Decizia nr. 3093/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3093/2012
Ședința din data de 11 A. 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul promovat de reclamantul T. S. R. împotriva sentinței civile nr. 3621 pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...) al T.ui C. în contradictoriu cu pârâta D. R. PENTRU A. ȘI O. V., având ca obiect - contestație act administrativ fiscal - Actul constatator nr.
1207/2003 emis de D. C.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul- reclamant prin avocat A. S., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 10 din dosar, lipsind intimata-pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la al doilea termen de judecată, recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se constată că de la dosar lipsește dovada achitării taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar, datorate pentru judecata în fond a pricinii și pentru recursul promovat.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în patru exemplare.
Instanța comunică apărătorului recurentului un exemplar al întâmpinării depusă de partea adversă.
Reprezentantul recurentului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 25 lei, achitată cu chitanța nr. 513400018 din (...) și timbru judiciar de 4,5 lei.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C., raportat la art.21 din
Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3621 din data de (...) pronunțată de Tribunalul
Cluj, așa cum acesta a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, apreciind că sentința a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, în sensul că în motivarea sentinței instanța de fond aduce ca argument prevederile art. 205 pct. 1 din OG nr. 92/2003, prevederi care în opinia sa nu sunt aplicabile în speță întrucât actul constatator privind taxele vamale și alte drepturi cuvenite bugetului, a fost emis de către pârâtă la data de (...), anterior publicării în Monitorul Oficial a actului normativ reținut de prima instanță.
În acest context instanța de fond în mod greșit a reținut și aplicat prevederile OG 92/2003 privind obligativitatea introducerii unei contestații anterior solicitării de anulare a titlului executoriu.
Raportat la momentul emiterii actului constatator privind taxele vamale, (...), erau aplicabile dispozițiile Legii nr. 141/1997 și ale OMF nr.
1785/2002 privind Normele metodologice, referitoare la comunicarea actului constatator al datoriei vamale, prin publicitate, într-un cotidian național și unul local.
Întrucât pe parcursul întregului proces intimata-pârâtă nu a făcut dovada comunicării și într-un cotidian național, consideră că au fost încălcate prevederile legale în vigoare la data de (...).
Față de aceste considerente solicită în principal casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar casarea cu reținere și anularea titlurilor executorii emise de către autoritatea vamală, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3621 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al T.ui C. a fost respinsă cererea formulată de reclamantul T. S. R. în contradictoriu cu pârâta D. R. pentru A. și O. V. C.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că potrivit art.205 pct.1 din OG nr.92/2003 „împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ-fiscale se poate formula contestație potrivit legii";.
Conform pct.3 din același articol, „contestația se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al cărui act administrativ este atacat și nu este supusă taxelor de timbru";.
Conform art.207 din OG 92/2003, „contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ-fiscal, sub sancțiunea decăderii";.
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat in mai multe rânduri cu privire la faptul că obiectul acțiunii in contencios administrativ îl constituie decizia pronunțată în soluționarea contestației formulate împotriva actului administrativ și în mod direct actul administrativ.
În considerentele deciziei nr.1675/2007 pronunțată in dosar nr.(...) instanța supremă reține „Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat in mod constant in sensul că, potrivit art.188 al.2 - actualmente art.218 al.2
C.pr.fiscală, republicat, coroborat cu art.8 din Legea nr. 554/2004, poate forma obiectul acțiunii în contencios administrativ decizia pronunțată în soluționarea contestației corelate împotriva actului administrativ-fiscal, iar nu in mod direct, actul administrativ-fiscal, întrucât în privința actelor administrativ-fiscale este obligatorie parcurgerea procedurii administrative obligatorii prevăzute de T. IX C. și II C., republicat.
Apărarea formulată de reclamant în sensul că nu i-au fost comunicate actele contestate urmează a fi înlăturată ca neîntemeiate, deoarece așa cum rezultă din dosarul execuțional nr.2333/2004 anexat prezentului dosar, acesta a fost înștiințat la plată și somat cu respectarea condițiilor prevăzute de art.44, 43 al.2 lit.c și al.3 și art.145 C.
Pe de altă parte, faptul că numai in anul 2010 a primit acte din partea autorității vamale pârâte nu echivalează cu faptul că nu i-au fost comunicate în prealabil și nu-l exonerează de îndeplinirea procedurii administrativ- jurisdicționale prealabile.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea acestuia , casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În susținerea celor solicitate se arată că reținerile instanței sunt greșite deoarece a solicitat anularea actelor prin care s-a dispus măsura executării silite ; procedura prealabilă se aplică titularilor de creanțe care sunt comunicate doar împotriva actelor de executare care sunt atacate în termen de 15 zile la instanța de executare iar dacă s-ar fi făcut procedura s- ar fi decăzut din termenul arătat.
Mai arată recurentul că în mod greșit instanța a reținut excepția neținând seama : că pârâta a fost cea care a indicat calea de atac și nici de faptul că actul normativ invocat în hotărâre a fost publicat în data de (...) iar actul constatator emis de pârâtă la data de (...) nefiind astfel valabile prevederile OG nr.92/2003.
Tot astfel mai arată reclamantul că nu s-a ținut cont de toate argumentele respectiv de faptul că nu au fost respectate condițiile de publicitate prevăzute de artt.39 pct.3 privind obligativitatea comunicării prin publicitate. Prin urmare concluzioneaza recurentul ca nu se poate invoca neîndeplinirea procedurii prealabile când au fost încălcate prevederile legale care erau în vigoare la acea dată.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului în considerarea că reținerile instanței cu privire la procedură sunt corecte, iar din moment ce executarea era pornită trebuia arătată calea de atac.
Mai arată intimata că biroul vamal a procedat conform dispozițiilor OG nr.61/2002 (în vigoare în anul 2003)privind comunicarea actului constatator prin publicitate emițând și publicând un anunț iar în atare situație actul normativ fiscal comunicat prin publicitate se consideră adus la cunoștința titularului acestuia în termen de 15 zile de la publicarea anunțului.
Aceasta s-a făcut în condițiile în care prin adresele S. de E. I. s-a adus la cunoștință că recurentul figurează la același domiciliu cunoscut și autorității vamale. Prin urmare se arată nu este valid argumentul cum că instanța a constatat eronat că s-a respectat procedura de comunicare a actelor administrativ fiscale .
Analizând argumentele aduse în raport de actele dosarului ,de normele juridice incidente , de art.304 C. Curtea reține că acestea nu pot conduce la casarea hotărârii atacate.
Astfel se reține că argumentul adus de recurent constă în aceea că reținerea instanței în privința inadmisibilității acțiunii este greșită deoarece actul normativ invocat în hotărâre este ulterior actului constatator al organelor fiscale nefiind așadar valabile prevederile OG nr.92/2003.
Argumentul adus nu poate fi reținut deoarece normele anterioare intrării în vigoare actului normativ reținut prin hotărâre cu privire la actele vizând impozite, taxe ,datorii vamale statuau că se contestă în cadrul procedurii prealabile în fața organelor fiscale, direcții generale- organe specializate din cadrul ministerului în funcție de criteriile valorice iar decizia dată în soluționarea contestației poate fi atacată în instanță. Sub acest aspect sunt dispozițiile OG nr.13/2011 dispoziții din care rezultă că actul administrativ care poate fi contestat în fața instanței este decizia în soluționarea contestației. Potrivit normelor în materie fiscală în nici un caz nu se poate contesta direct în instanță actele administrative fiscale, în lipsa urmării unei proceduri prealabile administrative finalizate cu o decizie.Ceea ce se atacă în instanță este decizia în soluționare a contestației. Prin urmare nefiind urmată procedura administrativă și în lipsa deciziei în soluționarea contestației în mod corect instanța a reținut că acțiunea este inadmisibilă.
Susține însă recurentul că nu a urmat procedura întrucât comunicarea actului fiscal nu a fost făcută cu respectarea normelor. S. de asemenea nu poate fi primită întrucât chiar daca s-ar accepta ca in anul
2010 s-a facut comunicarea o dovada a contestatiei pe cale administrativa nu este facuta. Pe de alta parte se observa ca o comunicare a schimbarii domiciliului altul decat cel declarat odata cu acordarea regimului vamal nu a fost facuta .Mai mult actele din dosarul de executare relevă că în condițiile lipsei de la domiciliu, a remiterii actelor autoritatea a depus diligențe în sensul informării iar serviciul de evidență a făcut cunoscut că debitorul figurează cu același domiciliu cunoscut de autoritatea vamală. Tot astfel atesta actele că în condițiile date s-a procedat la îndeplinirea prcedurii publicate în contextul dispozițiilor în vigoare la acel moment respectiv OG nr.61/2002. Or, în atare situație raportat la cele rezultate din acte susținerile recurentului se vădesc nefondate și urmează a fi respinse.
Respinse vor fi și susținerile recurentului constând în aceea că instanța a omis a avea în vedere că au fost atacate actele de executare deoarece acest aspect este infirmat de cele consemnate în demersul introductiv cand s-a solicitat si anularea actelor fiscale-act constatator,proces verbal de calcul. Ori in atare situatie a contestarii actelor fiscale-titlurii de creanta contestarea nu poate fi decat o contestatie la titlu iar aceasta rezulta si din aceea ca la dosar a fost depusa si o hotarare prin care s-a solutionat contestatia la executare-f.70 dosar ex atasat.
În fine susține recurentul că prin actele emise a fost prevăzută calea de atac. S. nu poate fi primită câtă vreme calea de atac este dată de lege iar necunoasterea legii nu poate fi motiv de exonerare.
Așadar constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C. urmează a da o soluție de respingere a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE.
Respinge recursul declarat de reclamantul T. S. R. împotriva sentinței civile nr. 3621 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. B. F. T. M. H.
GREFIER D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./(...)