Decizia nr. 2887/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)

D. CIVILĂ NR.2887/2012

Ședința data de 09 aprilie 2012

Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. S.

JUDECĂTOR : C. P.

JUDECĂTOR : A. M. C.

GREFIER : L. F.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. A J. C. împotriva sentinței civile nr.6509 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu intimata SC G. G. S., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 04 aprilie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei SC G. G. S.

În data de 06 aprilie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei o cerere de amânare din partea reprezentantului ales al intimatei, la care a anexat dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei pentru fondul cauzei.

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și 10 din Legea nr.554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și analizând cererea de amânare formulată de intimata SC G. G. S. prin prisma dispozițiilor art. 156 alin.1 C.pr.civ. o apreciază ca nefiind întemeiată și o respinge.

Apreciind că există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., Curtea apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Deliberând reține că,

Prin sentința civile nr.6509 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui

C. s-a admis în parte acțiunea in contencios administrativ formulata de reclamanta G. G. S., in contradictoriu cu parata D. G. A F. P. A J. C., și s-a dispus anularea in parte a Deciziei 209/(...) emisa de D. C. sub nr.29637/(...), exonerarea reclamantei de la plata sumei de 223.802 lei stabilita prin D. de impunere nr.685/(...).

De asemenea, s-a dispus rambursarea către reclamanta a sumei de

223.802 lei achitata către bugetul statului și a fost obligată parata la 33.350 lei cheltuieli de judecata.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin D. nr. 209 din data de (...) privind soluționarea contestației formulata de SC G. G. S. C.-N. si înregistrata la D. C. sub nr. 29637 din data de (...), completata cu adresa nr. 33482/(...) D. G. a F. P. a jud. C. a fost sesizata asupra aspectelor cuprinse in contestația formulata de SC G. G. S. împotriva Deciziei de impunere nr.685/(...), emisa pe baza R. de inspecție fiscala intocmit la data de (...).

Contestația are ca obiect suma de 249.982 lei, o parte din obligațiile fiscale stabilite suplimentar prin decizia de impunere.

II. Din R. de inspecție fiscala întocmit la data de (...) si Anexele care fac parte integranta pe baza căruia s-a emis D. de impunere nr.685/(...) - privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite in sarcina S. G. G. S. rezulta, in sinteza, următoarele:

A.) Impozitul pe profit.

1).Referitor la cheltuielile cu chiria a doua apartamente situate in B., str. Braziliei nr. 9/5, respectiv str. Muzeul Zambaccian nr. 24/3.

- petiționara nu a putut prezenta justificări cu privire la înregistrarea in contabilitate a cheltuielilor cu chiria, deci, nu sunt efectuate in scopul realizării de venituri impozabile.

Din Anexele nr. 2-3 la raportul de inspecție fiscala rezulta ca, suma cheltuielilor cu chiria apartamentelor din B. este:

- A. 2/ an 2004 - 11.130 iei.

Total cheltuielilor cu chiria 19.941 iei + 1.102 lei " 21.043 lei.

Din A. nr.10, rezulta ca aferent bazei impozabile in suma de 19.941 lei

(contestata de petenta), ii revine un impozit pe profit in suma de 4.193 lei.

Cu privire la debitul in suma de 5.698 lei si accesoriile aferente in suma de 7.333 lei (7.320 lei + 13 lei), stabilite pentru cheltuielile in suma de 35.612 lei, considerate nedeductibile fiscal/an 2005, nefiind efectuate in scopul realizării de venituri impozabile.

- aferent anului 2005, pct. 4 si 5 din raportul de inspecție fiscala, nu s-a acordat dreptul de deducere pentru cheltuielile cu cazarea si masa unor persoane fizice care nu au calitatea de angajat, administrator sau acționar in firma SC G. G. S., precum si pentru cheltuielile reprezentând servicii turistice prestate cu ocazia unor traininguri.

Din A. nr.10, rezulta ca aferent bazei impozabile in suma de 35.612 lei

(contestata de petenta), ii revine un impozit pe profit in suma de 5.698 lei

3). Cu privire la suma de 362.501 lei cheltuieli cu serviciile prestate in anul 2008 de către societăți din grup.

Aferent anului 2008, pct. 1.1.,1.2 si 1.3 din raportul de inspecție fiscala, societatea nu a prezentat documente pentru a justifica necesitatea cheltuielilor cu urmatorele servicii:

- servicii de management si asistenta prestate de R. G. G. H. NV- in suma de

315.796 lei (A. 9.1)

- servicii de împartire a costurilor E-plan si IT prestate de G. G. internațional BV - in suma de 10.990 lei (A. 9.2)

- servicii de IT prestate de G. R. IT S. BV - in suma de 35.706 lei (A. 9.3).

- Aferent bazei impozabile de 362.501 lei s-a calculat impozit pe profit suplimentar in suma de 58,000 lei :

Cu privire la cheltuielile aferente achiziției si intretinerii unor acvarii, pct.

1/an 2006, pct. 1/an2007 si pct. 2/an2008 din raportul de inspecție fiscala. - nu s-a acordat dreptul de deducere pentru suma de 43.372 lei cheltuieli cu întreținerea a doua acvarii cu pești marini, nefiind efectuate in scopul realizării de venituri impozabile.

- din Anexele nr. 4-6, rezulta ca suma de 43.372 lei defalcata pe ani calendaristici, se prezintă astfel: -15.316 lei/ an 2006 - A. nr.4;

-17.321 lei/ an 2007 - A. nr.5; -10.735 lei/ an 2008 - A. nr.6.

Aferent bazei impozabile de 43.372 lei s-a calculat impozit pe profit suplimentar in suma de 6.940 iei ( 2.451 lei/an 2006 + 2.771 lei/an 2007 + 1.718 iei/an

2008).

5). Cu privire la suma de 8.998 8ei cheltuielile de deplasare efectuate de angajații societăților din grup

- aferent anului 2008, pct.2 din raportul de inspecție fiscala, nu s-a acordat dreptul de deducere pentru cheltuielile de deplasare a unor persoane fizice care nu au calitatea de angajat la SC G. G. S.

- situația detailata a cheltuielilor cu persoanele neangajate este prezentata in anexa 6 la raport.

6). Cu privire la cheltuielile in suma de 15.604 lei aferente întalnirii anuale a angajaților.

- conform Anexei nr. 6, nu s-a acordat dreptul de deducere pentru suma de

15.604 lei (1.344 lei aferenta F.F. nr. 2/(...) si 14.260 lei aferenta F.F. nr.3/(...), ambele facturi emise de T. T., reprezentând servicii turistice, pe considerentul ca nu sunt efectuate in scopul realizării de venituri impozabile, (suma cuprinsa la pct.2/an2008 din raportul de inspecție fiscala).

- in cursul lunii ianuarie 2007, societatea a beneficiat de lucrări de constructii-montaj pentru care nu s-au aplicat masurile de simplificare prevăzute la art.160, al.(3) din Legea nr.571/2003.

- situația facturilor fiscale aferent cărora societatea si-a dedus eronat TVA este prezentata in A. 12.2 la raportul de inspecție fiscala.

- s-a stabilit suplimentar TVA colectat in suma de 30.893 lei.

2). In ce privește debitul suplimentar de 16.463 iei TVA colectata.

- inspecția fiscala a constatat ca pentru prestarea de serviciu desfășurata pe teritoriul R. si facturata către G. G. I. G., pelenta a aplicat in mod eronat scutirea de TVA prevăzuta la art.143 din Legea IU.571/200J.

- întrucat beneficiarul lucrării este SC La L. B. S., societatea a încălcat prevederile art.133, al.(1) din Legea nr.571/2003.

- s-a stabilit suplimentar suma de 18.463 lei TVA colectata si accesorii in suma de 28.707 lei (26.962 lei + 1.745 lei) asa cum rezulta din A. nr. 12 la raport.

3). Referitor ia debitul suplimentar de 3.983 lei TVA deductibil si majorări de întârziere in suma de 2,051 lei, societatea si-a dedus in mod eronat TVA aferent

FF nr. 14703/(...), fara sa detina exemplarul original al facturii, ci doar o copie fax.

- s-au încălcat prevederile ari 146, al(1), lit.a) din Legea nr.571/2003 si pct.

46, al.(1) din HG nr.4..

C. Impozitul pe veniturile nerezidentilor.

Referitor la debitul suplimentar in suma de 9.844 lei, si accesorii aferente in suma de 13.276 lei (12.917 lei + 359 lei),

- in perioada 2004 - ianuarie 2007, societatea nu a calculat si nu a reținut impozitul aferent veniturilor plătite către nerezidentui G. K. M. NV O. (actualmente denumita R. G. G. H. NV ), incalcand prevederile art.116, al.(1) din Legea nr.571/2003.

- in momentul plații veniturilor, societatea nu deținea certificatele de rezidenta fiscala ale partenerului străin.

- pentru anii (...) si ianuarie 2007 certificatele de rezidenta fiscala au fost emise la 6. de (...).

- ca urmare, conform Anexei nr.2"1, cu privire la impozitul pe veniturile nerezidentilor, s-a stabilit un debit suplimentar in suma de 9.844 lei.

III. Luând in considerare constatările organelor de control, motivele prezentate de societate, documentele existente la dosarul cauzei precum si actele normative in vigoare in perioada verificata, invocate de contestatoare si de către organele de control, se rețin următoarele:

A). Impozitul pe profit.

1). In legătura cu debitul suplimentar in suma de 4.193 lei si accesoriile aferente in suma de 6.449 lei. (6.213 lei + 236 lei), cauza supusa soluționării este de a stabili deductibilitatea fiscala pentru cheltuielile cu chiria, m condițiile in care, efectuarea acestor cheltuieli nu se justifica a fi necesara si nu este aferenta realizării de venituri impozabile, iar pe cale de consecința fiscala, daca petiționara datorează obligațiile fiscale in materie de impozit pe profit.

In fapt, pentru perioada aprilie 2004 - decembrie 2005, inspecția fiscala nu a admis la deducere cheltuielile in suma de 19.941 lei reprezentând chiria a doua apartamente situate in B., str. Braziliei nr. 9/5, respectiv str. Muzeul Zarnbaccian nr. 24/3, pe motivul ca aceste cheltuieli nu sunt efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

In acest sens se arata ca asa cum rezulta din documentele verificate, angajații societății, inclusiv D-l I. leonard - administratorul societății, cu ocazia deplasărilor la B., au fost cazați la diverse unități hoteliere si nu la cele doua apartamente inchiriate, iar serviciile prestate de petenta sunt realizate Ia sediul social situat in C.-N. si nu in B..

La data de (...), petiționara declara la O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj punctul de lucru de la adresa: M. B., str. Uruguay nr.19. Cheltuiala cu chiria acestui spațiu si utilitățile aferente fiind justificate de la aceasta data.

Ca urmare, pe considerentul ca prin înregistrarea cheltuielilor cu chiria celor doua apartamente s-au încălcat prevederile art.21, al.(1) din Legea

571/2003, s-a stabilit baza impozabila in suma de 11.130 lei /an 2004 si 9.913 lei/ an 2005 - din care petenta contesta 8,811 iei/an 2005,

In privința cheltuielilor cu chiria apartamentelor din B. efectuate in anul

2005, conform Anexei nr.3 la raportul de inspecție fiscala, cuantumul acestora este de 9.913 !ei.

In drept, potrivit art.21, al.(1) din Legea nr.571/2003 privind C. fiscal, "(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare."Iar la pot. 22 din Normele metodologice de aplicare a L. nr.571/2003, aprobate prin HG nr.44/2904, se precizează: "C.le efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea și comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare."

Din conținutul cadrului legislativ invocat, s-a retinut ca o regula fiscala conectarea cheltuielilor la venituri, care impune recunoașterea numai a. acelor cheltuieli care sunt ocazionate de desfășurarea curenta a activității. Astfel, o cheltuiala este deductibila din punct de vedere fiscal numai daca a fost efectuata in interesul direct al activității si este producătoare de venituri. D. prin ocazionarea ei nu sunt generate venituri, atunci aceasta cheltuiala este considerata nedeductibila fiscal.

Arătă ca o parte din documentele prezentate in A. 4, pag.3-15, nu au legătura cu speța in cauza, întrucât aparțin perioadei in care petenta nu deținea contracte de închiriere pentru spatii din B., respectiv documente din perioada decembrie 2003, ianuarie - martie 2004.

In concluzie, prin documentele prezentate societatea nu a dovedit necesitatea cheltuielilor cu spatiile închiriate in suma de 19.941 lei, respectiv ca acestea sunt efectuate in scopul desfășurării activității proprii, generatoare de venituri, motiv pentru care cheltuielile in cauza sunt considerate nedeductibile din punct de vedere fiscal.

2). Cu privire la debitul in suma de 5,698 lei si accesoriile aferente in suma de 7.333 lei (7.320 lei + 13 lei), stabilite pentru cheltuielile in suma de

35.612 lei/an 2005 ( 3/191 lei + 32.421 lei), cauza supusa soluționării este do a stabili daca, in mod lega!, organele de inspecție fiscala au stabilit ca nedeductibile fiscal cheltuielile cu cazarea, masa si servicii turistice efectuate in favoarea unor persoane fizice care nu au calitatea de angajați, administratori sau acționari in firma SC G. G. S.

In fapt, in cursul anului 2005, societatea contestatoare a inclus in categoria cheltuielilor deductibile suma de 35.812 iei reprezentând cazarea si masa unor persoane fizice neangajate in firma precum si servicii turistice prestate cu ocazia unor traininguri care au avut loc in diverse locații.

Documentele in baza cărora petenta s-a înregistrat cu cheltuielile in suma de 35.612 lei sunt prezentate in A. nr.3 la raportul de inspecție fiscala, din care suma de 3.191 lei (267 lei + 383 lei + 837 lei + 779 lei + 648 lei + 277 lei ) cu explicația " cazare in ct.62.5 pentru persoana fizica neangajata G. (...), iar suma de 3.(31.879 iei + 542 lei), cu explicația " nu e in scopul realizării de venituri impozabile (prestații turistice).

Organele de inspecție fiscală au considerat aceste cheltuieli ca fiind nedeductibile fiscal, cu consecința fiscala de stabilire) a impozitului pe profit suplimentar in suma de 5.608 lei.

In drept, potrivit aii. 21. al.(1) si al.(2) lit.e) din Legea nr.571/2003, coroborate cu prevederile pct.27 lit.h din HG 4., precizează:

Art.21 "(I) ... sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare

(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și: e) cheltuielile de transport și cazare în țară și in străinătate, efectuate de către salariați și administratori precum șl pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; pct. 27. [...] în sensul art. 21 alin. (2) Ut. e) din C. fiscal, persoanele fizice asimilate salariaților cuprind și:

[...] b) persoanele fizice rezidente și/sau nerezidente detașate, potrivit legii, în situația în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora,

Așa cum s-a arătat si la punctul A.1. de mai sus, sunt recunoscute ca deductibile fiscal doar cheltuielile efectuate in interesul direct al activității si sunt generatoare de venituri.

In ce privesc cheltuielile cu cazarea, in conformitate cu cadrul legislativ invocat, acestea sunt deductibile la calculul profitului impozabil doar in situația in care persoana care a efectuat aceste cheltuieli are calitatea de angajat al societății, administrator sau persoana asimilata salariaților.

Analizându-se documentele existente la dosar prin prisma cadrului legislativ invocat, se rețin următoarele:

- conform Anexei 3 la raportul de inspecție fiscala, persoanele fizice pentru care petenta si-a dedus cheltuielile cu cazarea sunt următoarele:

Bressing Heinz, Waschnewschi Reiner, Soeters Eric si Isgro Vicenzo.

- petiționara nu a suportat drepturile legale cuvenite pentru persoanele menționate, acestea fiind angajate, probabil, la persoanele juridice afiliate S. G. G. S..

- de asemenea, persoanele in cauza nu au fost detașate, potrivit legii, la S. G. G. S., petenta neprezentand niciun document in acest sens.

- prin urmare, deoarece aceste persoane nu au calitatea de salariați si nu pot fi considerate persoane fizice asimilate salariaților, cheltuielile cu cazarea si masa in suma de 3.191 lei efectuate de aceste persoane si înregistrate de petenta in contul 625, sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.

- cheltuielile in suma de 32.421 lei sunt compuse din suma de 542 lei aferenta FF nr. 9661312/(...) emisa de T. T. cu specificația prestații turistice si suma de 31.879 lei aferenta FF nr.08524412/(...) emisa de C. G. cu specificația: servicii cazare eveniment, conferința si masa.

- cheltuielile reprezentând prestații turistice in suma de 542 lei s-au efectuat in legătura cu evenimentul organizat la C. G.

- din Lista participanților ia întâlnirea din Estul si Sudul Europei organizat la C. G. in perioada 19-23 octombrie 2005 prezentata in susținerea contestației (A. 8 pag.3 la contestație), rezulta ca majoritatea persoanelor participante (40 din 46) sunt reprezentanți ai G. Kazastan, G. Kiev» G. Spolka, G. Uzbek, G. Berlin,(...), persoane care nu au calitatea de salariați, administratori sau persoane fizice asimilate salariaților SC G. G. S.

- pentru persoanele participante din partea SC G. G. S. C.-N. (sase persoane), cuprinse in lista menționata mai sus, petiționara nu prezintă niciun document justificativ (ordin de deplasare, decont de cheltuieli, rapoarte din care sa rezulte in ce s-au materializat aceste intaliniri, rezultatele întrunirii, etc.), prin care sa justifice cuantumul si necesitatea cheltuielilor ocazionate cu evenimentul desfășurat la C. G.

Fata de cele prezentate si tinand seama de cadrul legislativ invocat, rezulta in mod clar ca petiționara nu poate beneficia de deductibilitatea la calculul profitului impozabil pentru suma de 35.612 lei reprezentând cheltuieli cu cazarea, masa si prestații turistice făcute in favoarea unor persoane fizice care nu au calitatea de salariați/persoane asimilate salariaților din cadrul SC G. G. S.

Prin urmare, s-a retinut ca legala si corecta măsura luata de echipa de inspecție fiscala pentru suma de 35.612 lei stabilita cu titlu de cheltuieli nedeductibile, cu consecința fiscala de stabilire a impozitului pe profit aferent in suma de 5.698 lei si accesoriile aferente in suma de 7.333 lei (7.320 lei + 13 lei), contestația urmând a se respinge ca neîntemeiata pentru acest capăt de cerere.

3). In legătură cu debitul în suma de 58-000 lei impozit pe profit si majorările de întârziere aferente in suma de 16.527 lei cauza supusa soluționării este de a stabili daca cheltuielile cu serviciile prestate de societățile din grup sunt deductibile la calculul profitului impozabil, in condițiile in care societatea contestatoare nu are la baza documente care sa justifice prestarea efectiva a serviciilor si necesitatea efectuării lot in scopul desfășurării activității proprii.

In fapt, in cursul anului 2008, petiționara înregistrează pe cheltuieli deductibile ( in contul 625 "Alte impozite si taxe") suma de 362.501 lei reprezentând c/v servicii prestate si facturate de către parteneri contractuali- persoane juridice afiliate, astfel:

- 315.796 lei - servicii de management si asistenta prestate de R. G. G. H.

NV, ( A. 9.11a raport);

- 10.999 tei - servicii E-Plan de "împărțire a costurilor" prestate de G. G. I.

BV ( A. 9.2 ia raport);

- 35.706 lei - servicii IT prestate de G. R. IT S. BV (A. 9.3 la raport);

Pe motiv ca petenta nu a putut prezenta documente justificative care sa ateste prestarea electiva a serviciilor si necesitatea efectuării lor, echipa de inspecție fiscala, tinând seama de art.21, al.(4), lit.m) din Legea 571/2003, nu au acordat drept de deducere pentru cheltuielile in suma de 362.501 iei, cu consecința fiscala de stabilire a impozitului pe profit suplimentar in suma de

58.000 lei.

Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultantă, asistență sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuție, precizarea serviciilor prestate, precum și tarifele percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de această natură să se facă pe întreaga durată de desfășurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului; prestarea efectivă a serviciilor se justifică prin: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare;

- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate.

Conform textelor de lege invocate mai sus, s-a retinut ca legiuitorul a condiționat caracterul deductibil al cheltuielilor cu serviciile, de prestarea efectiva a acestora, probata prin documente justificative, si de dovedirea necesității efectuării lor in scopul desfășurării activității proprii.

Având in vedere ca in speța este vorba despre servicii facturate intre societăți care fac parte din același grup, persoane juridice afiliate, țin sa invoce si prevederile pct.41 clin HG 4..

Tinând seama de dispozițiile legale invocate si analizând documentele anexate la contestație, prezentate de altfel si in timpul inspecției fiscale, ca si J. pentru a dovedi prestarea efectiva a serviciilor in cauza, in beneficiul SC G. G.

S., se rețin următoarele:

1 )• Cu privire la serviciile de management general in suma 315.795 lei facturate in baza C.ui de prestări servicii/(...) de către R. G. G. H. NV. situația cu facturile fiscale fiind prezentata in A. nr.9.1 la raportul de inspecție fiscala.

Luând spre analiza documentele prezentate in susținerea contestației, cu privire la serviciile de management, se rețin următoarele:

- conform contractului prezentai in A. 9 la contestație, părțile - care aparțin aceluiași Grup multinațional, au convenit ca beneficiarul - S. G. S. va acorda o remunerație prestatorului, remunerare care va fi facturata si achitata lunar conform solicitării G. K. M. N.V.( GKMF) O., in prezent denumita R. G. G. H. N..

- in completare la acest contract, prin adresa din (...), G. G. S. este înștiințată ca " procentul (remunerația) care trebuie achitata urca la 1,65% din vanzarile actuale. Procentul va fi achitat retroactiv începând cu data de 01 ianuarie 2008".

- facturile fiscale, prezentate in copie - A. 12 la contestație, conțin explicația "taxe datorate,..., in valoare de 1,65% din valoarea vânzărilor" precum si o descriere a tipului de serviciu prestat (ex. C.anta si asistenta in vederea identificării targeturilor industriale si comerciale pe termen scurt si mediu ale beneficiarului")

- conform explicațiilor date de către d-na G. I. in calitate de director economic si d-l I. L. in calitate de administrator al S. G. S., "serviciile facturate de SC R. G. G. S. si SC G. I. BV reprezintă servicii de analiza si stabilirea strategiilor de management pentru fiecare firma din grup pentru o desfășurare unitara a activității tuturor firmelor din grup" (Nota explicativa nr. 656/(...) si nr. 836/(...)).

- pe lângă contractul încheiat intre părti, petiționara justifica prestarea efectiva a serviciilor de management facturate, cu documentele prezentate in A. 12 la contestație, ce constau in: mesaje electronice transmise de diverși reprezentanți ai societății partenere, doua facturi fiscale emise de SC W. T. S. reprezentând servicii a unităților hoteliere din C.-N. si B., cuprinsul unei lucrări cu tema "Managementul riscului ..." de dr. J. P. si bibliografia acestei lucrări, manuale de utilizare si instrucțiuni de iucru -S. S. 2008 si alte materiale redactate in limba engleza.

Fata de cele prezentate cu privire serviciile de management se rețin următoarele:

- referitor la documentele atașate în A. 12 la contestație menționează ca acestea nu conțin minimul de elemente menite sa le asigure calitatea de documente justificative si totodată, din conținutul lor nu rezulta ca ar fi vorba despre prestarea unor servicii de management.

- pentru serviciile descrise in facturile fiscale nu se prezintă documente justificative aferente din care sa rezulte: când a avut loc prestarea, in ce a constat, cine Ie-a efectuat, cine a participat din partea societății contestatoare si nu in ultimul rând costul acestora, cine l-a suportat si efectele asupra rezultatelor firmei.

- prin urmare, fata de prevederile contractuale prevăzute la A.-S.

[...], petiționara nu prezintă nici un document care sa ateste realitatea efectuării acestora si faptul ca a beneficiat de servicii de management,.ci s~a limitat a susține cheltuielile cu asa zisele servicii de management in suma de 315.795 lei asa cum au fost solicitate, prin facturi, de către partenerul din O., pe baza de cota procentuala din vânzările SC G. G. S., fara a pretinde alte documente prin care sa justifice efectuarea cheltuielilor, necesitatea si cuantumul real al acestora. In aceste condiții, prestarea efectiva a. serviciilor nu poate fi probata.

Petiționara afirma ca de fapt serviciile de management au constat in: - asistenta in identificarea de potențiali-clienți si furnizori pe diverse piețe (ex. G.,

O., Franța, R.), participarea la diverse licitații, asistenta in stabilirea strategiei de vânzări si a politicii de preturi(...), ori, si in aceste cazuri, cheltuielile ocazionate trebuiau materializate in documente. rapoarte si proiecte).

- nu exista nicio clauza cu privire ia alocarea costurilor pe servicii si nici in ceea ce privește distribuirea din valoarea totala a fiecărui tip de serviciu către petenta. In afara de clauza "C. "împărțirii costurilor", va fi facturat cu titlu de contribuție la E-plan si acoperă urmatoarele activități (...) in suma de 6.000

EUR/an1", pe care o consideram sumara, întelegerea nu conține alte elemente care sa probeze ca suma distribuita către SC G. G. S., reprezintă valoarea unor servicii reale pretinse a fi efectuate.

- de asemenea, având in vedere ca intreg grupul internațional beneficiază de aceste programe, nu se prezintă o situație a costurilor totale a acestora, ou defalcare pe tipuri de servicii, din care sa rezulta cat ii revine SC G. G. S.

-referitor la documentele prezentate in A. 13 la contestație, acestea nu conțin minimul de elemente menite sa le asigure calitatea de documente justificative si totodată, din conținutul lor nu rezulta ca petiționara ar fi beneficiat de serviciile acoperite prin acordul încheiat intre parti.

3), In ce privește cheltuielile in suma de 35.706 lei reprezentând servicii IT prestate si facturate de G. R. IT S. BV O., situație prezentata in A. 9.3 la raportul de inspecție fiscala.

Pentru justificarea înregistrării ca deductibile fiscal a cheltuielilor in suma de 35,706 iei, petiționara prezintă C. încheiat intre G. R. IT S. BV in calitate de prestator si SC G. G. S. in calitate de beneficiar S. incluse in contract sunt: Specificații cu privire la pachetul standard software G. (pachet de licențe pentru diverse programe software - conform explicației data prin contestație); Design, achiziționare, configurare si specificații aie infrastructurii standardizate back-end si Funcționarea infrastructurii back-end.

Referitor la facturare si preturi, partite s-au inteles ca serviciile vor fi facturate lunar in conformitate cu lista de preturi aprobata de conducerea G. IT la o rata invariabila (preț fix). Totodată se specifica prețul/serviciu in vigoare la semnarea contractului.

Fata de cele prezentate consideră ca serviciile IT sunt de fapt servicii efectuate in favoarea partenerului extern pentru o desfășurare unitara a activității firmelor sale ca fac parte din grup.

De subliniat este faptul ca nu se poate verifica costul acestor programe IT, alocarea acestora pe tipuri de servicii si apoi distribuirea către societățile din grup, având in vedere ca intreg grupul internațional beneficiază de aceste programe.

Toate cheltuielile presupun materializarea acestora in documente.

Țin sa menționeze ca, prin dispoziția de masuri nr. 663/(...) echipa de inspecție fiscala a solicitat societății verificate detalierea serviciilor prestate pentru fiecare invoice primit de la parteneri si anume: rapoarte de lucru, situații de lucrări, studii de piața sau alte materiale corespunzătoare.

Din nota explicativa nr. 836/(...) data de d-l I. L. in calitate de administrator al SC G. G. S. rezulta ca in afara de contractele încheiate intre parti nu mai sunt si alte documente prin care sa se justifice prestarea acestor servicii.

In concluzie, considera ca nu pot fi deduse cheltuielile in suma de

362.501 lei, numai in baza propriilor înțelegeri contractuale, tinand sema ca SC

G. G. S. nu ar fi ocazionat asemenea cheltuieli daca ar fi acționat ca o persoana independenta, iar pe cale de consecința fiscala, profiturile sunt afectate de aceste cheltuieli.

Petiționara nu prezintă documente care sa justifice realitatea efectuării cheltuielilor si faptul ca a beneficiat de aceste servicii, ori toate cheltuielile presupun materializarea acestora in documente.

Prin urmare, se retine ca societatea contestatoare s-a limitat la a accepta cuantumul serviciilor, așa cum au fost facturate de parteneri, fara a pretinde documente prin care sa se justifice in efectuarea cheltuielilor, necesitatea si un cuantum rea! al acestora, ori, in aceste condiții, prestarea efectiva a serviciilor nu poate fi probata, nici din punct de vedere al cuantumului si nici d*n punct de vedere al necesității efectuării lor in scopul desfășurării.

De asemenea, contractele in sine nu pot fi considerate documente justificative care sa stea la baza facturării cheltuielilor, întrucat, deși a fost voința juridica a pârtilor cu privire la distribuirea costurilor/ cheltuielilor sub forma de prestări servicii, caracterul deductibil a! cheltuielilor aferente acestora nu poate fi conferit numai in baza contractului, in cauza fiind absolut obligatorie dovada ce s-a beneficiat de aceste servicii fiind necesare pentru nevoile societății.

În fapt, aferent perioadei 2006-2008, inspecția fiscala nu a acordat dreptul de deducere pentru suma de 43,273 iei cheltuieli cu achiziționarea si întreținerea unor acvarii cu pești marini (acvariu cu apa dulce si acvariu apa sărata), cheltuielile nefiind efectuate in scopul realizării de venituri impozabile, conform art. 21, al.(1) din Legea nr.571/2003.

Societatea considera ca a încadrat corect acvariul, fiind destinat creării unui spațiu cat mai agreabil din cadrul societății. C.le legate de amortizarea mijloacelor fixe (inclusiv a celor din categoria 3.1.3 a obiectelor decorative) sunt deductibile fiscal, conform art.24, al.(19) din Legea 571/2003. C.le cu întreținerea obiectelor cu scop decorativ, amplasate in sediul unde societatea își desfășoară activitatea generatoare, de venituri ar trebui sa fie deductibile fiscal in baza principiului de deductibilitate prevăzut ia art.2"1, al.(1) din Legea nr.571/2003.

Petiționara contesta baza impozabila in suma de 44.600 lei, impozitul pe profit aferent in suma de 7.136 lei si majorările de întarziere in suma de 4.163 lei. a). Pentru a deduce o cheltuiala la calculul impozitului pe profit, petenta trebuie sa facă dovada ca aceasta era aferenta venitului obținut, sub sancțiunea considerări? ei ca nedeductibila prin uzitarea de către legiuitor a sintagmei "numai cheltuielile, efectuate în scopul realizăm de venituri impozabile ".

Totodată, având in vedere ca acvariile au fost înregistrate ca mijloace fixe din categoria 3.1.3 "Tablouri, gravuri, decorațiuni interioare în afara celor înregistrate în patrimoniul cultural național", prevăzute de HG nr.2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, menționează ca același act normativ, la cap. IE! pct.2, precizează;

Obținerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creșterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreținere și funcționare.

Fata de situația de fapt si de drept, se reține că - cheltuielile cu acvariile nu au legătura directa cu desfășurarea activității, respectiv activități de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea, ca urmare, aceste cheltuieli nu sunt efectuate in scopul realizării de venituri impozabile.

- conform celor descrise de echipa de inspecție fiscala prin referatul cu propunerile de soluționare a contestației acvariul este amplasat in asa zisa sa!a de consiliu aflata la etajul 1 al clădirii, amenajata cu o masa, 4 scaune si o canapea, care de fapt este biroul D-lui I. L., care "in cea mai mare parte a timpului este plecat in deplasare, iar restul angajaților ( aproximativ 11) isi desfășoară activitatea la parterul clădirii.

- prin urmare, natura si valoarea mare a acestui obiect nu este justificata ca fiind necesara si oportuna bunului mers al activității.

Achiziționarea si întreținerea acvariilor nu concura la obținerea beneficiilor economice viitoare.

Motivul invocat de petenta potrivit căruia "...acvariul a fost destinat creării unui spațiu cat mai agreabil din cadrul societății", se constata a fi netemeinic si irelevant in soluționarea cauzei.

Petenta a evidențiat cheltuielile cu acvariile ca fiind deductibile fiscal netinand cont de prevederile legale in materie care impune respectarea anumitor reguli fiscale in ce privește deductibilitatea cheltuielilor la calculul profitului impozabil.

În consecința, suma de 43.373 lei cheltuieli cu acvariile este nedeductibila fiscal ia calculul profitului impozabil. Pe cale de consecința fiscala, petiționara datorează impozitul pe profit suplimentar in suma de 6.940 tei si majorările de întârziere aferente in suma de 4.002 lei. contestația urmând a se respinge, ca neîntemeiata pentru aceste sume.

5). Cu privire la impozitul pe profit in suma de 1.439 lei si majorările de întârziere in suma de 3.079 Soi, stabilite pentru cheltuielile in suma de 8.996 lei/ an 2008, cauza supusa soluționării este de a stabili daca sunt deductibile fiscal cheltuielile cu cazarea efectuate în favoarea unor persoane fizice care nu au calitatea de angajați, administratori sau acționari in firma SC G. G. S.

In fapt, pentru anul 2006,- echipa de inspecție fiscala nu a acordat drept de deducere pentru cheltuielile de deplasare in suma de 8.996 lei, întrucât au fost efectuate de persoane fizice neangajate la SC G. S., fiind încălcate prevederile art.21, al.(2), lite) din Legea 571/2003.

Petenta contesta măsura luata de inspecția fiscala motivând ca respectivele cheltuieli au fost efectuate de angajații societăților din grup - R. G. G. H. NV si G. R. IT S. BV-(mentionati in A. 16 la contestație) care s-au deplasat in R. pentru a acorda asistenta angajaților SC G. G. SKL. In baza contractelor încheiate cu acestea (Anexele nr.9 si nr.10), prin care se prevede ca beneficiarul serviciilor se obliga sa suporte toate cheltuielile legate de prestarea serviciilor, care includ si cheltuielile de deplasare.

In drept, se fac aplicabile aceleași dispoziții legale invocate la lit. A. pct.2). de mai sus, respectiv art. 21, al.(2)s lîto) din Legea nr.571/2003, coroborate cu prevederile pct.27, lit.b din HG 4.. Organul de soluționare a contestației isi menține considerentele prezentate la punctul A. de mai sus, concluzia fiind ca petenta interpretează in mod eronat si limitativ dispozițiile legale invocate numai pentru propriile înțelegeri contractuale, întrucât sunt "... cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și cheltuielile de transport si cazare în țară și în străinătate, efectuate de către salariați și (...) alte persoane fizice asimilate acestora care cuprind si persoanele fizice rezidente și/nerezidente detașate, potrivit legii, în situația în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora.

De asemenea, persoanele în cauza nu pot fi considerate nici persoane fizice asimilate, deoarece nu au fost detașate, potrivit legii la S. G. G. S., ceea ce înseamnă ca petenta trebuia sa suporte drepturile legale cuvenite acestora, nefiind prezentat niciun document in acest sens.

Prin urmare, deoarece aceste persoane nu au calitatea de salariați si nu pot fi considerate nici persoane fizice asimilate salariaților, cheltuielile cu deplasarea efectuate de acestea si înregistrate de petenta in contul 625, sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, cu consecința fiscala de stabilire a impozitului pe profit suplimentar in suma de 1.439 lei, contestația urmând a se respinge ca neîntemeiata pentru acesta suma.

6). Cu privire ia suma de 2,497 iei impozit pe profit si majorările de întârziere aferente in suma de 1.136 lei, stabilite pentru cheltuielile in suma de 15.604 lei cauza supusa soluționării este daca aceste cheltuieli pol fi deductibile fiscal in condițiile in care societatea nu a putut justifica necesitatea efectuării lor in scopul desfășurării activității.

In fapt, conform Anexei nr. 8, nu s-a acordat dreptul de deducere pentru suma de 15.604 iei (1.344 iei + 14.260 lei), aferenta F.F. nr. 2/(...) si F.F. nr.

3/(...), ambele emise de T. T., cu explicația servicii turistice, pe considerentul ca nu sunt efectuate in scopul realizării de venituri impozabile, fiind încălcate prevederile art.21, al.(1) din Legea nr.571/2003 privind C. fiscal.

Referitor la motivația petiționarei potrivit căreia cheltuielile în cauza au fost efectuate cu ocazia întâlnirii anuale a angajaților, încadrându-se în prevederile art. 21 f alin (3), lit c) din Legea 571/2003 arată că afirmația nu este susținută prin documente pentru a dovedi necesitatea si scopul acestei întâlnirii, unde a avut loc, cine a participat din partea firmei si orice alte materiale corespunzătoare.

Apoi , în privința TVA in suma de 30.893 lei consemnata în facturile fiscale primite de la partenerii cu care a contractat lucrări de constructii - montaj. Constatându-se ca aceste lucrări se încadrează in categoria bunurilor si serviciilor pentru care se aplica masurile de simplificare prevăzute la art.160, al.(3) din Legea nr.571/2003, respectiv « taxarea inversa», organele de inspecție fiscala au stabilit suplimentar TVA colectata in suma de 30.893 lei.

Potrivit prevederilor art.160, al(1), al.(2) lit c), al. (3) si al.(5) din Legea nr.571/2003 privind C. fiscal, lucrările de constructii-montaj de care a beneficiat petenta (aspect recunoscut prin explicațiile date prin contestație, pct.1 sursa TVA), reprezintă servicii pentru prestarea cărora se aplica masurile de simplificare, de aplicarea acestora fiind răspunzători in egala măsura atât furnizorul cat si beneficiarul lucrărilor.

Pentru astfel de servicii, furnizorii sunt obligați sa emită facturi pe care. sa înscrie mențiunea "taxare inversa" fara sa înscrie taxa aferenta si fara a se face plata taxei intre furnizor si beneficiar, iar in situația in care furnizorul nu a făcut aceasta mențiune, beneficiarul este obligat sa aplice taxarea inversa si sa facă autolichidarea taxei pe valoarea adăugata, respectiv sa colecteze taxa pe valoarea adăugata la nivelul taxei pe valoarea adăugata deductibila si sa înregistreze in contabilitate înregistrarea 4426= 4427, fara a face piața acesteia către furnizor.

In situația de fata, inspecția fiscala a stabilit direct TVA colectata, fără a se ajunge la această situație prin stornarea TVA dedusa in mod eronat ( din taxare inversa).

Prin urmare, deoarece petenta și-a exercitat dreptul de deducere a taxei in condițiile in care deducere nu era permisa, pe cale de consecința fiscala, petenta datorează suma de 30.893 Iei TVA dedusa cu încălcarea prevederilor legale.

Nu poate fi luata in considerare la soluționarea cauzei susținerea potrivit căreia prestatorii au plătit TVA pentru operațiunile in cauza iar prin stabilirea obligației de plata a TVA si in sarcina SC G. G. S. apare dubla impunere, deoarece, in speța se pune problema situației fiscale din punct de vedere a TVA în ceea ce îl privește pe beneficiar- SC G. G. S. si nu pe prestatori.

In ce privește suma de 18.443 lei TVA colectata si accesorii aferente de

28.861 iei (26.996 lei + 1.665 lei), stabilite in legătura cu factura de prestări servicii emisa către G. G. Internatinal GmBH-G., cauza supusa soluționării este daca sumele facturate de petenta reprezintă contravaloarea unor servicii impozabile din punct de vedere al TVA, conform criteriilor de teritorialitate prevăzute de legislația in materie de T.

În fapt, facturarea si prestarea serviciului a avut loc in următoarea împrejurare:

- G. G. Internatinal GrnBH- G. a vândut un echipament către SC La L. B. S., pentru care a acordat o perioada de garanție, perioada in care au apărut probleme cu echipamentul.

- societatea din G. a încheiat un contract cu G. G. S. (prezentat in limba engleza in A. 19) prin care părțile s-au înteles ca aceasta din urmă va efectua lucrările de reparații la echipamentul aflat in perioada de garanție la SC La L. B. S., si va factura aceste servicii către G. G. I. GmBH (conform explicațiilor date de petenta prin contestație).

- ca urmare, in luna aprilie 2004, SC G. G. S. a facturat către societatea din G., fără sa aplice TVA la suma de 86.650 RON ce reprezintă contravaloarea lucrărilor de reparații, efectuate la societatea din B., cu mențiunea "scutit de TVA conform art.143 clin Legea nr.571/2003", așa cum rezulta din F.t=. nr.

7.(...). (A. nr. 21 la contestație).

Echipa de inspecție fiscala a considerat că, in mod eronat s-a aplicat scutirea de TVA prevăzuta la art.143 din Legea nr.571/2003, întrucât, prestarea a avut loc pe teritoriul R. si se încadrează in prevederile art.133, al.(1) din Legea nr.571/2003.

Prin urmare, conform criteriilor de teritorialitate, serviciile prestate de către SC G. G. S. C.-N. la echipamentul aflat in proprietatea SC La L. B. S., sunt cuprinse in categoria operațiunilor impozabile in R. din punct de vedere a! T.

Mai mult, ținând seama de prevederile ari 126, al.(1), lit.a)-d). din Legea nr.571/2003, operațiunea economica desfășurata de petenta îndeplinește cumulativ toate condițiile de a fi cuprinsa in sfera de aplicare a T.

Cu privire la susținerea petentei potrivit căreia se încadrează în prevederile art.143, al.(1) lit.(o) din Legea nr.571/2003, valabile în anul 2004:"

(!) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: o) servicii prestate de persoane din R., în contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanție," și analizând documentele prezentate la dosar in susținerea acestui capăt de cerere, se rețin următoarele:

- conform art.13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor 9 art.143, a!.(1)., lit.o), aprobate prin H. w. 1. (1) [,..] Scutirea de taxă pe valoarea adăugată se justifică cu: a) facturile externe și facturile fiscale; b) contractele încheiate cu partenerii externi.[...]

- factura fiscala nr. 7.(...) (A. nr.21 la contestație), conține doar explicația

""servicii prestate pentru luna februarie 2004", fără alte mențiuni din care sa rezulte ca este vorba despre servicii efectuate in contul partenerului extern pentru bunurile din import aflate in perioada de garanție livrate clientului din B., sau, sa se facă trimitere la alte documente din care sa rezulte clar natura serviciului prestat.

Prin urmare rezulta ca serviciile prestate pentru luna februarie 2004, facturate de petenta cu FF nr. 7. (...) in suma de 86.650 RON nu se justifica a fi scutite de TVA conform art.143, al.(1) lit.o) din Legea nr.571/2003.

Tinand seama de cele expuse in raport de documentele analizate si cadrul legislativ invocat, retinandu-se ca potrivit criteriilor de teritorialitate, din punct de vedere al TVA, locul impozitării operațiunii in cauza este situat in R. si constatându-se că serviciile cu plata facturate de petenta îndeplinesc cumulativ toate condițiile de a fi cuprinse in sfera de aplicare a TVA, in mod corect si legal, organele de inspecție fiscala au stabilit TVA la valoarea acestora (86 650 RON), contestația urmând a se respinge ca neîntemeiata pentru 16.443 lei TVA colectata.

3). in ce privește debitul suplimentar de 3.983 lei TVA deductibil si majorări de întârziere in suma de 2,051 lei, cauza supusa soluționării este de a stabili daca se justifica deducerea taxei pe valoarea adăugata in condițiile in care petenta nu deține documente justificative potrivit legii.

În fapt, in luna ianuarie 2008, petiționara si-a exercitat dreptul de deducere a TVA in suma de 3.983 iei fără a deține in original F.F. nr. 14703/(...) emisa de R. L., ci doar un exemplar primit prin fax.

In baza prevederilor art. 146 alin (1) din Legea nr. 571/2003 privind C. Fiscal si a punctului 46 (1) din HG 4., echipa de inspecție fiscala a exclus de la deducere suma de 3.983 lei TVA, iar pe cale de consecința fiscala au stabilit si majorări de întârziere in suma de 2.051 lei-asa cum rezulta din A. 20 ia raportul de inspecție fiscala.

Petiționara contesta măsura luata de inspecția fiscala, afirmând ca deține factura in original ( pe care o poate prezenta in orice moment) care a fost prezentata inspectorilor fiscali.

Potrivit dispozițiilor legale se retine ca, in ce priveste exercitarea dreptului de deducere a T. legiuitorul a impus condiția potrivit căreia justificarea deducerii sa se facă numai pe baza exemplarului original al facturii fiscale, iar in lipsa acestuia, justificarea deducerii taxei se va face cu duplicatul emis de furnizor pa care acesta va menționa ca înlocuiește factura fiscala.

Analizând copia a F,F. nr.14/03/(...), se constata ca aceasta nu indeplineste cerințele de legalitate pentru justificarea deducerii taxei, fiind o copie xerox a unui exemplar de factura primita de petenta prin fax.

In aceste condiții, pentru TVA in suma de 3.983 lei înregistrata in contabilitate in baza acestui document, nu se poate acorda dreptul de deducere. O factura fiscală considerata „document justificativ" pentru a fi înregistrata in contabilitate, si a produce efecte juridice, trebuie sa îndeplinească toate cerinteie de legalitate, acestea având scopul de a atesta, fara niciun dubiu, realitatea operațiunii economice.

Afirmația petentei că deține factura in original (pe care o poate prezenta in orice moment), nu este relevanta in soluționarea cauzei atâta timp cat nu este dovedita cu documente corespunzătoare.

Pe cale de consecința fiscala, conform principiului de drept "accesorium sequitur principale"; contestația urmează a se respinge ca neîntemeiată si pentru accesoriile aferente in suma de 2.051 lei.

Referitor la debitul suplimentar in suma de 9.844 lei, si accesorii aferente ir; suma de 13.276 iei (12.917 lei + 359 iei), cauza supusa" soluționării este daca petenta avea dreptul de a aplica prevederile Convenției de evitare a dublei impuneri încheiata intre R. si Regatul Olandei, în condițiile in care impozitul nu a fost calculat si reținut in momentul plații venitului din suma bruta plătită nerezidentului, cazând in sarcina petentei de a suporta impozitul pe venit datorat de persoana juridica nerezidenta, acesta devenind o cheltuiala suportata de societate.

In fapt, in perioada decembrie 2004 - martie 2007, SC G. G. S. plătește contravaloarea facturilor primite de la G. K. M. N.V O. ( in prezent denumita R. G. G. H. NV) prin care i se facturează servicii de consultanta (management si asistenta), fara a calcula si retine la sursa impozitul din suma bruta plătită nerezidentului, situația fiind prezentata in A. nr.21 la raportul de inspecție fiscala.

Echipa de inspecție fiscala, tinând cont de prevederile art. 115 (1), lit.i din Legea 571/2003/R, a stabilit ca veniturile din prestarea acestui tip de servicii sunt considerate venituri obținute din R., iar conform art.116 al.(1) si al.(5) din Legea 571/2003/R, societatea avea obligația sa retina si sa verse impozitul datorat de nerezidentul G. K. M. N.V O. pentru veniturile impozabile obținute din R. pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei in care s-a plătit venitul.

Ca urmare, in condițiile in care impozitul datorat de persoana juridica nerezidenta nu a fost suportat de către aceasta, echipa de inspecție fiscala a procedat corect la calculul impozitului aplicând cota de 15% asupra veniturilor brute plătite nerezidentului, rezultând suma totala de 9.845 lei, la care s-au calculat majorări de întârziere in suma de 12.917 lei si penalități de întârziere in suma de 359 lei.

Asa cum rezulta Nota explicativa nr. 625/(...) data de petenta (anexata la raportul de inspecție fiscala), in momentul plații veniturilor, SC G. G. S. nu deținea C.ul de rezidenta fiscala ai partenerului G. K. M. N.V O.. În timpul controlului, petenta a solicitat partenerului extern C.ele de rezidenta fiscala, documente care au fost prezentate si echipei de inspecție fiscala.

Pentru fiecare an din perioada 2004-2007, C.ul de rezidenta fiscala a fost emis la data de 2404.2007. C.ele sunt prezentate la dosarul contestației in A.

19 pag. 1-12.

Petiționara prezintă la contestație copia C.elor de rezidenta fiscala al partenerului extern pentru fiecare an din perioada 2004-2007(A. 19, pag.1-12), toate fiind emise la data de (...), si totodată invoca art118 din C. fiscal, solicitând aplicarea Convenției de evitare a dublei impuneri încheiata intre R. si Regatul Olandei, mai precis prevederile art.7 "Profiturile întreprinderii", sustinand ca serviciile de management si asistenta se încadrează in aceste prevederi iar veniturile se impozitează numai in statul de rezidenta al prestatorului, adică in O..

In drept, potrivit prevederilor art. 118, al.(2) din Legea nr. 571/2003- privind C. Fiscal, coroborate cu pct.12 (9),13(1) si 15(3) din normele metodologice de aplicare; aprobate prin HG 4., doar nerezidentul beneficiar a! veniturilor clin R. are dreptul de a beneficia de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri justificând acest drept prin prezentarea la plătitorul de venit în momentul realizării venitului, a certificatului de rezidentă fiscala.

In situația in care impozitul datorat de nerezident este suportat de către plătitorul de venituri, aceasta operațiune iese de sub incidența prevederilor

Convenției de evitare a dublei impuneri, fiind o cheltuiala proprie care intra sub incidența legislației romane, respectiv prevederile titlului V din C. fiscal.

De asemenea, considera ca si soluțiile privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la convențiile de evitare a dublei impuneri, date prin deciziile emise de C. fiscala centrala sunt aplicabile doar in situația in care s-au făcut rețineri de impozit la sursa ce depășesc prevederile din convențiile de evitare a dublei impuneri.

Având in vedere cele prezentate, in raport de documentele existente la dosar si de dispozițiile legale citate, contestația societății s-a respins ca neîntemeiata pentru suma de 9.844 lei impozit pentru veniturile obținute din R., in perioada 2004 -2007, de către nerezidentul G. K. M. NV O. iar pe cale de consecința fiscala, conform principiului de drept "accesorium sequitur principale", contestația s-a respins si pentru accesoriile aferente in suma de

13.276 iei, ( 12.917 lei + 359 lei).

Pentru lămurirea cauzei s-a dispus proba cu expertiza contabil-fiscală, careia i s-au fixat următoarele OBIECTIVE :

A.l. D. sunt deductibile din punct de vedere fiscal cheltuielile efectuate de societate pe parcursul anilor 2004-2005 cu chiria a doua spatii de locuit (apartamente in B.) , in suma totala de 23.537,88 lei , in condițiile in care exista contracte de prestări servicii cu firme din B. si desfășoară activitate acolo.

Legalitatea calculării impozitului pe profit suplimentar , precum si a majorărilor de întârziere si a penalităților datorate de SC G. G. S., aferente înregistrării ca deductibile a cheltuielilor efectuate de societate in perioada

2004-2005 cu chiria a doua spatii de locuit (apartamente in B.).

A.2. D. sunt deductibile din punct de vedere fiscal cheltuielile efectuate de societate in anul 2005 , cu servicii turistice prestate de parteneri cu ocazia unor traininguri de pregătire, pentru formarea si perfecționarea profesionala a personalului angajat, precum si cheltuielile cu deplasarea si cazarea unor persoane fizice care nu au calitatea de angajat al SC G. G. S., dar sunt asimilate acestora, respectiv sunt specialiști străini care intervin când sunt probleme ce nu pot fi rezolvate de angajații societății, cheltuieli in suma totala de 35.612 lei.

Legalitatea calculării impozitului pe profit suplimentar, precum si a majorărilor de întârziere si a penalităților datorate de SC G. G. S., aferente înregistrării ca deductibile a cheltuielilor efectuate de societate in anul 2005 cu servicii turistice prestate de parteneri cu ocazia unor traininguri de pregătire, pentru formarea si perfecționarea profesionala a personalului angajat, precum si cheltuielile cu deplasarea si cazarea unor persoane fizice care nu au calitatea de angajat al SC G. G. S., dar sunt asimilate acestora.

A3. D. sunt deductibile din punct de vedere fiscal cheltuielile efectuate de societate in anul 2008, in suma totala de 362.501 lei, cu servicii de management si asistenta , servicii E-PLAN si IT, precum si servicii de IT prestate de societăți din cadrul grupului.

Legalitatea calculării impozitului pe profit suplimentar, precum si majorărilor de întârziere si a penalităților datorate de SC G. G. S., aferente înregistrării ca deductibile a cheltuielilor efectuate de societate in anul 2008 cu servicii de management si asistenta, servicii E-PLAN si IT, precum si servicii de IT prestate de societăți din cadrul grupului.

A4. D. sunt deductibile din punct de vedere fiscal cheltuielile efectuate de societate in anul 2006, cu amortizarea unei decoratiuni, respectiv un acvariu, încadrat de societate ca mijloc fix in categoria 3.1.3. „ Tablouri , gravuri, decorațiuni interioare, înafara celor înregistrate in patrimoniul cultural național "precum si cheltuielile de întreținere ale acestuia, cheltuieli in suma totala de

43.373 lei.

Totodată , daca in echipa de inspecție fiscala a dublat valoarea impozitului stabilit suplimentar in ceea ce privește achiziția acvariului prin includerea in anexa nr. 4 a R. de inspecție fiscala, la „. suplimentare stabilite de echipa de control" atât a valorii totale a acvariului cat si amortizarea lunara a acestuia.

Legalitatea calculării impozitului pe profit suplimentar, precum si a majorărilor de întârziere si a penalităților datorate de SC G. G. S., aferente înregistrării ca deductibile a cheltuielilor efectuate de societate in anul 2006, cu amortizarea unei decorațiuni, respectiv un acvariu, precum si cu cheltuielile de întreținere ale acestuia.

A.5. D. sunt deductibile din punct de vedere fiscal cheltuielile efectuate de societate in anul 2008 cu deplasarea unor angajați ai societăților R. G. G. H. N. V, si G. R. IT SERVICE B. V, in suma totala de 8.996 lei, suportate de SC G. G. S., conform contractelor încheiate intre societăți.

Legalitatea calculării impozitului pe profit suplimentar, precum si a majorărilor de întârziere si a penalităților datorate de SC G. G. S., aferente înregistrării in anul 2008 ca deductibile a cheltuielilor cu deplasarea unor angajați ai societăților R. G. G. H. N. V, si G. R. IT SERVICE B. V, conform contractelor încheiate intre societăți.

A.6. D. sunt deductibile din punct de vedere fiscal cheltuielile efectuate de societate in anul 2008 aferente întâlnirii anuale a angajaților societății, in suma de 15.604 lei.

Legalitatea calculării impozitului pe profit suplimentar, , precum si a majorărilor de întârziere si a penalităților datorate de SC G. G. S., aferente înregistrării ca deductibile a cheltuielilor aferente întâlnirii anuale a angajaților societății in anul 2008.

B.l. D. prin neaplicarea masurilor de simplificare prevăzute de art. 160, alin. (3) din Legea 571/2003 privind C. fiscal pentru lucrările de constructii- montaj efectuate de unii parteneri in anul 2007, care au colectat TVA in valoare de 30.893 lei, SC G. G. S., deducând acel TVA , a fost afectat bugetul general consolidat al Statului.

D. aplicarea sau neaplicarea masurilor de simplificare prevăzute de art. 160, alin. (3) din Legea 571/2003 privind C. fiscal de către doi parteneri produce efecte fiscale egale asupra bugetului general consolidar al statului, in ceea ce privește T.

Legalitatea calculării TVA suplimentar, precum si a majorărilor de intarzere si a penalităților datorate de SC G. G. S. aferenta neaplicarii masurilor de simplificare prevăzute de art. 160, alin. (3) din Legea 571/2003 privind C. fiscal pentru lucrările de construcții-montaj efectuate de unii parteneri in anul

2007, fara obligarea partenerilor la rectificarea operațiunilor si aplicarea taxării inverse.

B.2. D. pentru prestările de servicii efectuate in anul 2004 către G. G. I.

G., respectiv clientului acestuia SC LA L. B. S., s-a aplicat corect TVA la rubrica

„. de TVA" (suma totala scutita fiind de 16.443 lei), având in vedere faptul ca SC G. G. S. a efectuat servicii in contul societății străine , asupra unor bunuri de import aflate in perioada de garanție, serviciile fiind facturate către G. G. I. G., (conform contractului incheiat cu aceasta).

Legalitatea calculării TVA suplimentar,, precum si a majorărilor de intarziere si a penalităților datorate de SC G. G. S. aferenta facturilor emise de societate către G. G. I. G. in anul 2004, facturi emise cu TVA scutit, având in vedere faptul ca SC G. G. S. a efectuat servicii in contul societății străine , asupra unor bunuri de import aflate in perioada de garanție.

B.3. D. SC G. G. S. are drept de deducere a TVA, in suma de 3.983 lei, aferenta unei facturi fiscale emise de R. L. pe care o deține in original.

Legalitatea calculării TVA suplimentar,, precum si a majorărilor de intarziere si a penalităților datorate de SC G. G. S. aferenta facturilor fiscale emise de R. L. pe care societatea o deține în original.

C. D. pentru sumele achitate in perioada 2004-2007 de către SC G. G. S. partenerului extern G. K. M. N.V., reprezentând contravaloarea unor facturi de servicii de întreținere si modernizarea tehnologica a sistemului , societatea romana datorează impozit pe veniturile impozabile obținute din R. de către societatea străina si daca pentru aceste venituri nu sunt aplicabile prevederile Convenției pentru evitarea dublei impuneri încheiata intre R. si Regatul Olandei

, deoarece SC G. G. S. nu deținea la momentul plații sumelor către partenerul extern certificatele de rezistenta fiscala ale acestuia.

Legalitatea calculării impozitului suplimentar pe veniturile obținute in R. de nerezidenti , precum si a majorărilor de întârziere si a penalităților aferente datorate de SC G. G. S., tinând cont de faptul ca certificatele de rezistenta fiscala ale partenerului extern au fost eliberate ulterior plații sumelor către acesta, respectiv Ia data de (...), pentru veniturile realizate in anii (...) si 2007, iar majorările si penalitățile au fost calculate pana Ia data întocmirii raportului de inspecție fiscala, (...).

Cu referire la primul obiectiv , respectiv A. l., s-au examinat următoarele documente: -Contract de închiriere nr.019 din (...) încheiat cu proprietar Constantinescu D. si contract de închiriere încheiat cu proprietar Drapel S.; -Balanțe de verificare contabile încheiate la data de (...) si la data de (...); -Fise de cont 612 "C. cu chirii" pe anii 2004 si 2005.

Cheltuiala cu chiria înregistrata in contabilitate aferenta celor doua spatii :un apartament situat in B., str.Braziliei,nr.9,ap.5,sector 1 si un apartament situat in B., str.Muzeul Zambaccian, nr.24,ap.3,sector l, care a fost luata in calcul la impozitul pe profit, suma celor doua chirii pentru anii 2004 si 2005 arată experta că este de 19.941 lei, si nu suma de 23.538 lei asa cum reiese din R. de

I. F. (pagina 3 si 6 din R. de I. F.).

In anul 2004 societatea GEO G. S. a realizat venituri impozabile ca urmare a contractelor de colaborare care s-au perfectat in B. in valoare de

650.221 euro in anul 2004 , ceea ce reprezintă 37% din valoarea totala a cifrei de afaceri aferenta anului 2004 care a fost de 1.748.786 euro. De asemenea, in anul 2005 SC GEO G. S. a semnat si perfectat contracte de colaborare in B. care au generat venituri impozabile in suma de 514.732 euro ceea ce reprezintă

46% din valoarea totala a cifrei de afaceri aferenta anului 2005 care a fost de

1.128.677 euro. Opinia expertului contabil este aceea ca aceasta cheltuiala cu chiria celor doua apartamente situate in B. este o cheltuiala deductibila, conform art.21 , alineant (1) din Legea nr.571/2003/R- C. Fiscal, la impozitul pe profit deoarece a generat venituri impozabile si societatea ar fi avut cheltuieli mai mari daca directorul general a societății-persoana desemnata legal sa reprezinte societatea si sa semneze contractele s-ar fi cazat la unități hoteliere. In sprijinul acestei opinii sunt contractele de colaborare cu societăți comerciale care au sediul in B. si locul semnării contractelor este B..

Prin urmare , în conformitate cu documentele expertizate, la obiectivul nr. A. 1, s-a formulat următorul răspuns:

Baza de impozitare la impozitul pe profit suplimentar aferenta anilor 2004 si 2005 ar trebui redusa cu suma de 19.941 lei, astfel în anul 2004 cu 11.130 lei

, respectiv in anul 2005 cu suma de 8.811 lei, ceea ce înseamnă reducerea impozitului pe profit cu 4.193 lei si accesoriile aferente in suma de 6.449 lei .

Legat de obiectivul A.2. , experta a examinat următoarele documente:

-Organigrama concernului german G. AG; -Act constitutiv a SC G. S.

-Programul trainingurilor de pregătire, pentru formarea si perfecționarea profesionala a personalului angajat; -F. fiscale cu cheltuieli privind prestări servicii,cazare si deplasare a unor persoane fizice care nu au calitatea de angajat al SC G. G. S. - B. de verificare contabila la (...).

In conformitate cu art.21 litera e) si litera h) din C. Fiscal: ART.21

(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și: e) cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate, efectuate pentru salariați și administratori, precum și pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme:

In Norme metodologice se specifica cum se dovedește calitatea de administrator si de persoane fizice asimilate salariaților:

27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat.

In sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din C. fiscal, persoanele fizice asimilate salariaților se cuprind și: a) directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii; b) persoanele fizice rezidente și/sau nerezidente detașate, potrivit legii, în situația în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora. si h) cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;

Prin urmare , în conformitate cu textul de lege mai-sus menționat societatea are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, deplasare si cheltuieli pentru formarea si perfecționarea profesionala a personalului angajat si a administratorului.

Societatea G. G. S. a prezentat atât controlului ,cat si expertului contabil o lista cu persoanele participante la trainingurile de pregătire pentru formarea si perfecționarea profesionala , lista pe care sunt 46 de persoane din care doar

5 persoane angajate la SC G. G. S. si administratorul firmei, deci 6 persoane. Deoarece nu se pot cuantifica cheltuielile pentru cele 6 persoane, expertul contabil propune recunoașterea procentuala din total cheltuieli de 35.612 lei a deductibilității acestor cheltuieli la calculul impozitului pe profit astfel:

6 persoane in total de 46 de persoane reprezintă 13,04% procent aplicat la 35.612 lei 4.644 lei suma pe care o consideră deductibila la calculul impozitului pe profit.

In conformitate cu documentele expertizate, a formulat ,la obiectivul nr.A.2, următorul răspuns:

Cu suma de 4.644 lei ar trebui diminuat impozitul pe profit calculat suplimentar si implicit majorările si penalitățile de întârziere aferente.

Legat de obiectivul A.3. , experta a examinat următoarele documente: -F. de cont 635"C. cu impozite,taxe si varsaminte asimilate"pe anul 2.-Contract de licența ERP încheiat intre SC G. S. si SC G. K. M. N.V din 15 aprilie 2. - Contract de prestări servicii încheiat intre SC G. S. si SC G. K. M. N.V din 15 aprilie 2. Contract servicii IT încheiat intre SC G. G. S. si G. R. IT S. B.V. -înțelegere E-Plan de împărțire a costurilor încheiat între SC G. G. S. si G. I. BV din data de 2 iunie 2. -F. fiscale aferente serviciilor analizate.

La acest punct este de precizat ca s-a calculat impozit pe profit suplimentar considerându-se cheltuieli nedeductibile de către organele de control suma de 358.626 lei(pagina nr.9 din R. de inspecție fiscala -Anul 2008 punct nr.i) si nu suma de 362.501 lei așa cum e arătat in Obiective.

Suma de 358.626 lei, din R. de inspecție fiscala, este compusa din:-311.921 lei- reprezintă conform "servicii de analiza si stabilirea strategiilor de management pentru fiecare firma din grup pentru o desfășurare unitara a activităților tuturor firmelor din grup" explicație scrisa in Nota explicativa nr.656/(...), fiind un răspuns dat de D-na G. I.- D. economic la întrebarea nr.4 adresata de organele de control ((pagina nr.9 din R. de inspecție fiscala-punct nr. 1.1 -alineat 3).

-10.999 lei- reprezinta servicii de împărțire a costurilor E-plan "sunt prevăzute in contractul încheiat intre G. G. I. BV si SC G. G. S." conform constatării organelor de control (pagi na 10 din R. de inspecție fiscala-punct nr. 1.2).

-35.706 lei-reprezinta "servicii IT prevăzute in contractul încheiat de SC G. G. S. si G. R. IT S. BV,servicii efectuate in favoarea partenerului extern pentru o desfășurare unitara a activității firmelor din grup" conform exprimării organelor de control (pagina 10 din R. de inspecție fiscala-punct nr.l.3-alineant 1).

Suma de 311.921 lei este detaliata in anexa nr.9.1 la R. de inspecție fiscala, dar valoarea facturile fiscale menționate in anexa nr.9.1 însumate face suma de 315.796,01 lei si nu suma de 311.921 lei.

Suma de 10.999 lei este detaliata in anexa nr.9.2 la R. de inspecție fiscala. Suma de 35.706 lei este detaliata in anexa nr.9.3 la R. de inspecție fiscala,dar valoarea facturii fiscale nr.16001094/(...) este in valoare de 3355,19 lei si nu valoare de 4264,05 lei menționata eronat in anexa nr nr.9.3. Astfel încat suma corecta este 34.797,17 lei.

Însumarea valorilor corecte a facturilor fiscale a celor trei tipuri de servicii de la acest punct reprezintă suma de 361.592,5 lei conform Anexei nr.l la R. de expertiza contabila.

Opinia expertului contabil este aceea ca toate cele trei tipuri de cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit astfel:

-S. de management si asistenta prestate de societatea G. K. M. NV in suma de 315.796,01 lei sunt justificate cu contract incheiat in data de (...) si anexe cu explicații pentru fiecare factura. Obiectul contractului este complex si anume consultanta si asistenta in domeniul financiar,marketing,selectare si pregătire de personal, administrativa,juridica,asistenta in domeniul relațiilor publice,comunicare interna,tehnica legata de achiziționarea si vânzarea activelor deținute in cadrul societăților de beneficiar etc. Toate aceste servicii s- au realizat cu costuri din partea prestatorului de servicii costuri care trebuiesc recuperate de către acesta si obținând si o marja de profit deoarece prestatorul este o societatea comerciala care ar trebui sa funcționeze pe principii de eficienta economica si care nu se puteau realiza decât prin emiterea acestor facturi fiscale către beneficiarul lucrărilor SC G. G. S.

Eficienta realizării acestor cheltuieli de către SC G. G. S. s-a văzut in anul

2008 prin profitul realizat de 2.410.241,88 lei si apoi in anii următori:

- Suma de 10.999 lei servicii de împarțire a costurilor E-plan sunt justificate de C. încheiat intre SC G. G. S. si G. I. BV prin se perfectează împărțirea costurilor privind dezvoltarea E-planului privind investiția din Divizia de R., upgradarea, mânu aiul utilizatorului,mentenanta,conexiune cu REC, activitati de training si licențe.

- Suma de de 34.797,17 lei servicii IT prestate G. R. 1T S. BV in favoarea societății G. G. S. sunt justificate de contract încheiat intre cele doua parti unde obiectul contractului ii reprezinta: pachetul standard software G.,design, achizitionare, configurare si specificații ale infrastructurii standardizate back- end si funcționarea infrastructurii back-end.

In conformitate cu documentele expertizate, experta a formulat ,la obiectivul nr.A.3, următorul răspuns:

C.le in suma de 361.592,5 lei sunt deductibile la calculul impozitului pe profit astfel încât după opinia expertului contabil nu se justifica calcularea impozitului pe profit suplimentar de 58.000 lei si a majorărilor de întârziere si penalităților aferente in suma de 16.522 lei.

Legat de obiectivul A.4. , experta a examinat următoarele documente : -F. contului 214.1 "Acvariu marin" la decembrie 2. -F. contului 281.04"Amortizarea altor imobilizări corporale" pe perioada aprilie-decembrie 2. -F. contului

281.04"Amortizarea altor imobilizări corporale" pe perioada ianuarie-decembrie

2. -F. contului 281.04"Amortizarea altor imobilizări corporale" pe perioada ianuarie-decembrie 2. -Contracte de întreținere acvariu marin; -Fise analitice a partenerului Skydome pe anii (...);

-Nota contabila de înregistrare a acvariului; -Factura fiscala de intregistrare in contabilitate a acvariului.

Expertul contabil a constatat existenta la sediul firmei a mijlocului fix "Acvariu" înregistrat in contabilitatea la categoria M. fixe, clasa 2- ct.214"Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protecție" si s-a încadrat corect pentru calculul lunar a amortizării la categoria 3.1.3."Tablouri,gravuri, decoratiuni interioare,inafara celor înregistrate in patrimoniul cultural național".

Societatea justifica achiziția acvariului cu factura nr.8231407/(...) in valoare de 8885,79 lei fara TVA,valoare care este înregistrata in contul 214.1,si nu pe cheltuiala asa cum arata organul de control in R. de inspecție fiscala -A. nr.4-pagina nr. 1 unde este cuprinsa la cheltuiala deductibila valoarea de achiziție a acvariului. In contabilitatea societății G. G. S. valoarea de intrarea a mijlocului fix a fost impartita la 72 de luni rezultând o valoare lunara cu amortizarea de 123 Iei si doar aceasta suma s-a înregistrat lunar pe cheltuieli incepand cu luna aprilie 2006. Opinia expertului contabil este ca aceasta cheltuiala cu amortizarea lunara este deductibila la impozitul pe profit deoarece societatea 1-a încadrat corect la categoria 3.I.3."Tablouri,gravuri, decoratiuni interioare, in afara celor înregistrate in patrimoniul cultural national. Conform Hotărârii de G. nr.2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe , acvariul este destinat creării unui spațiu cat mai agreabil din cadrul societății. De asemenea cheltuielile legate de amortizarea mijloacelor fixe(inclusiv a celor din categoria

3.1.3 a obiectelor decorative) sunt deductibile fiscal ,conform art.24,al.(l),ai.(2) si al.(19) din Legea nr.571/2003.

Legat de cheltuielile de întreținere a acvariului societatea justifica aceste cheltuieli cu facturile fiscale emise de societatea prestatoare de servicii si contracte de colaborare cu respectiva firma.

De asemenea consideră ca aceste cheltuieli cu întreținerea acvariului amplasat in sediul societății sunt deductibile fiscal in baza principiului de deductibilitate prevăzut la art.21,al.(l) din Legea nr.571/2003.

Organele control fiscal nu au dublat valoarea impozitului stabilit, au luat in baza de calcul a impozitului pe profit valoarea de achiziție a acvariului de

8.885,79 lei(pagina 1 din A. 4 la R. de I. F.) si de 3 ori suma de 123 lei care reprezintă amortizarea lunara a acvariului(paginile 2 si 3 din A. 4 la R. de I. F.).

In conformitate cu documentele expertizate, s-a formulat la obiectivul nr.A.4, următorul răspuns:

Expertiza contabila a identificat valoarea de 43.046,27 lei care ar fi cheltuieli legate de acvariu, cheltuieli deductibile, si prin urmare consideră ca nu se justifica calcularea impozitului pe profit suplimentar de 7.136 lei si a majorărilor de întârziere si penalităților aferente in suma de 4.163 lei.

Legat de obiectivul A.5. , experta a examinat următoarele documente :

-F. fiscale privind serviciile turistice prestate care au stat la baza înregistrării cheltuielilor.

C. fiscal prevede la art.21 ca sunt deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile cu transportul si cazarea persoanelor care au calitatea de salariat si administrator , precum și pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

Normele metodologice prevăd:

27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. în sensul art. 21 alin. (2) iit. e) din C. fiscal, persoanele fizice asimilate salariaților cuprind și: a) directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii; b) persoanele fizice rezidente și/sau nerezidente detașate, potrivit legii, în situația în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora.

Conform documentelor prezentate expertului contabil (A. nr.2 la R. de expertiza contabila) persoanele la care societatea G. G. S. le-a suportat cheltuielile cu deplasarea nu erau salariați sau administratori sau persoane fizice asimitate conform Normelor Ia C. Fiscal si prin urmare opinia expertului contabil este aceea ca aceste cheltuieli in suma de 8.996,35 lei nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

In conformitate cu documentele expertizate, s-a formulat la obiectivul nr.A.5, următorul răspuns:

Este corect calculat impozitul pe profit suplimentar in suma de 1.439 lei(conform Deciziei nr.209 din data de (...) emisa de D. G. a F. P. C. pagina 9- punct 5)- si majorările de întârziere si penalitățile calculate de organul de control in suma de 3.079 lei (conform Deciziei nr.209 din data de (...) emisa de D. G. a F. P. C. pagina 4-punct 5).

Legat de obiectivul A.6. , experta a examinat următoarele documente:

-F. contului 625"C. cu deplasări,detașări si transferuri" pe perioada ianuarie 2.

- F. fiscale privind serviciile turistice prestate care au stat Ia baza înregistrării cheltuielilor; - Stat de plata cu angajații societății G. G. S.-ianuarie 2008 înregistrat Ia ITM C.; - Lista cu participanții la întâlnirea anuala.

C. fiscal prevede la art.21,a!.(3) ca au deductibilitate limitata la calculul impozitului pe profit cheltuielile sociale in limita unei cote de 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului ,potrivit L. nr.53/2003-C. Muncii,cu modificările si completările ulterioare. Intra sub incidența acestei limite, cu prioritate,costul prestațiilor pentru tratament si odihna,inclusiv transportul pentru salariații proprii si pentru membrii de familie a acestora.

Societatea a prezentat expertului contabil lista persoanelor participante la întâlnirea anuala si anume A. la factura nr.2 din (...), în număr de 26 de persoane. De asemenea a mai prezentat ca document justificativ copie a statului de plata a lunii ianuarie 2008 înregistrat la ITM in data de 9 februarie

2008, stat in care se regăsesc persoanele de pe lista cu salariații participanți la întâlnirea anuala.

In anul 2008 cheltuiala cu salariile a societății G. G. S. a fost de

1.590.352 lei conform balanței de verificare a lunii decembrie 2008 pusa la dispoziția expertului contabil,la care aplicând procentul de 2% obținem o limita de 31.807 lei ,iar cheltuiala aferenta întâlnirii anuale a angajaților a fost de

15.604 lei,deci se încadrează din punct de vedere a limitei de 2% prevăzuta de

C. F.

In conformitate cu documentele expertizate, s-a formulat la obiectivul nr.A.6, următorul răspuns:

Opinia expertului contabil este ca sunt deductibile fiscal cheltuielile efectuate de societate in anul 2008 aferente întâlnirii anuale a angajaților societății, in suma de 15.604 /e/(A. nr.3 la R. de expertiza contabila),prin urmare nu se justifica calcularea impozitului pe profit suplimentar de 2.497 Iei si a majorărilor de întârziere si penalităților aferente in suma de 1.136 lei (conform Deciziei nr.209 din data de (...) emisa de D. G. a F. P. C. pagina 5).

Legat de obiectivul B.1. , experta a examinat următoarele documente : -F.le fiscale care fac obiectul analizei punctului B.l; -Contracte de prestări servicii(constructii -montaj) încheiate intre SC G. G. S. si firmele prestatoare de servicii; -A. si corespondente cu firmele prestatoare de servicii privind solicitări de refacturare cu taxare inversa.

C. fiscal prevede la art. 1.

(1) Furnizorii și beneficiarii bunurilor/serviciilor prevăzute la alin. (2) au obligația să aplice măsurile de simplificare prevăzute de prezentul articol.

Condiția obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA, conform art. 153.

(3) Pe facturile emise pentru livrările de bunuri prevăzute la alin. (2) furnizorii sunt obligați să înscrie mențiunea «taxare inversă», fără să înscrie taxa aferentă. Pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii vor înscrie taxa aferentă, pe care o evidențiază atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în decontul de taxă. Pentru operațiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor și beneficiar.

9) Neaplicarea măsurilor de simplificare prevăzute de lege va fi sancționată de organele fiscale prin obligarea furnizorilor/prestatorilor și a beneficiarilor la rectificarea operațiunilor și aplicarea taxării inverse conform prevederilor din prezentele norme.

Neaplicarea masurilor de simplificare prevăzute la art.l60, alineatuI 3 din

Legea nr.571/2003, de către SC G. G. S. nu a afectat bugetul de stat, nu a produs efecte fiscale asupra bugetului consolidat de stat in ceea ce privește TVA-ul. Tinând seama de prevederile textului de lege invocat mai-sus organele de control, daca au ridicat dreptul de deducere a TVA-ului de la beneficiarul lucrării de constructii-montaj care face obiectul taxării inverse si astfel au stabilit un TVA suplimentar in suma de 30.893 lei , ar fi trebuit si pe prestatorii de servicii sa-i oblige la taxare inversa, ceea ce însemna ca aceștia ar fi stornat TVA-ul colectat-ar fi diminuat obligația de plata a TVA de la bugetul statului si ar fi returnat TVA-ul societății beneficiare G. G..

SC G. G. S. nu a primit de la nici o societate prestatoare de servicii lucrari-montaj TVA-ul aferent lucrărilor executate de aceste societati, ceea ce înseamnă ca furnizorii nu au fost obligați de A. Ia aplicarea măsurii de taxare inversa așa precum prevede legea, prin urmare s-a realizat o dubla impunere a TVA-ului astfel: odată prestatorul a colectat TVA si l-a virat bugetului de stat si a doua oara organele de control nu au acordat dreptul de deducere societății beneficiare G. G. S. care l-a rândul ei a plătit acel TVA din facturi. In aceasta situație impunerea unei sume suplimentare de TVA este o încălcare a principiului neutralității taxei atâta timp cat prestatorii au colectat la rândul lor TVA pe care au plătit-o bugetului de stat.

In conformitate cu documentele expertizate, s-a formulat , la obiectivul nr.B.l, urmatorul răspuns:

După opinia expertului contabil, in condițiile in care organele de control nu au obligat ambii parteneri la taxare inversa ,ci doar pe beneficiar,consideră ca nu s-a stabilit corect TVA de plata suplimentar in suma de 30.893 lei si majorările de întârziere in suma de 27.186 lei (conform Deciziei nr.209 din data de (...) emisa de D. G. a F. P. C. pagina 5).

Legat de obiectivul B.2. , experta a examinat următoarele documente: - Factura fiscala nr.7.(...) către G. I. G.;-Factura externa-invoice către G. I. G.; - Contract nr.356 încheiat intre SC G. G. S. si G. I. G. din data de (...); - Proces-verbal de garanție incheiat intre SC LA L. B. S. si SC G. G. S.

Opinia expertului este aceea ca încadrarea prestărilor de servicii de către

SC G. G. S. către SC LA L. B. S. s-a făcut corect de către societate adică acestea sunt servicii efectuate in contul beneficiarului,pentru bunuri din import aflate in perioada de garanție conform art.l43,al.(l),litera (o).

Prestatorul de servicii SC G. G. S. nu avea cum sa factureze cu TVA societății beneficiare SC LA L. B. S. deoarece discutam de servicii de garanție la care nu se pune problema facturării deoarece beneficiarul are prin contract dreptul la astfel de servicii gratuit. SC G. G. S. a fost angajat prin contract de către G. I. G.-G. sa realizeze astfel de servicii; prin urmare G. G. S. trebuia sa factureze societății G. I. G.-G. contravaloarea lucrării prestate, facturare care nu se poate realiza cu TVA deoarece G. I. G.-G. este societate germana.

In concluzie, după părerea expertului contabil s-a întocmit corect factura, completându-se rubrica de TVA "scutit de TVA " suma totala scutita fiind de

16.443 lei.

HG nr. 1846/2003 prevede: ART. 13

(1) S. prestate de persoane din R. în contul beneficiarilor cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanție, sunt scutite conform <LLNK 12003 571 10 202 143 49>art. 143 alin.

(1) lit. o) din Legea nr. 571/2003. Scutirea de taxa pe valoarea adăugată se justifica cu: a) facturile externe și facturile fiscale; b) contractele încheiate cu partenerii externi.

In conformitate cu documentele expertizate, s-a formulat, la obiectivul nr.B.2, următorul răspuns:

TVA calculat suplimentar in suma de 16.443 lei si accesoriile aferente in suma de 28.661 lei(suma preluata din D. nr.209 din (...) emisa de A. C.-pagina 6), nu sunt calculate corect.

Legat de obiectivul B.3. , experta a examinat următoarele documente : - Factura fiscala nr.14703.(...) emise de R. L. in original.

TVA în suma de 3.983 lei este deductibil deoarece SC G. G. S. deține originalul facturii fiscale nr.14703.(...) emise de R. L. si conform art.146 al.(l) din Legea nr.571/2003 îndeplinește condițiile pentru exercitarea dreptului de deducere.

In conformitate cu documentul expertizat, s-a formulat, la obiectivul nr.B.3, următorul răspuns:

Nu e corect stabilit debitul suplimentar de 3.983 lei si majorări de întârziere aferente de 2.051 lei (suma preluata din D. nr.209 din (...) emisa de A.

C.- pagina 6).

Legat de obiectivul C. , experta a examinat următoarele documente : -F. analitica partener R. G. G. H. NV pe anul 2. -F. analitica partener G. K. M. N.V. pe anul 2. -C. fiscal emis de A. F. E.,O. din data de 24 aprilie 2007 pentru anul

2007,pentru firma G. K. M. N. -C. fiscal emis de A. F. E.,O. din data de 24 aprilie 2007 pentru anul 2006,pentru firma G. K. M. N. -C. fiscal emis de A. F. E.,O. din data de 24 aprilie 2007 pentru anul 2005,pentru firma G. K. M. N. -C. fiscal emis de A. F. E.,O. din data de 24 aprilie 2007 pentru anul 2004,pentru firma G. K. M. N. -F. fiscale emise de G. K. M. N. SC G. G. S. -E. bancare a SC G. G. S.

C. fiscal prevede la art. 1.

(1) în înțelesul art. 116, dacă un contribuabil este rezident al unei țări cu care R. a încheiat o convenție pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și capital, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obținut de către acel contribuabil din R. nu poate depăși cota de impozit, prevăzută în convenție, care se aplică asupra acelui venit, potrivit alin. (2). în situația în care cotele de impozitare din legislația internă sunt mai favorabile decât cele din convențiile de evitare a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile.

(2) Pentru aplicarea prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligația de a prezenta plătitorului de venit, în momentul realizării venitului, certificatul de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidență. în cazul în care certificatul de rezidență fiscală nu se prezintă în acest termen, se aplică prevederile titlului V, adica se retine impozitul. în momentul prezentării certificatului de rezidență fiscală se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri și se face regularizarea impozitului în cadrul termenului (egal de prescripție, în condițiile în care certificatul de rezidență fiscală menționează că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripție, rezidența fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenția de evitare a dublei impuneri, pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din R.. C.ul de rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepția situației în care se schimbă condițiile de rezidență.

Norme metodologice:

15. (1) Nerezidentii care au realizat venituri din R. pentru a beneficia de prevederile convențiilor de evitare a dublei impuneri vor depune, în momentul realizării venitului, la plătitorul de venituri originalul certificatului de rezidență fiscală sau al documentului prevăzut la pct. (13) alin. (1), tradus și legalizat de organul autorizat din R..

(1A1) Pana la prezentarea certificatului de rezidență fiscală sau a documentului prevăzut la pct. (13) alin. (1), se aplica prevederile titlului V din C. fiscal.

De la 1 ianuarie 2007- data aderării R. la U. E., se prevede:

(1A2) După prezentarea certificatului de rezidență fiscală sau a documentului prevăzut la pct. (13), alin. (1) se aplica prevederile convenției de evitare a dublei impuneri și se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripție, în condițiile în care certificatul de rezidență fiscală menționează ca beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripție, rezidență fi sculă în statul contractant cu care este încheiată convenția de evitare a dublei impuneri, pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din R.. C.ul de rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepția situației în care se schimba condițiile de rezidență.

(1A3) Un nerezident poate fi considerat rezident al unui stat și ca urmare a informațiilor primite pe baza schimbului de informații inițiat/procedurii amiabile declanșate de o țara partenera de convenție de evitare a dublei impuneri.

(2) In certificatul de rezidență fiscaiă sau în documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1), prezentat de nerezidentii care au obținut venituri din R., trebuie sa se ateste ca aceștia au fost rezidenți în statele cu care R. are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, în anul/perioada obținerii veniturilor sau în anul/perioada pentru care a fost emis certificatul de rezidență fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1).

(3) Plătitorul de venit este răspunzător pentru primirea în termenul stabilit a originalului certificatului de rezidență fiscală sau a documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1) și pentru aplicarea prevederilor din convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de R. cu diverse state.

In conformitate cu documentul expertizat, s-a formulat la obiectivul nr.C, următorul răspuns:

După opinia expertului contabil, din textul de lege reiese ca daca persoana juridica nerezidenta nu prezintă certificat de rezidenta fiscala in momentul efectuării plații , plătitorul de venit are obligația sa retina impozitul pe nerezident pana in momentul prezentării certificatului de rezidenta fiscala conform legii, in cadrul termenului de prescriptie, iar in acest moment se va face regularizarea impozitului.

Astfel in situația data organele de control ar fi trebuit sa nu stabilească impozit pe nerezident deoarece plățile efectuate in perioada 2004-2007 se încadrează in prevederile Convenției pentru evitarea dublei impuneri încheiata intre R. si Regatul Olandei iar SC G. G. S. deținea certificat de înregistrare fiscala pentru persoana juridica nerezidenta la care a făcut plați, dar ar fi trebuit sa calculeze majorări de întârziere din momentul efectuării plații venitului si pana la data emiterii certificatului de către autoritățile fiscale olandeze, respectiv pana la data de 24 aprilie 2007 .

Suma de 9.845 lei reprezentând impozit nerezident suplimentar nu este corect stabilita si cuantumul corect a majorărilor de întârziere este de 3.377,6 lei si a penalităților de 749,8 lei(conform Anexei nr.4 -Situatia calculului majorărilor de întârziere si penalităților de întârziere a impozitului pe nerezidenti).

La acest raport de expertiză , intimata a formulat obiecțiuni , însă experta, prin răspunsul la obiecțiuni și-a menținut concluziile inițiale trecute în raportul de expertiză.

Așa fiind , instanța , în raport de cele reținute în cuprinsul raportului de expertiză fiscală întocmit în cauză și a textelor de lege sus menționate va aprecia că din totalul sumei considerate ca fiind datorate de reclamantă cu titlu de impozit și TVA - 246.992 lei, aceasta mai datorează doar suma de 23.190 lei

.

Prin urmare , în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004, va admite în parte acțiunea in contencios administrativ formulata de reclamanta G. G. S. in contradictoriu cu parata D. G. A F. P. A J. C. și va dispune anularea in parte a Deciziei 209/(...) emisa de D. C. sub nr.29637/(...)., va dispune exonerarea reclamantei de la plata sumei de 223.802 lei stabilita prin D. de impunere nr.685/(...) și va dispune rambursarea către reclamanta a sumei de 223.802 lei achitata de către reclamanta către bugetul statului.

În temeiul art. 274 C. pr civ a fost obligată parata la 33.350 lei cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. C. solicitând admiterea recursului și modificarea hotararii in temeiul prevederilor art,304 pct. 8 si 9 din C. de procedura civila, in sensul respingerii actiunii in contencios fiscal formulata de catre reclamanta.

In motivele de recurs se arată că solutia instantei de fond este rezultatul unei analize superficiale a problemelor de natura fiscala care s-au ridicat in speta. Astfel, desi hotararea pronuntata de instanta de fond este extrem de voluminoasa in cuprinsul considerentelor acesteia nu se regasesc asa cum prevad in mod expres dispozitiile art.261 din C. de procedura civila "motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei" asupra capetelor din cererea de chemare in judecata cu care a fost investita spre solutionare.

Arată că din cuprinsul hotararii criticate rezulta fara putinta de tagada faptul ca instanta de fond nu si-a format o convingere proprie asupra problemelor de fapt si de drept cu care a fost investita, intrucat in considerentele sentintei sunt reproduse in totalitate concluziile raportului de expertiza judiciara administrat in cauza.

Astfel, Tribunalul Cluj a retinut textul faptul ca desi a formulat obiectiuni intrucat, expertul si-a mentinut concluziile initiale trecute in raportul de expertiza, reclamanta nu mai datoreaza bugetului de stat numai suma in cuantum de 23.190 lei.

Procedand în aceasta maniera instanta de fond a inlaturat în mod nejustificat constatarile cuprinse in actele de control precum si obiectiunile formulate de institutia noastra impotriva raportului de expertiza contabila administrat in cauza.

Se arată că întrucat, in cuprinsul hotararii criticate sunt analizate in mod punctual obiectivele la expertiza si concluziile expertului, înțelege să își exprimă pozitia procesuala cu privire la fiecare in parte.

Obiectivul A 1- Care sunt in concret documentele contabile pe care expertul isi bazeaza afirmatia potrivit careia considera cheltuiala cu chiria celor doua apartamente situate in B. ca fiind deductibile in conformitate cu prevederile art.21 alin.1 din Legea 571/ 2003 privind C. fiscal si cuantumul venitului impozabil aferent acestora.

In cuprinsul raspunsului la acest obiectiv expertul se limiteaza sa mentioneze faptul ca reclamanta ar fi avut cheltuieli mai mari daca directorul general s-ar fi cazat la unitati hoteliere, deci nu venituri asa cum prevede norma legala. In fapt, angajatii societatii, inclusiv 0-1 I. L. -administratorul societatii, cu ocazia deplasari lor la B., au fost cazati la diverse unitati hoteliere si nu la cele doua apartamente inchiriate, iar serviciile prestate de reclamanta sunt realizate la sediul social situat in C.-N. si nu in B..

Obiectivul A2- Care sunt documentele si dispozitiile legale in baza carora expertul a aplicat procentul de 13,04 % asupra sumei de 35.612 lei considerata ca nedeductibila la calculul profitului impozabil de catre organele de control.

Cu toate ca expertul contabil a retinut ca nu se pot cuantifica cheltuielile pentru cele 6 persoane propune recunoasterea procentuala a sumei de 4.644 lei rezultata ca urmare a aplicarii procentului mai sus mentionat.

Obiecivul A3 - C.le in suma de 362.501 lei reprezentand c/v servicii prestate si facturate de catre partenerii contractuali-persoane juridice afiliate, nu pot fi considerate deductibile fiscal numai in baza unor intelegeri contractuale, tinand seama ca SC G. G. S. nu ar fi ocazionat asemenea cheltuieli daca ar fi actionat ca o persoana independenta, iar pe cale de consecinta fiscala, profiturile sunt afectate de aceste cheltuieli.

Pe de alta parte, asa cum a aratat in cazul documentelor analizate la serviciile de management general si serviciile E-Plan de "impartire a costurilor", materialele prezentate nu contin minimul de elemente menite sa le asigure calitatea de documente justificative.

Invederează instantei ca in cuprinsul obiectiunilor depuse la dosarul cauzei a solicitat expertului sa indice documentele care sa justifice realitatea efectuarii cheltuielilor si faptul ca a beneficiat de aceste servicii, intrucat toate cheltuielile presupun materializarea acestora in documente, acest lucru nu a fost realizat.

Nu se poate verifica costul cheltuielilor suportate de parteneri, alocarea acestora pe servicii, si distribuirea catre societatile din grup. Societatea reclamanta s-a limitat la a accepta cuantumul serviciilor, asa cum au fost facturate de parteneri, fara a pretinde documente prin care sa se justifice efectuarea cheltuielilor, necesitatea si un cuantum real al acestora, ori, in aceste conditii, prestarea efectiva a serviciilor nu poate fi probata, nici din punct de vedere al cuantumului si nici din punct de vedere al necesitatii efectuarii lor in scopul desfasurarii activitatii proprii.

Contractele în sine nu pot fi considerate documente justificative care sa stea la baza facturarii cheltuielilor, întrucat, desi a fost vointa juridica a partilor cu privire la distribuirea costurilor cheltuielilor sub forma de prestari servicii, caracterul deductibil al cheltuielilor aferente acestora nu poate fi conferit numai in baza contractului, in cauza fiind absolut obligatorie dovada ca s-a beneficiat de aceste servicii fiind necesare pentru nevoile societatii in scopul desfasurarii activitatii proprii.

Obiecivul A4-C.le cu acvariile in suma de 43.373 lei nu au legatura cu desfasurarea activitatii, respectiv activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea, ca urmare, cheltuielile in cauza nu sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Nu este suficient ca . sa poata sa fie justificate cu documente contabile (facturi fiscale emise de societatea prestatoare) pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil in baza "pricipiului dedeductibilitate prevazut la art.21 alin.1 din Legea 571/2003", asa cum retine expertul, motiv pentru care solicita ca acesta sa mentioneze norma legala expresa pe care isi justifica pozitia.

Obiecivul A5- La acest punct expertul contabil a impartasit optica echipei de control.

Obiecivul A6- C.le cu serviciile turistice in suma de 15.604 lei, nu au cum sa fie incadrate in categoria cheltuielilor deductibile fiscal, intrucat nu fac parte din categoria cheltuielilor sociale, iar imprejurarea depunerii listei cu angajatii societatii nu este in masura sa justifice aceasta optiune a expertului.

Obiecivul B1- La acest obiectiv expertul sustine aspecte lipsite de fundament legal avand in vedere ca reclamanta si-a exercitat dreptul de deducere a taxei in conditiile in care aceasta operatiune nu era permisa, fiind obligata sa aplice taxare inversa, respectiv sa colecteze taxa pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile si nu sa-si exercite doar dreptul de deducere.

Obiecivul B2 - Pentru motivele expuse pe larg la pag.30-33 din decizie,

"serviciile prestate pentru luna februarie 2004" facturate de reclamanta cu F nr.

7.(...) in suma de 86.650 RON nu se justifica a fi scutite de TVA conform art.143, al.(1) lit.o) din Legea nr.571/2003. Suma de 6.443 lei TVA a fost stabilita corect.

Expertul nu indica dispozitiile legale in baza carora a apreciat ca operatiunea in discutie este scutita de plata T.

Obiecivul B3- Nu impartășeste opinia expertului intrucat, nici in timpul controlului, si nici pana la solutionarea contestatiei, reclamanta nu a facut dovada celor afirmate, respectiv ca, detine factura in original.

Obiectivul C- In ce priveste impozitul pe veniturile nerezidentilor, nu este de acord cu opinia expertului intrucat in conditiile in care impozitul datorat de persoana juridica nerezidenta nu a fost suportat de catre aceasta, in momentul platii venitului, platitorul de venituri nu a retinut la sursa impozitul pentru veniturile nerezidentilor, acesta cade in sarcina beneficiarului de servicii, respectiv, impozitul calculat urmeaza sa fie suportat de catre platitorul de venituri.

In aceasta situatie, operatiunea iese de sub incidenta prevederilor

Conventiei de evitare a dublei impuneri, fiind o cheltuiala proprie care intra sub incidența legislației române, respective prevederile titlului V din C.fiscal.

Din aspectele evidențiate, rezultă că instanța de fond nu a analizat cu temeinicie obiecțiunile formulate de instituția recurentă, motiv pentru care solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanta-intimată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 4 aprilie 2012, SC G. G. S. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată.

Analizând recursul declarat de către pârâta D. C. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

1. Dreptul la un proces echitabil impune motivarea hotărârilor judecătorești întrucât numai pe această cale se poate verifica maniera în care în circumstanțele concrete ale cauzei justiția a fost înfăptuită. Exigența motivării este esențială în administrarea adecvată a justiției, în condițiile în care considerentele reprezintă partea cea mai întinsă a hotărârii, locul în care se indică motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.

Printre pilonii de bază ai dreptului la un proces echitabil se numără și dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea lor.

După cum s-a arătat în doctrină, motivarea trebuie să fie pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, concretă, convingătoare și accesibilă. Motivarea este de esența hotărârilor, reprezentând o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție. Practica instanței supreme confirmă că inexistența motivării atrage casarea hotărârii, la fel și o motivare necorespunzătoare. Cu alte cuvinte, o motivare excesiv de succintă sau necorespunzătoare în raport cu complexitatea cauzei echivalează, practic, cu inexistența motivării.

Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența deja consacrată a

Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea arată că "dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Întrucât Convenția nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat ca fiind efectiv decât dacă aceste observații sunt cu adevărat "ascultate", adică examinate propriu-zis de către instanța sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, mai ales, în sarcina tribunalului, obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinentei acestora" (cauza Van de H. c. Ț. de Jos, hot. din 19 aprilie 1994,

§59; în același sens, cauza Albina c. R., hot. din 28 aprilie 2005, §30). Obligația instanței de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părți este justificată, întrucât "numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiției" (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).

Curtea este constantă în a statua, legat de buna administrare a justiției, că "deciziile judiciare trebuie să indice de o manieră suficientă motivele pe care se bazează" (cauzele Ruiz Torija c. Spania, hot. din 9 decembrie 1994, § 29; Helle c. Finlanda, hot. din 19 decembrie 1997; Suominen c. Finlanda, hot. din 1 iulie 2003, § 34 sau Dimitrellos c. Grecia, hot. din 7 aprilie 2005, § 15). Cât privește, spre exemplu, cauza Albina c. R. (hot. din 28 aprilie 2005, § 30), Curtea relevă că orice hotărâre judecătorească trebuie motivată, astfel încât judecătorul să răspundă tuturor argumentelor prezentate de părți. A. obligație este justificată, întrucât "numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiției" (hot. Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).

Curtea apreciază că instanța nu este întotdeauna datoare să analizeze separat fiecare susținere a părților, putând selecta sau grupa argumentele utile în soluționarea cauzei, doar ignorarea completă a acestora echivalează cu lipsirea părții de un veritabil acces la justiție.

Raportându-ne la hotărârea atacată, se observă că instanța a ținut cont de argumentele pe care părțile le-au prezentat în susținerea cererii formulate fiind, de asemenea, analizate și apărările susținute, soluționarea cererii fiind rezultatul analizei textelor legale incidente cauzei.

În raport de circumstanțele concrete ale cauzei, față de argumentele punctuale pertinente furnizate, față de conținutul înscrisurilor depuse în probațiune, hotărârea instanței de fond apare ca motivată astfel că o încălcare a dreptului la un proces echitabil din această perspectivă apare ca fiind nefondată.

2. Curtea constată că prin motivele de recurs formulate, pârâta s-a limitat în a critica expertiza efectuată în cauză astfel că pentru a răspunde acestora instanța va analiza aceste critici pornind de la soluția adoptată prin hotărârea instanței de fond.

Curtea reține ca o primă critică adusă hotărârii împrejurarea că nu au fost menționate în concret documentele contabile care justifică deductibilitatea sumelor achitate cu titlu de chirie pentru cele două apartamente situate în B..

Răspunzând celor criticate se constată că la baza stabilirii ca deductibile a cheltuielilor amintite, s-au avut în vedere contractele de închiriere încheiate de reclamantă cu proprietarii spațiilor, actele contabile aferente, balanța de verificare contabilă, fișa de cont 612 și nu în ultimul rând contractele comerciale încheiate în perioada supusă controlului de către administratorii societății. Urmare a analizării acestor documente, se poate susține cu temei că baza de impozitare la impozitul pe profit suplimentar aferentă anilor 2004 și

2005 trebuie redusă cu sama de 19.941 lei (f.40).

Susține recurenta că nu se poate stabili urmare a concluziilor expertului desemnat care sunt documentele în baza cărora a aplicat procentul de 13,04% asupra sumei de 35.612 lei considerată ca nedeductibilă la calculul profitului impozabil.

Probele administrate în cauză evidențiază împrejurarea că pentru a stabili sumele deductibile fiscal la capitolul amintit anterior, au fost analizate organigrama concernului german G. AG, actul constitutiv, programul trainingurilor de pregătire, pentru formarea si perfecționarea profesionala a personalului angajat, facturile fiscale cu cheltuieli privind prestări servicii, cazare si deplasare a unor persoane fizice care nu au calitatea de angajat al SC G. G. S. precum și balanța de verificare contabila la (...).

Potrivit dispozițiilor art.21 alin.2 litera e) si litera h) C. fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate, efectuate pentru salariați și administratori, precum și pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme precum și cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat.

Conform Normelor metodologice, calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat.

In sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din C. fiscal, persoanele fizice asimilate salariaților se cuprind și directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii și persoanele fizice rezidente și/sau nerezidente detașate, potrivit legii, în situația în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora.

Coroborând dispozițiile legale enunțate, rezultă că societatea are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, deplasare si cheltuieli pentru formarea si perfecționarea profesionala a personalului angajat si a administratorului.

Referitor la celelalte persoane, Curtea reține că reclamanta a prezentat o lista cu persoanele participante la trainingurile de pregătire pentru formarea si perfecționarea profesionala, listă în care sunt menționate 46 de persoane din care doar 5 persoane angajate la reclamantă si administratorul firmei, deci 6 persoane; deoarece nu se pot cuantifica cheltuielile pentru cele 6 persoane, expertul contabil a propus recunoașterea procentuala din total cheltuieli de

35.612 lei a deductibilității acestor cheltuieli la calculul impozitului pe profit astfel: 6 persoane din totalul de 46 de persoane reprezintă 13,04% procent aplicat la 35.612 lei adică 4.644 lei suma pe care o consideră deductibila la calculul impozitului pe profit.

Critica recurentei referitoare la deductibilitatea sumei de 362.501 lei ce reprezintă contravaloarea serviciilor prestate și facturate de către partenerii contractuali apare ca nefondată pentru următoarele considerente:

Eficienta realizării acestor cheltuieli de către reclamantă este evidențiată în anul 2008 prin profitul realizat de 2.410.241,88 lei si apoi in anii următori: suma de 10.999 lei servicii de împărțire a costurilor E-plan sunt justificate de C. încheiat cu G. I. BV prin care se perfectează împărțirea costurilor privind dezvoltarea E-planului privind investiția din Divizia de R., upgradarea, manualul utilizatorului, mentenanta, conexiune cu REC, activități de training si licențe; suma de 34.797,17 lei servicii IT prestate de G. R. 1T S. BV in favoarea reclamantei sunt justificate de contractul încheiat intre cele doua părți unde obiectul contractului îl reprezintă: pachetul standard software G., design, achiziționare, configurare si specificații ale infrastructurii standardizate back- end si funcționarea infrastructurii back-end.

C.le cu întreținerea acvariului existent la sediul reclamantei sunt considerate drept deductibile întrucât conform probațiunii administrate s-a stabilit că acesta reprezintă un mijloc fix, înregistrat ca atare în contabilitatea societății astfel că toate cheltuielile de achiziție și întreținere apar ca deductibile, ipoteza normei legale din art. art.24 alin.1, 2 și 19 din Legea nr.571/2003 fiind întrunită.

Referitor la taxa pe valoare adăugată dedusă de către reclamantă în condițiile art.160 și 161 C.fiscal, Curtea constată că această operațiune a fost corect efectuată. Astfel, reținând probele administrate în cauză, se poate observa că ipoteza normelor legale amintite anterior sunt întrunite întrucât reclamanta nu a primit de la nici o societate prestatoare de servicii lucrări- montaj TVA-ul aferent lucrărilor executate, rezultând astfel că furnizorii nu au procedat la aplicarea măsurii de taxare inversă și, prin urmare, ne aflăm în prezența unei duble impuneri a acestei taxe, operațiune care nu este permisă.

În ceea ce privește obiectivul B2, se poate observa că reclamanta a încadrat serviciile efectuate către G. G. I. G. conform prevederilor art. 143 alin.

1 lit. o din Legea 571/2003 privind C. fiscal, respectiv: servicii prestate de persoane din R., în contul beneficiarului cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanție, la operațiuni scutite.

Curtea reține din probele existente la dosar că reclamanta nu putea să factureze cu TVA societății beneficiare SC LA L. B. S. deoarece ne aflăm în prezența unor servicii de garanție executate la care nu se pune problema facturării deoarece beneficiarul are prin contract dreptul la astfel de servicii gratuit, reclamanta fiind obligată prin contract sa realizeze astfel de servicii astfel că se poate conchide că s-a întocmit corect factura, completându-se rubrica de TVA "scutit de TVA " suma totala scutita fiind de 16.443 lei potrivit art.13 din HG nr. 1846/2003.

Critica recurentei privind nedeductibilitatea sumei reprezentând TVA aferent contractului de leasing este nefondată. Astfel, reclamanta a prezentat originalul facturii în litigiu astfel că în raport de probațiunea administrată, Curtea constată că statuările organelor de control sunt nefondate și se impun a fi înlăturate.

În ce privește impozitul pe veniturile nerezidenților, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a stabilit că nu este datorat întrucât, conform probațiunii administrate în cauză, reclamanta a prezentat certificatul de rezidență fiscală al partenerului extern astfel că pentru aceste venituri sunt aplicabile prevederile Convenției pentru evitarea dublei impuneri încheiată între R. și O..

Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. îl va repinge și va menține în întregime hotărârea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE L. D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. C. împotriva sentinței civile nr.6509 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. S. C. P. A. M. C. L. F.

red.M.S./A.C.

2 ex. - (...)

jud.fond.B. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia nr. 2887/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal