Decizia nr. 4311/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4311/2012
Ședința de la 22 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Judecător S. L. R.
Judecător A.-I. A.
G. A. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. A MUN. B.-M. împotriva sentinței civile nr.6328 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamanta intimată SC M. S. și pârâta intimată A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.
Curtea invocă din oficiu ca motiv de ordine publică lipsa calității procesual active in cererea de chemare in judecata raportat la prevederile art. 30
C.pr.fiscală și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6328 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-au respins excepțiile invocate de pârâta D. G. a F. P. M..
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC M. S. împotriva pârâtelor
D. G. A F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M., și în consecință:
S-au anulat Deciziile nr.6347/(...), 9015/(...), 30976/(...), 33850/(...) și
14639/(...) emise de A. F. P. B. M. și deciziile nr. 1732/(...), 1913/(...), 1599/(...),
1591/(...) și 1703/(...) emise de D. M..
Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantei sumele de 1708 lei, 2610 lei, 2509 lei, 1833 lei și 9373 lei, cu dobânda legală de la data achitării sumelor și până la restituirea efectivă a acestora.
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 966,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Având a se pronunța as upra excepțiilor invocate de pârâta D. G. a F. P. M.,
în conformitate cu art. 137 Cod procedură civilă, instanța le -a respins ca neîntemeiate.
Aspectul legat de obligativitatea procedurii prealabile în domeniul contenciosului fiscal trebuie analizat mai ales prin prisma efectelor produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de J. a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui.
Prin această hotărâre Curtea de J. a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Mai mult, C.J.U.E. a decis că taxa de poluare așa cum este reglementată prin O. 5. are acest efect descurajant și în consecință este incompatibilă cu libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar.
În urma acestei decizii instanța a reținut că a dispărut cu efect retroactiv temeiul juridic în baza căruia taxa de poluare a fost percepută reclamantei iar actul administrativ fiscal anterior enunțat este total lipsit de un temei legal. Trebuie precizat în acest context faptul că C.J.U.E. nu limitează efectele deciziei analizate doar pentru viitor, iar în lipsa oricărei precizări și limitări în timp a efectelor acestei decizii, consecințele se răsfrâng și pentru trecut (ex tunc), încă de la momentul adoptării actului normativ.
Subsecvent dispariției temeiului juridic în baza căruia taxa a fost percepută, în baza obligațiilor asumate prin aderarea R. la U. E., taxa trebuie restituită de către S. Român prin instituțiile finanțelor publice ca orice taxă nedatorată, însoțită de către despăgubirea corespunzătoare, deoarece taxa a fost percepută în baza unui act normativ prin care legiuitorul a încălcat obligațiile comunitare asumate de R. prin aderarea la acest spațiu.
În lipsa unei reacții a legiuitorului la decizia pronunțată în cauza nr. C -
402/09 T. împotriva R., reacție prin care să fie armonizată taxa de poluare cu concluziile Curții de J. a U. E., judecătorul național nu are la îndemână criteriile în baza cărora să aprecieze care ar fi cuantumul care trebuie restituit din taxa percepută și care ar fi cuantumul care poate fi menținut fără riscul de a afecta libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. O. apreciere în acest moment ar fi una pur subiectivă care ar afecta previzibilitatea actului de justiție, iar în lipsa unor repere obiective care nu pot fi trasate decât de legiuitor taxa trebuie restituită integral.
În acest context instanța a apreciat că procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură fiscală își găsește rațiunea și justificarea în condițiile în care există o minimă îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ fiscal. În cazul concret analizat, subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R., actul administrativ fiscal în baza căruia taxa a fost percepută este lipsit de orice suport normativ prin efectul deciziei Curții de J. a U. E., așa încât nu există nici o îndoială cu privire la nelegalitatea acestuia, dispărând cu efect retroactiv temeiul legal în baza căruia actul administrativ a fost emis.
Prin maniera și contextul în care este invocată, procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură F. este pe deplin denaturată de la scopul său legal și firesc. Astfel, această
procedura nu mai este privită de către organul fiscal ca o modalitate în sprijinul contribuabilului prin care se oferă șansa administrației să -și revoce actul administrativ fiscal nelegal total sau parțial ci este invocată ca o barieră în calea restituirii unei taxe percepută cu încăl car ea dreptului comunitar, taxă care ar trebuie restituită din oficiu de către organul administrației care a perceput -o subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R..
Procedura administrativă este justificată din mai multe puncte de vedere.
Din punctul de vedere al administrației se dă posibilitatea organului emitent sau al celui ierarhic superior să-și repare eventualele greșeli, asigurându-se astfel o cale mai rapidă de restabilire a legalității. Recursul prealabil este un mijloc de protecție al autorității publice emitente, evitând chemarea sa în judecată ca pârât, suportarea unor cheltuieli de judecată, plata unor daune mai mari particularului lezat în dreptul său și chiar lezarea principiului său în pierderea unui proces public prin care s-a dovedit nu numai ca vătămat în particular dar și că a rămas pasivă în înlăturarea acestei vătămări.
În același timp, procedura prealabilă are ca scop și protecția particularului, el având posibilitatea de a obține corelarea actului sau admiterea lui printr-o procedură administrativă, simplă, rapidă, scutită de taxă de timbru. Pe de altă parte, dacă administrația răspunde negativ la recurs fiind considerate neîntemeiate, acesta va avea posibilitatea să-și evalueze obiectiv șansele de a câștiga procesul și va putea opta în cunoștință de cauză pentru această cale de drept. La aceste scopuri se mai pot adăuga și cel privitor la degrevarea instanțelor de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate pe cale administrativă.
Accesul la justiție, în cazul exercițiului drepturilor derivate din legislația comunitară, este limitat de reguli procedurale.
Rămâne însă să stabilească dacă, dreptul autorității de a invoca excepția de inadmisibilitate întemeiată pe neparcurgerea acestor proceduri, poate fi calificat ca excesiv, nerezonabil ori disproporționat.
În mod tradițional, autoritatea poate să formuleze apărări întemeiate pe excepția de inadmisibilitate, atât timp cât o procedură prealabilă a fost instituită pentru a asigura coerența ordinii juridice, protejarea intereselor generale ale comunității și valorizarea principiului securității ordinii juridice.
Cu toate acestea, instanța a apreciat că această apărare a fost făcută prin deturnarea, ignorarea de la scopul pentru care dreptul a fost recunoscut și garantat, având ca unic efect blocarea posibilității contribuabilului de a-și recupera taxa percepută cu încălcarea dreptului comunitar.
Pe fondul cauzei, din coroborarea probatoriului administrat, precum și a dispozițiile legale incidente în materie, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a achiziționat dintr-un stat membru al U. E. autovehiculele menționate în cerere pentru înmatricularea cărora pârâta A. F. P. B. M., prin decizia de stabilire a taxei de poluare, a stabilit în sarcina acesteia obligația de plată a sumelor de 1708 lei, 2610 lei, 2509 lei, 1833 lei și 9373 lei cu titlu de taxe de poluare pe care aceasta le-a achitat.
Potrivit art. 110 alin. 1 din Tratatul privind funcționarea U. E. (ex. articolul 90 TCE), nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, conform alin.2 al aceluiași articol, niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
Scopul general al art. 110 alin. 1 din Tratatul privind funcționarea U. E. (ex. articolul 90 TCE) este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai
3 consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
OUG nr. 5. este contrară art. 110 alin. 1 din Tratatul privind funcționarea
U. E. (ex. articolul 90 TCE) întrucât este destinată să diminueze introducerea în R. a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel din acest litigiu pentru care se solicită restituirea taxei de poluare.
După aderarea R. la U. E., acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre, atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Din perspectiva celor arătate, T. a considerat că decizia de calcul a taxei de poluare este nelegală, nelegală fiind și încasarea taxei aferente și, în consecință, suma percepută trebuie restituită de către pârâta A. F. pentru M. în bugetul căreia s-a făcut venit.
Cât privește daunele interese, instanța a apreciat că, în principiu, se acordă dobânda legală prevăzută de O. nr. 9., începând cu data achitării taxei de poluare.
Dobânda prevăzută de art. 124 Cod procedură fiscală nu se poate acorda deoarece nu ne găsim în cele două cazuri la care face trimitere textul, respectiv art. 117 alin.2 și art.70, ambele Cod procedură fiscală.
În raport de aceste considerente, instanța a admis în parte acțiunea, conform dispozitivului.
Pârâtele, fiind în culpă procesuală, au fost obligate, în temeiul art.274 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, să plătească reclamantei suma de 966,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. M., în nume propriu și pentru A. F. P. B.-M. solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei atacate in sensul respingerii actiunii formulate de reclamanta SC M. S. ca neintemeiata , mentinerea Deciziei de stabilire a taxei de poluare ca legala si temeinica.
În motivare s-a arătat că:
In fapt, prin sentinta civila nr.6.328/(...) T. M. admite actiunea formulata de reclamanta SC M. S. impotriva paratelor D. G. a F. P. M. si A. F. P. B. M., obligand paratale sa restituie reclamantului suma solicitata si de asemenea sa P. R. S. DE 966,50 LEI CU T. DE C. DE J. .
In urma petitiilor, Comisia pentru petitii din cadrul Parlamentului European a recunoscut ca "nu exista o armonizare la nivelul U. E. in domeniul taxelor referitoare la autoturisme. A. inseamna ca statele membre pot impune astfel de taxe si pot decide in mod unilateral cu privire la nivelul acestora si la metodele de calcul. De fapt, Curtea de J. a stabilit in hotararea din cauza Comisia c. D.emarca faptul ca articolul 90 TCE nu are ca scop cenzurarea nivelului excesiv de taxare si ca statele membre pot stabili rata de taxare la nivelul pe care il considera adecvat. ( Hotararea Curtii din Il decembrie 1990 in cauza C - 47 / 88 Comisis Comunitatilor E. v Regatul D.emarcei, ECR 1990, p. 1
- 04509, punctul 10.) In conformitate cu jurisprudenta Curtii, nici macar ratele foarte ridicate ale taxelor nu pot fi considerate contrare legislatiei comuni tare, cu conditia ca acestea sa fie aplicate in mod identic in cazul produselor interne si ale celor aduse din alte state membre.
Astfel, luand in discutie Hotararea din 07 aprilie 2011 pronuntata de Curtea E. de J. in cauza C-402/09 , hotarare prin care instanta s-a pronuntat asupra prevederilor OUG.S0/2008 forma publicata in Monitorul Oficial al
4 romaniei nr.327/2008 , - stabilind ca fiind obligatoreie pentru instanta nationala in procesul de solutionare a cauzei, "Nevoia obiectivă" din litigiul T. a fost identificată prin raportare la data emiterii deciziei de aplicare a taxei, (...). O. reglementare ulterioară în materie nu este relevantă pentru soluționarea dosarului, așa încât descrierea modificărilor aduse OUG 5. nu este pertinentă pentru această trimitere preliminară (pct. 28-29 din hot.; în același sens și AG, pct. 25 din concl.).
Avand in vedere aceste precizari, data de referinta ,pe baza careia se stabileste legislatia nationala ce guverneaza raportul juridic care face obiectul actiunii in discutie, retinuta de Curtea de J. a U. E. in cauza C-402/09- T. este asa cum am mai precizat (...) .
Astfel, aceste efecte ale Hotararii CJUE ,nu pot fi aplicate "in extenso" in toate cauzele in care contribuabilii au achitat taxa pe poluare in temeiul modificarilor aduse prin OUG nr.208/2008 , OUG 2., OUG nr.117/2009 sau OUG nr.118/2011 .Este evident faptul ca aceste ordonante nu sunt aplicabile, in conditiile in care drepturile si obligatiile partilor - continutul raportului juridic- au fos stabilite la o data la care cele patru acte normative nu erau in vigoare. Concluzia care se impune este aceea ca in dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata al caror obiect il constituie cererile contribuabililor de restituire a" taxei de poluare ", stabilita in conformitate cu alte prevederi legale decat cele ale OUG nr.5. in forma in care a fost publicata in Monitorul Oficial al R. nr.327/(...), efectele Hotararii Curtii de J. a U. E. in cauza C-402/09 - T. nu sunt incidente, nu produce efecte jurldice.
De asemenea , in ceea ce priveste neutralizarea taxei pe poluare, Curtea E. de justitie a reiterat practica sa in aplicabilitatea art.11 OTFUE in sensul ca: art. 110 TFUE: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
Raportat la interpretarea dată art. 110 TFUE în recenta hotărâre și în considerarea suveranității fiscale a unui stat membru, Guvernul consideră relevantă analiza considerentelor pe care Curtea și-a fundamentat dispozitivul hotărârii, Taxa pe poluare este considerată un impozit intern, fapt pentru care trebuie examinată în raport cu art.ll O 2 TFUE, care are ca obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilc: între statele membre în condiții normale de concurență.
Interpretarea art. 110 TFUE trebuie privită în lumina principiului suveranității fiscale a statelor membre și a jurisprudenței anterioare a Curții, care a recunoscut constant autonomia fiscală a statelor membre și faptul că art. 110
TFUE nu aduce atingere acestei autonomii fiscale. De asemenea, jurisprudența confirmă că prima înmatriculare pe teritoriul unui stat membru poate reprezenta un fapt generator al obligației de plată a unei taxe interne, deci aspectul exigibilității la prima înmatriculare nu poate fi considerat în sine interzis de legislația primară a U. E.. (Hotărârea în cauza C-387/01 Weigel, punctul 65 și
Hotărârea în cauza C-383/01 De D.ske Bilimportorer punctul 34).
Tot Curtea a arătat că instituirea unei taxe fiscale printr-un .act normativ începând de la o anumită dată nu poate, prin ea însăși, să fie considerată ca având un efect discriminatoriu Între situațiile constituite anterior și cele care sunt ulterioare intrării în vigoare a noii prevederi legale.
Prin urmare, 110 TFUE nu poate fi invocat în mod util pentru a stabili un efect discriminatoriu al unei taxe pentru simplul motiv că aceasta se aplică unor
5 vehicule înmatriculate pentru prima dată după intrarea în vigoare a legii privind această taxă, iar nu și celor înmatriculate prima dată anterior acestei intrări în vigoare. La punctul 49 din cauza C-290/05 Akos Nadasdi și C-333/05 Ilona Nemeth, Curtea consemnează că nu este relevantă compararea cu vehiculele aflate în circulație anterior instituirii noului regim fiscal.
Curtea confirmă și în recenta hotărâre în cauza T. că art. 110 TFUE nu are ca scop să împiedice un stat membru să introducă noi taxe sau să modifice rata sau baza de impunere a acestora. (Cauzele conexate C-290/05 Akos Nadasdi și C-333/05 Bona Nemeth, punctul 49 și cauza C-402/09, T., punctul 50: "Art. 90
CE nu urmărește să împiedice un stat membru să introducă impozite noi sau să modifice cota ori baza impozabilă a impozitelor existente. "")
Deși în principiu este valabil argumentul potrivit căruia competența statelor membre de a introduce noi taxe este limitată, dacă se dovedește că regimul fiscal instituit este de natură să descurajeze bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naționale, ipoteza în care plasează Curtea acest raționament este, în opinia Guvernului, discutabilă. A. Întrucât ar fi absurd să ne imaginăm că poate exista o situație în care un stat membru instituie un nou regim fiscal, cu taxe noi sau valori mai mari ale unor taxe existente, fiind inerentă o diferență între sarcinile fiscale care incumbă situațiilor juridice constituite anterior și ulterior intrării în vigoare a normei care instituie noul regim fiscal. Urmând raționamentul Curții, ar acesta ar însemna o limitare a libertății statui membru de a stabili cuantumul unei taxe dacă această ar reprezenta o măsură fiscală al cărei regim ar fi similar taxei pe poluare instituite prin OUG 5. (taxă cu exigibilitate la momentul punerii în circulație).
Într-o primă fază (pct. 38-47), Curtea aplică testul comparației cu valoarea reziduală a taxei încorporate în vehiculul național similar. Produsul național similar cu care se face comparați a îl reprezintă vehiculele de ocazie importate anterior importului efectuat de dl. T., dar înmatriculate tot în perioada de aplicare a auc 5. versiunea inițială, adică 1.07-(...) Și deci supuse aceluiași regim de taxare.
A. analiză era cea previzibilă , în considerarea jurisprudentei anterioare în materie. Rezultatul acestei analize este că regimul de impozitare instituit prin
OUG 5. este legal din perspectiva art. 110 TFUE. Alineatul (1) al articolului 110
TFUE interzice discriminarea directă si discriminarea indirectă. Mai întâi, Curtea a evaluat taxa din punct de vedere al unei posibile discriminări directe, atât în general, cât și specific pentru cazul reclamantului din actiunea principală și a statuat (pct. 36):În acțiunea principală, este cert că, din punct de vedere formal, regimul de impozitare instituit prin OUG nr. 5. nu face vreo deosebire nici între autovehicule în funcție de proveniența lor, nici între proprietarii acestor vehicule, în funcție de cetățenia sau naționalitatea lor. Astfel, taxa în cauză este datorată independent de cetățenia sau naționalitatea proprietarului vehiculului menționat, de statul membru în care acest vehicul a fost produs Și de împrejurarea dacă este vorba despre un vehicul cumpărat pe piața națională sau importat.
Prin hotărârea pronunțată, Curtea amintește că dreptul U. interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor nationale similare. A. interdicție vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import. În continuare, Curtea constată că regimul de impozitare instituit prin reglementarea română nu face vreo deosebire nici între vehicule în funcție de proveniența lor, nici între proprietarii acestor vehicule, în funcție de cetățenia sau nationalitatea lor. Astfel, taxa este datorată independent de cetățenia sau nationalitatea
6 proprietarului vehicul ului, de statul membru în care acest vehicul a fost produs
și de faptul că vehiculul a fost cumpărat pe piața națională sau importat.
Cu toate acestea, chiar dacă nu sunt întrunite condițiile unei discriminări directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale. Pentru a verifica dacă această taxă creează o discriminare indirectă între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, Curtea examinează în primul rând dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare, înmatriculate anterior pe teritoriul național și supuse, cu ocazia acelei înrnatriculări, taxei în cauză. În al doilea rând, Curtea examinează neutralitatea acestei taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost deja înmatriculate pe teritoriul național înainte de intrarea în vigoare a taxei, respectiv la 1 iulie 2008. In ceea ce privește primul aspect al neutralității taxei, Curtea amintește că există o încălcare a dreptului U. atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național.În această privință, Curtea constată că reglementarea română este conformă cu dreptul U. întrucât ia în considerare, la calcularea taxei de înmatriculare, deprecierea vehiculului și asigură astfel că această taxă nu depășește valoarea reziduală încorporată în valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național Și au fost supuse acestei taxe cu ocazia înmatriculării lor. Avand in vedere cele precizate, se opune admiterii actiunii in sensul de a fi obligat organul fiscalla restituirea taxei pe poluare, de vreme ce nu sunt respectate dispozitiile Codului de procedura F. in ce priveste termenele de constatare a deciziei de calcul a taxei de poluare, ca act administrativ fiscal. Taxa achitata de reclamant a fost virata la bugetul F. pentru M. gestionat de A. F. pentru M. Obligarea organului fiscal la restituirea taxei de poluare, nu se v-a putea face decat de la bugetul in care s-au virat banii , iar organul fiscal va fi in imposibilitatea de-a executa de buna credinta o hotarare judecatoreasca a carei aplicare intra in contradictie cu prevederile Ordinului MFP nr.(...) pentru aprobare .
Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget , precum si de acordarea a dobanzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depasirea termenului legal.
In ce priveste solicitarea dobanzii legale fiscale, solicită instanței sa respinga cererea ca neintemeiata, avand in vedere ca taxa pe poluare nu este o taxa fiscala si nu se circumscrie situatiilor limitativ reglementate de art.117 Cod P. F., iar repararea prejudiciului se realizeaza in conditiile dreptului comun - art.l
088 alin.2 cod civil cu aplicarea O. nr. 9. de la data cererii de chemare in judecata si nu de la data achitarii taxei.
In ce priveste solicitarea dobanzii legale fiscale, solicită instanței sa respinga cererea ca neintemeiata, avand in vedere ca taxa pe poluare nu este o taxa fiscala si nu se circumscrie situatiilor limitativ reglementate de art.117 Cod
P. F., iar repararea prejudiciului se realizeaza in conditiile dreptului comun - art.l
088 alin.2 Cod Civil cu aplicarea O. nr. 9 / 2000 de la data cererii de chemare in judecata si nu de la data achitarii taxei. Totodata in cazul in care instanta va admite cererea reclamantului privind dobanda legala, aceasta ar trebui acordata tot de la bugetului A. F. de M., conform arte 124 alin. 2 Cod P. F." dobanda se suporta din acelasi buget din care se restituie ori se ramburseaza". De asemenea, solicită instanței sa aiba in vedere dispozitiile art.1088 alin.2 Cod Civil, dobanda legal putand fi acordata numai de la data cererii de chemare in judecata si nu de la data achitarii taxei pe poluare. In plus, dobanda legala fiscala pe care o solicita reclamantul nu se circumscrie situatiilor prevazute de arte 117 Cod P. F., astfel
7 incat, nici reclamantul nu a facut plata in temeiul unui titlu de creanta care sa fi avut un termen scadent de plata si sa fie expus unor majorari de intarziere.
Cu privire la C. DE J., solicită instanței sa respinga petitul cu privire la cheltuielile de judecata ca fiind inadmisibil astfel cum a fost formulat. Potrivit arte 274 Cod P. Civila, obligatia de plata a cheltuielilor de judecata se stabileste fata de partea care a pierdut procesul, prin aceasta trebuie ca patrea care a pierdut procesul sa se afle in culpa procesuala sau, prin atitudinea sa in cursul derularii procesului, sa fi determinat aceste cheltuieli, situatia de fata A. Cod proc.civila prevede urmatoarele:"Partea care cade in pretentii va fi obligata ,Ia cerere, sa plateasca cheltuieli de judecata".
De asemenea , dispozitiile arte 275-276 Cod P. Civila fac o aplicare particulara a principiului potrivit caruia acordarea cheltuielilor de judecata se bazeaza pe culpa procesuala a partii ce a pierdut litigiul. Partea din vina careia s- a purtat procesul trebuie sa suporte cheltuieli de judecata - la baza obligatiei de restituire a cheltuielilor de judecata sta culpa procesuala.
Astfel, solicită instanței sa aiba in vedere ca insasi Curtea C. a confirmat legalitatea dispozitiilor art. 11 din O. nr. 5., iar organul fiscal a aplicat dispozitiile legale privind restituirea catre reclamant a sumei pentru care exista temei legal de restituire.
De asemenea, solicită instanței sa aiba in vedere faptul ca taxa pe poluare achitata de reclamanta nu a ramas la bugetul de stat, ci potrivit dispozitiilor legale aceasta taxa se vireaza in contul A. F. pentru M. O eventuala culpa procesuala poate fi retinuta in sarcina organului fiscal doar daca prin modul de calcul a taxei pe poluare reci amanta a suferit un prejudiciu, ori criticile aduse de reclamanta vizeaza insasi actul normativ in baza caruia a fost calculata taxa pe poluare. In cazul in care se va admite actiunea, solicită instanței sa aiba in vedere ca organul fiscal a avut doar atributii in calculul taxei pe poluare, taxa fiind virata in contul A. F. de M. conform Normelor metodologice emise in aplicarea O. nr. 5., iar restituirea taxei pe poluare( si dobanda legala) urmand sa se faca tot de la bugetul A. F. de M.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului si modificarea hotararii atacate in sensul celor de mai sus.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
In analiza recursurilor declarate de parate Curtea a analizat cu prioritate motivul de ordine publica pus in discuție din oficiu vizând calitatea procesual activa a reclamantei raportat la prevederile art. 30 C. ,motiv care daca ar fi întemeiat ar face inutila analiza celorlalte motive de recurs .
Reclamanta a încheiat contracte de cesiune a creanței pe care persoanele indicate ca si cedenti in contractele de cesiune depus la dosarul instanței de fond ar avea-o împotriva S.ui, creanța constând in restituirea taxei pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 5. ,reglementare naționala apreciata a fi contrară dreptului comunitar .
După încheierea contractului de cesiune , reclamantul a notificat cesiunea
și a formulat contestație împotriva deciziilor de calcul conform articolului 205 cod procedură fiscală,respectiv cereri de restituire a taxei de poluare .
Aceste contestații si cereri au fost respinse ca nedepuse in termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 207 cod procedură fiscală respectiv ca neîntemeiate .
Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează .Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de
8 excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .
A. 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții :creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
A. condiție nu este îndeplinită de reclamantul recurent pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile Codului civil ,cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi așadar drepturi litigioase sau drepturi al căror caracter cert,lichid si exigibil nu a fost stabilit încă ci doar drepturi deja existente și recunoscute de către părți si al căror caracter cert lichid si exigibil este stabilit in modalitățile sus menționate .
A. 30 C.pr. fiscala se coroborează in sensul celor mai sus menționate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h si alin 5 indice 1 C. si art. 117 alin. 6 C.pr. fiscala care in ipoteza formulării unui cereri de restituire a unor creanțe fiscale prevăd obligativitatea in primul rând a compensării sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urmărind ca doar suma rămasa in urma compensării sa fie supusa restituirii. Ca atare in toate situațiile in care o persoana a achitat o suma supusa restituirii in primul rând se verifica daca nu operează compensarea si doar apoi se stabilește suma de restituit .Astfel se explica si de ce art. 30 C. impune ca o condiție de validitate a cesiunii de creanța ca in cauza creanța cesionata sa fie stabilita adică sa aibă un caracter cert si lichid .
In speța dreptul cedenților la restituirea taxei de poluare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita in condițiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire, fie prin hotărâre judecătoreasca. Rezulta așadar ca cesiunea de creanța din speța nu este valabila, iar cesionarul nu a dobândit nici un drept legal de restituire. Pe cale de consecința cesionarul nu are calitate procesual activa nici pentru a urma procedura prevăzuta de art. 205 si urm C. pr. fiscala care este deschisa numai celui care consideră că a fost lezat în drepturile sale si a solicita accesoriu anularii actului si restituirea sumei si nici de a solicita pe cale principala restituirea taxei de poluare întrucât nu este titularul vreunui drept care sa fie lezat in speța .
Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active iar principiul neagravării situației in propria cale de atac funcționează si in cazul exercitării acțiunii reglementate de art. 205-218 C. .
Curtea apreciază insa ca in speța excepția lipsei calității procesual active putea fi invocata de către parate in fata instanței de fond si ca admiterea ei fie de către instanța de fond sau recurs nu reprezintă o agravare a situației reclamantului in propria cale de atac .
Astfel așa cum s-a arătat mai sus contestațiile si cererile formulate de către reclamant au fost respinse ca neîntemeiate sau ca nedepuse in termen .Din perspectiva dreptului material care se dorea a fi realizat prin prezentul demers judiciar indiferent ca realizarea dreptului este respinsa pe unul din argumentele
9 sus menționate pentru reclamant situația este aceeași respectiv dreptul pretins nu a putut fi valorificat in acest demers judiciar .
Principiul agravării situației in propria cale de atac trebuie analizat de la caz la caz in funcție de interesele urmărite de către parți in litigiul concret in care se analizează .
Din analiza cesiunilor de creanța rezulta ca aceasta cesiune a fost conceputa de către părți ca un mecanism care sa ușureze recuperarea taxei de poluare de către cedenți. Din aceasta perspectiva respingerea acțiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa este chiar mai favorabila reclamantei care ar putea uza in mod legal de prevederile art. 30 C. in faza unei eventuale executări silite a sumelor stabilite in favoarea cedenților prin hotărâri judecătorești irevocabile .
In literatura de specialitate se arata ca nu se poate retine prevalenta principiului neagravării situației in propria cale de atac in cazul in care este vorba de încălcarea unei norme imperative care atrage nulitatea absoluta dându-se ca exemplu posibilitatea invocării excepției de prescripție, a excepției autorității de lucru judecat pornind de la premisa ca nu se poate vorbi de o înrăutățire a situației in propria cale de atac in situația unui drept nul din start. Si in speța instanța de judecată nu poate recunoaște reclamantului un drept propriu la restituire pentru că acesta ar contraveni unor dispoziții legale imperative si practic prin invocarea acestui principiu s-ar recunoaște reclamantei un drept nul de la chiar data încheierii contractului de cesiune de creanța .
Împrejurarea ca taxa de poluare ce a făcut obiectul cesiunii de creanța este contrara dreptului comunitar si ca pentru recuperarea ei nu mai este necesara parcurgerea procedurii prevăzute de art. 205 si urm din C.pr fiscala așa cum s-a statuat prin decizia 2. de către I. nu contrazic cele mai sus expuse .Altfel spus soluția de fata nu încalcă principiul priorității dreptului U. E. sau al efectului direct al acestui drept.
Pe lângă aceste principii o alta trăsătura definitorie a dreptului european este autonomia procedurala naționala in aplicarea acestui drept Aplicând si acest principiu este evident ca in cazul de fata reclamantul nu are calitatea procesual activa așa cum s-a arătat deja întrucât nu este titularul unui drept legal dobândit si pe cale de consecința nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin încălcarea de către legislația interna a dreptului U. E..
In ipoteza in care o taxa este perceputa contrar dreptului comunitar așa cum se arata in literatura de specialitate in virtutea autonomiei procedurale sus indicate căile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite si pentru recuperarea taxelor plătite cu încălcarea dreptului intern cu condiția ca acestei cai sa fie efective si sa nu facă imposibila recuperarea taxei .
Este evident ca persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare in speța cedenții au si in prezent in limita termenului de prescripție deschisa calea acțiunii de restituire in temeiul art. 117 lit.d din C.pr fiscala care este așadar o cale de atac efectiva si care face posibila recuperarea taxei nelegal achitate.
Totodată in ipoteza acestor acțiuni la fel ca si pentru acțiunile de restituire a taxelor interne exista un mecanism de verificare a existentei dreptului de restituire, respectiv se verifica daca taxa a fost achitata pentru un autovehicul ce provine din spațiul U.E, verificare ce se face fie de către organul care a colectat taxa in cazul in care se adresează cu o cerere acestuia, fie de către instanța de judecata .Si in acest caz la fel ca si in cazurile din dreptul intern rămân in vigoare in virtutea principiului autonomiei procedurale celelalte reguli cuprinse in Codul de procedura fiscala respectiv cele vizând compensarea si restituirea doar a sumei ramase după compensare si posibilitatea cesionarii doar după stabilirea lor
,aceste reguli neîmpiedecând efectivitatea caii procedurale recunoscute celor in
10 drept pentru recuperarea taxei de poluare achitata cu încălcarea dreptului UE si neîncălcând principiul priorității dreptului U. E. si a caracterului direct al acestuia .
Așa cum s-a arătat mai sus art. 30 C.pr.fiscală este o prevedere legala cu caracter imperativ, iar vătămarea ce rezulta din nerespectarea sa consta in imposibilitatea aplicării art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala, vătămare ce nu poate fi înlăturata decât prin respingerea acțiunii pe lipsa calitate procesual activa .
În consecință, in baza considerentelor de mai sus Curtea în baza articolului
312 cod procedură civilă raportat la articolul 20 din Legea 554/2004 va admite recursul declarat in cauza si va modifica sentința recurata in sensul admiterii excepției lipsei calității procesual active si respingerii acțiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâte D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B.-M. împotriva sentinței civile nr.6328 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., pe care o modifică în întregime în sensul că admite excepția lipsei calității procesual active și respinge acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința de la 22 Mai 2012.
Red.A.A.M./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: C. L.
