrejurări legale.
Astfel, consideră ca nefondate acuzele ce li se aduc referitor la aplicarea criteriului „ tineri care au adoptat sau care adoptă copii", criteriu pentru care legea nu oferă practic nici o lămurire în ceea ce privește stadiul procedurii de adopție sau să aducă la cunoștință ce înscrisuri ar fi trebuit să depună solicitanții pentru a face dovada că „adoptă copii". în acest sens, s-au creat neînțelegeri între instituția la care a formulat cererea și reclamantă, în urma cărora s-a aflat în situația nejustificată și incomodă de-a face față unor acuze ce puteau fi evitate dacă formularea cu privire la adopție era una care prezenta o situație reală și concretă.
Mai mult decât atât, așa cum un proces în justiție începe printr-un întâi act de sesizare a instanței de judecată și se sfârșește eventual cu un act de executare, apreciază că exprimarea „adoptă copii" la timpul prezent presupune inițial o solicitare în acest sens, urmată de celelalte proceduri pe care legea le impune finalizării adopției. Astfel, având în vedere că, la data solicitării locuințelor, cererile de adopție erau deja înregistrate la instituția competentă, utilizarea verbului „ a adopta" la timpul prezent nu le poate fi imputabilă.
Pe de altă parte, din punct de vedere legal, controlul de tutelă administrativă al prefectului poate viza doar acte administrative sau contracte administrative, și nu părți din anexe ale unor astfel de acte. Prin urmare, obiectul acțiunii, face inadmisibilă acțiunea reclamantului, întrucât se solicită „anularea unor poziții dintr-o anexă".
O eventuală acțiune în contencios putea fi formulată doar pentru fraudă, însă pârâții nu au falsificat vreun document și nu au comis nici o infracțiune, care să aibă ca efect adoptarea actelor contestate.
Acțiunea este inadmisibilă, întrucât „actele" atacate au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice în planul raporturilor juridice pentru care au fost adoptate, respectiv încheierea unor contracte de închiriere.
In drept s-au invocat prevederile art. 299, 301, Cod Procedură Civilă.
Prin recursul declarat de pârâtul C. Local al M. Z. și M. Z. prin P. s-a solicitat instanței de recurs admiterea acestuia și rejudecând pricina pe fond să se dispună respingerea în întregime a cererii reclamantei.
Consideră că această hotărâre este nelegală întrucât instanța de fond nu a precizat motivele care au stat la baza respingerii excepției de inadmisibilitate a acțiunii văzând solicitarea efectivă a reclamantei- anularea celor 5 poziții din listă și efectele admiterii acesteia așa cum a fost ea formulată - excluderea acestor persoane din lista de priorități..
Este îndreptățit să susțină acest aspect, întrucât așa cum a arătat și în notele de ședință nr.4183/(...), în mod eronat s-a solicitat anularea celor cinci poziții din listele mai sus menționate, deoarece astfel formulată cererea echivalează cu faptul că persoanele aflate la aceste poziții nu îndeplinesc criteriile de acces la locuințe pentru tineri și prin urmare nu se pot regăsi pe aceste liste, ceea ce nu corespunde adevărului.
Ori, motivul de nelegalitate invocat de reclamant în prezenta acțiune este cu totul altul și anume că aceste persoane nu erau îndreptățite a beneficia de cele 10 puncte acordate potrivit criteriului de repartizare - " persoane care au adoptat sau care adoptă copii.
Având în vedere motivul de nelegalitate invocat, pe cale de consecință se putea solicita doar obligarea autorității locale la reîntocmirea celor două categorii de liste ținând seama de noul punctaj obținut de cei cinci pârâți, fără cele 10 puncte aferente criteriului menționat.
Această excepție de inadmisibilitate a acțiunii reclamantei este susținută de prevederile art. 18 alin.l din L. nr.554/2004 - legea contenciosului administrativ: " (1) Instanța, soluționând cererea ia care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz. să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. "
In concluzie, în mod eronat și nejustificat instanța de fond a respins această excepție, întrucât motivul de nelegalitate invocat privește o operațiune administrativă și anume aceea a acordării celor 10 puncte conform criteriului de ierarhizare persoane care au adoptat sau care adoptă copii", și care a stat la baza emiterii actului supus judecării și nu unei nelegalități în adoptarea actelor administrative atacate.
Iar în această situație se impunea obligarea autorității locale la reanalizarea cererilor celor cinci solicitanți cu interdicția acordării celor 10 puncte și reașezarea acestora în lista de priorități conform noului punctaj obținut și nicidecum excluderea acestora din lista persoanelor care au acces la astfel de locuințe.
Referitor la soluția instanței din Sentința nr.2932/(...) privind anularea contractelor de închiriere, menționează că aceasta este nelegală întrucât în situațiile în care se consideră că nu au fost respectate prevederile legale cu ocazia atribuirii locuințelor pentru tineri, reclamanta - I. P. S., are nu numai competența ci obligația legală de a sesiza instanța de judecată, pentru constatarea nulității contractului de închiriere ca act juridic subsidiar unui act administrativ considerat nelegal.
Insă numai nelegalitatea actului administrativ ce trebuie constatată în principal de către instanța de judecată, poate atrage nulitatea absolută a contractului de închiriere.
Astfel, cererea adresată instanței de judecată în acest sens nu poate avea în nici un caz ca obiect rezilierea respectiv anularea contractelor de închiriere așa cum a solicitat reclamanta.
De asemenea soluția instanței de fond este nelegală și sub următoarele aspecte de fond:
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat anularea pozițiilor 3,
6, 7, 11, și 14 din lista de repartizare a locuințelor pentru tineri destinate închirierii care constituie anexa nr.l la HCL nr.1. și HCL nr.2. precum și rezilierea contractelor de închiriere încheiate cu persoanele de la pozițiile menționate.
Față de primul capăt de cerere menționează că cele două hotărâri ale
C. Local al M. Z. sunt legale, fiind adoptate cu respectarea prevederilor legale mai sus menționate, astfel încât lista de repartizare aprobată prin aceste acte administrative s-a întocmit prin preluarea solicitanților din lista definitivă de priorități a solicitanților care au acces la locuințe pentru tineri aprobată prin HCL nr.168/(...).
Un prim aspect care trebuie lămurit este faptul că lista de priorități, respectiv lista de repartizare sunt noțiuni total distincte, ambele se aprobă de către consiliul local , însă prin hotărâri distincte.
Astfel, în speță lista definitivă de priorități privind solicitanții care au acces la locuințe pentru tineri a fost aprobată prin HCL nr. 168/(...), iar lista de repartizare a acestora prin HCL nr. 1. și HCL nr.2..
Aplicarea criteriilor de acces respectiv de ierarhizare a solicitărilor, printre care și cel referitor la adopție invocat de către reclamantă, s-a realizat doar în etapa privind analizarea cererilor solicitanților în vederea stabilirii acelor solicitanți care au acces la locuințe pentru tineri, respectiv pentru stabilirea punctajului aferent fiecărei cereri, iar în funcție de acest punctaj a fost întocmită și aprobată lista de priorități.
Referitor la criteriile în baza cărora se face analiza solicitărilor de atribuire a unei locuințe pentru tineri, menționează că potrivit prevederilor art.14 alin.7și 8 din MG nr.9., acestea se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale astfel: (8) In adoptarea criteriilor prevăzute la alin. (7) se vor avea în vedere următoarele: a) criteriile de acces la locuință vor fi adaptate la situațiile concrete existente pe plan local, numai din punctul de vedere al cuprinderii teritoriale. b) pentru criteriile de ierarhizare prin punctaj nu se admit modificări
și/sau completări, acestea urmând a fi preluate sub forma și cu punctajul stabilite în anexa nr. 11;".
Astfel, autoritatea locală a adoptat criteriile de acces și criteriile de ierarhizare a cererilor pentru locuințe prin HCL nr.20/(...) modificată prin
MCL nr. 134/(...), preluând în totalitate criteriile de ierarhizare cadru stabilite în anexa nr. 11 la HG nr.9..
Referitor la aplicarea criteriului „ tineri care au adoptat sau care adoptă copii criteriu pentru care se acordă 10 puncte, se poate lesne observa că legea nu oferă nici o lămurire în ceea ce privește stadiul procedurii de adopție care poate fi luat în considerare sau ce înscrisuri ar trebui să depună solicitanții pentru a face dovada că „adoptă copii".
Prin urmare, la analizarea cererilor s-a considerat că cererea de adopție înregistrată la D. G. de A. S. și P. C. S., prezentată de către solicitanți reprezintă un început de dovadă în acest sens, acordându-se cele
10 puncte aferente acestui criteriu.
Referitor la afirmația reclamantei că la data repartizării locuințelor nu s-au reconfirmat îndeplinirea tuturor criteriilor de acces, ca obligație instituită de prevederile art. 15 alin.5 clin HG 9., menționează că aceasta este total nefondată, întrucât se face o gravă confuzie între criteriile de acces care trebuie reconfirmate (1.vârsta de până la 35 ani; 2.faptul de a nu deține o altă locuință în proprietate; și 3.să dețină loc de muncă în Z.) și criteriile de ierarhizare (mai sus prezentate) în care se încadrează și criteriul privind adopția și care nu trebuie reconfirmat la data efectuării repartiției. în ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere și anume rezilierea respectiv anularea (după precizarea acțiunii) celor cinci contracte de închiriere, arată că această cerere este nelegală întrucât prevederile invocate de reclamantă ca temei legal - ari. 1 0 din L. nr. 152/1998 stipulează:
„Contractele de închiriere, contractele de vânzare-cumpărare, precum și orice alte acte încheiate cu încălcarea dispozițiilor ari. 8 alin. (3) și ale ort. 9 sunt lovite de nulitate absolută. Depistarea acestor cazuri și sesizarea instanțelor judecătorești pentru constatarea nulității și restabilirea situației anterioare se jac prin grija prefecților. "
In asemenea situații instanța de judecată nu poate dispune rezilierea contractelor de închiriere cum greșit a solicitat reclamanta , ci doar să constate nulitatea acestora.
In concluzie consideră că prezentul recurs este întemeiat astfel încât se impune admiterea acestuia și în consecință respingerea cererii reclamantei intimate I. P. J. S.
In drept s-au invocat prevederile art.304 alin.7 și 9 Cod procedură civilă, prevederile Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, HG nr.9. privind normele metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe și L. nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Reclamanta intimată I. P. J. S. a formulat întâmpinare prin care solicita Curții ca prin hotărârea ce se va pronunța in cauza sa se respingă recursurile formulate ca fiind nefondate, si menținerea sentinței civile atacate. întrucât, prin recursurile formulate nu se critica hotărârea fondului sub aspectul legalității, ci se repun in discuție si in fata instanței de recurs, excepțiile ridicate cu ocazia judecării fondului-si respinse pe buna dreptate de prima instanța in continuare, formulează câteva aprecieri vis-â-vis de acestea:
- Privitor la susținerile inadmisibilității acțiunii consideră ca aceasta este nefondata, instanța de fond reținând corect faptul ca atat cererea introductiva cat si precizările ulterioare au un obiect si o cauza expres si precis determinate.
Dupa cum lesne se poate observa, prin hotărârile atacate, autoritatea emitenta, aproba fie" lista definitiva de priorități", fie "lista de repartizare a locuințelor", fie "modificarea anexei 1 la H. 1.".
In concluzie aceste liste si anexe fac parte integranta din hotărârile consiliului atacate, fiind deci supuse controlului de legalitate exercitat de prefect.
Nu poate fi reținuta nici susținerea conform căreia acțiunea ar fi inadmisibila deoarece actele atacate au intrat in circuitul civil, si numai din perspectiva art.10 din L. nr. 152/1998, potrivit căruia actele încheiate cu încălcarea art.8(3) si art.9 sunt lovite de nulitate absoluta.
De asemenea, in cauza nu poate fi vorba de abuz de putere sau abuz de drept, deoarece prefectul fiind garantul respectării legii in teritoriu este abilitat de lege sa sesizeze instanța de contencios administrativ atunci cand apreciază ca un asemenea act administrativ -fie cu caracter normativ sau individual, ar fi fost adoptat prin nesocotirea legii, urmând ca, singura
,instanța de judecata sa aprecieze daca actul atacat este legal sau nu.
- Cu privire la excepția inadmisibilității cererii in anulare parțiala a actului administrativ, exprimă părerea ca si aceasta a fost in mod temeinic respinsa de Tribunalul Sălaj si cel puțin din perspectiva principiului de drept administrativ conform căruia actele administrative adoptate sau emise de autoritățile publice locale pot fi anulate, revocate sau modificate parțial sau total.
Dupa cum a arătat mai sus, listele si anexele aprobate prin aceste hotărâri fac parte integranta din ele, putandu-se deci solicita anularea doar a unei parti din acestea, asupra cărora planează suspiciunea de nelegalitate.
Nu poate fi vorba de a se solicita anularea in intregime a hotărârilor atacate cu consecința reluării procedurii de repartizare, atâta vreme cat se apreciază ca celelalte prevederi din actul atacat sunt conforme cu legea.
- Si excepția lipsei calității procesuale pasive a recurenților din prezenta cauza, este lipsita de temei legal si trebuie respinsa si cel puțin din perspectiva art. 16A1(2) din L. nr. 554/2004, coroborat cu art.57-58
C.pr.civ. Pe de alta parte, onorata Curte, recurentii-parati din prezenta cauza sunt parti intr-un raport juridic de drept administrativ apreciat ca fiind nelegal, situație in care pentru opozabilitatea hotărârii ce va fi pronunțata, era necesara si justificata introducerea acestora in cauza.
- Solicită a fi respinse si excepțiile privind necompetenta materiala a T.ui S. in soluționarea capetelor de cerere privind, anularea contractelor de inchiriere pentru motivele de mai jos.
Definim contractul administrativ ca fiind acordul de voința intre o autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta si un particular spre a constitui, modifica sau stinge raporturi juridice. D., una din condițiile esențiale ale contractului administrativ este aceea ca una din parti sa fie o autoritate administrativa.
De altfel insusi legea poate califica un anumit contract ca fiind administrativ, in termeni expresi, cum este si cazul spetei noastre, exprimata prin art.8 din L. nr. 152/1998.
O alta modalitate de calificare legala a contractului administrativ este cea implicita, prin atribuirea litigiilor născute din contract in competenta de soluționare a instanțelor de contencios administrativ.
In acest sens face precizarea si distincția intre contestațiile ce vizează încheierea contractului de către administrația publica, care, implicând un act administrativ, sunt judecate de instanța de contencios administrativ, si litigiile născute din executarea contractului, care, in lipsa unei precizări legale sau contractuale exprese, revin judecătoriei sau instanței de contencios administrativ, in funcție de partea care este chemata in judecata, in speța noastră C. Local Municipal Z.
Susținerile de mai sus sunt justificate si prin prisma prevederilor art. 17 C.pr.civ. conform cărora cererile accesorii sau incidentale sunt in căderea instanței competente sa judece cererea principala.
- Cu privire la excepția referitoare la lipsa calității procesuale active, respectiv lipsa de legitimare procesuala activa si a interesului prefectului in cauza, apreciază ca si acesta trebuie respinsa, cel puțin prin prisma prevederilor exprese ale art.3 din L. nr. 554/2004, raportat la art. 10 din L. nr. 152/1998.
In sprijinul celor de mai sus mai invocă, pe langa art. 125(5) din
Constituția României si prevederile Legii nr.340/2004, privind prefectul si instituția prefectului , HG nr.460/2006, privind aplicarea Legii nr.340/2004, capitolele referitoare la atribuțiile si responsabilitățile prefectului cu privire la verificarea legalității actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale.
Nu poate impartasi nici susținerea recurentei-parate T. R. E. conform căreia si in lipsa celor 10 puncte obținute in baza Criteriului 6.2. din Anexa
11 cu privire la adopție, ar indeplini punctajul necesar de 48 puncte pentru ai fi menținut contractul de inchiriere a locuinței A. Susține aceasta deoarece, contractul incheiat de autoritatea administrativa si recurenta- parata din speța este, conform art. 10 din L. nr. 152/1998, lovit de nulitate absoluta, nulitate care are un caracter imprescriptibil, iar instituțiile prefectului având responsabilități in depistarea acestor cazuri si sesizarea instanțelor competente.
Fata de starea de fapt prezentata si temeiurile de drept invocate solicită respingerea recursurilor formulate si menținerea Sent. Civ. nr.2932/(...) ca fiind temeinica si legala.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Situația de fapt dedusă judecății vizează adoptarea de către C. Local al mun. Z., pe parcursul anului 2010 a 3 hotărâri care au avut ca finalitate încheierea unor contracte de închiriere a unor locuințe pentru tineri între M.
Z. și pârâții intimați persoane fizice.
În vederea obținerii unei locuințe în condițiile Legii nr. 152/1998 pârâții T. R. E., B. C., T. C., B. A. și D. F. au prezentat Primăriei Z. documentele necesare printre care declarație pe proprie răspundere cu privire la faptul că nu au beneficiat de nici o altă repartiție de locuință, adeverință privind calitatea de salariat, copie acte de identitate și acte studii, adeverințe de venit dar și o adeverință emisă de către D. G. de A. S. și P. C. S. care atestă înregistrarea la această instituție a unei cereri de eliberare a atestatului necesar adopției unui copil sau o cerere de adopție adresată instituției specializate.
Raportat la anexa 11 din HG 9. privind aprobarea Normelor
Metodologice de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 consiliul local a atribuit fiecăruia dintre pârâții arătați un număr suplimentar de 10 puncte apreciind faptul că aceștia au făcut dovada că „au adoptat sau adoptă copii";.
În mod corect a reținut tribunalul că demersurile inițiate de către pârâți cu privire la adopția unui copil au avut un caracter strict formal aceștia rezumându-se la a depune o simplă cerere D. S. fără a mai iniția nici o acțiune ulterioară care să vădească intenția neîndoielnică de a finaliza adopția.
Probatoriul administrat în cauză raportat la fiecare dintre acești pârâți a justificat concluzia instanței potrivit căreia nu a existat o preocupare constantă și serioasă pentru finalizarea intenției de a adopta un copil și că apărările care au vizat refuzul instituției de a le acorda sprijin sunt nefondate.
Singura rațiune pentru care pârâții persoane fizice au înțeles să formuleze o cerere către D. S. a fost aceea de a obține punctajul suplimentar de 10 puncte cu ajutorul căruia au obținut pozițiile 3, 6, 7, 11 și 14 din anexa 1 la H. nr. 168/(...) și 2. emise de C. Local al mun. Z.
Chiar dacă legea nu este explicită atunci când face referire la „. care au adoptat sau care adoptă copii"; este evident faptul că o simplă cerere adresată unei instituții neurmată de nici un alt demers din care să rezulte o minimă preocupare în vederea finalizării unui astfel de demers nu poate conduce la altă concluzie decât aceea împărtășită și de către instanța de fond, că demersul pârâților persoane fizice a fost doar unul de conjunctură cu un singur scop de a obține un punctaj suplimentar și de a fi astfel favorizați la întocmirea listei de priorități.
În acest sens, Curtea reține apărările formulate de instituția P. potrivit cărora, deși contractele de închiriere ce fac obiectul prezentului proces au fost încheiate încă de la mijlocul anului 2010, iar recurenții-pârâți nici până la judecarea recursului nu pot face dovada finalizării sau, in cel mai fericit caz, continuarea procedurii adopției, ceea ce conduce la concluzia
, susținuta de altfel si de D. G. a P. C. S., ca cererile de adopție formulate au fost doar formale, recurentii-parati nu au avut niciodată dorința evidenta de a adopta. De altfel, in spiritual ideii de mai sus, recurentul-parat B. A. M., prin cererea de recurs depusa-pagina 2 alin.4, recunoaște: "... si alături de acestea as avea si oportunitatea de-a avea o locuința... " iar recurentul-parat B. C., in pagina 3 a recursului susține: ".. .renunț la acțiunea inițiala de a adopta un copil...".
Problema de drept ce se impune a fi lămurită în cauză este aceea dacă în lipsa îndreptățirii celor 5 pârâți de a beneficia de cele 10 puncte acordate potrivit criteriului de repartizare - persoane care au adoptat sau care adoptă un copil poate avea ca efect anularea pozițiilor pe care aceștia le ocupă în anexa 1 la hotărârile sus arătate sau se impune doar o reîntocmire a celor două categorii de liste ținând seama de noul punctaj obținut de pârâți prin excluderea celor 10 puncte aferente criteriului menționat.
La acest aspect se referă și recurentul C. Local al mun. Z. când face vorbire despre excepția inadmisibilității acțiunii, excepție pe care Curtea a apreciat-o în fapt ca o apărare de fond.
Analizând aceste susțineri Curtea le-a apreciat ca fiind pertinente întrucât, prin înlăturarea operațiunii tehnico-administrative de acordare a celor 10 puncte prin aplicarea criteriului adopției nu se poate nega cu titlu general aptitudinea pârâților persoane fizice de a avea acces la o locuință în condițiile Legii nr. 152/1998 singura sancțiune posibilă fiind aceea a reașezării acestora în lista de priorități conform noului punctaj obținut.
Întrucât contractele de închiriere au fost încheiate ținând seama de un punctaj acordat în mod nejustificat pârâților persoane fizice soluția anulării acestora apare ca o consecință firească existând de altfel ipotetic posibilitatea ca în urma recalculării punctajului, unii dintre aceștia să fie excluși de la repartizarea unei locuințe.
Greșit susține recurentul C. local că instanța de fond a dispus rezilierea contractelor, atât în considerentele cât și în dispozitivul hotărârii recurate făcându-se referire expresă la anularea acestor contracte în baza art. 10 din L. nr. 152/1998.
Susținerea potrivit căreia întocmirea listei de priorități se face pe baza punctajului aferent fiecărei cereri, punctaj care se verifică în etapa de analizare a cererilor a condus Curtea la concluzia că în urma anulării pozițiilor 3, 6, 7, 11 și 14 din anexa nr. 1 a HCL nr. 168/(...) și 2. singura obligație ce poate fi impusă consiliului local este aceea de a reanaliza cererile solicitanților vizați de pozițiile anulate cu interdicția acordării celor 10 puncte și reașezarea acestora în lista de priorități conform noului punctaj obținut.
Față de aceste împrejurări, în baza art. 312 C.pr.civ. Curtea va admite recursurile declarate de B. C., B. A.-M., T. R. E., D. F., C. LOCAL AL M. Z. împotriva sentinței civile nr. 2932 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui S. pe care o va modifica în parte în sensul că va admite în parte acțiunea precizată a reclamantului P. jud. S. împotriva pârâților C. LOCAL
AL M. Z., M. Z., T. R. E., B. C., T. C. G., B. A.-M. și D. F.
Va dispune anularea pozițiilor 3,6,7,11,14 din anexa nr. 1 a
Hotărârilor nr. 168/(...), 189/(...) și 22/(...) emise de C. LOCAL AL M. Z.
Va fi obligat pârâtul C. LOCAL AL M. Z. să analizeze cererile solicitanților vizați de pozițiile anulare cu interdicția acordării celor 10 puncte și să-i așeze pe aceștia în lista de priorități conform noului punctaj obținut.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D.DE
Admite recursurile declarate de B. C., B. A.-M., T. R. E., D. F., C. LOCAL AL M. Z. împotriva sentinței civile nr. 2932 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea precizată a reclamantului P. jud. S. împotriva pârâților C. LOCAL AL M. Z., M. Z., T. R. E., B. C., T. C. G., B. A.-M. și D. F.
Dispune anularea pozițiilor 3,6,7,11,14 din anexa nr. 1 a Hotărârilor nr. 168/(...), 189/(...) și 22/(...) emise de C. LOCAL AL M. Z.
Obligă pârâtul C. LOCAL AL M. Z. să analizeze cererile solicitanților vizați de pozițiile anulare cu interdicția acordării celor 10 puncte și să-i așeze pe aceștia în lista de priorități conform noului punctaj obținut.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
Red.M.H./dact.L.C.C.
3 ex./(...)
Jud.fond: D. D. I.
