Decizia nr. 6594/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6594/2012
Ședința publică de la 13 S. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R.-R. D.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta A. - D. G. A F. P. M., împotriva sentinței civile nr. 2860/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamanta C. M. M. P., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare, în raport de conținutul căreia, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2860 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a admis acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta C. M. M. P. în contradictoriu cu pârâta A. - D. G. a F. P. M. și, în consecință:
S-a anulat decizia nr. 1141 din (...) privind soluționarea contestației administrativ fiscale și decizia de impunere nr. 7378 din (...), ambele emise de pârâta D. G. a F. P. M..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 1141 din (...), pârâta D. G. a F. P. M. a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de P. C. M. M. reținând în speță că decizia de impunere contestată a fost întocmită cu respectarea cerințelor legale, la baza emiterii deciziei stând raportul de inspecție fiscală nr. 7378/(...).
Din expertiza efectuată în cauză de expertul contabil Cucoșel Constantin reiese că P. C. M. M. a desfășurat activitate de intermediere, respectiv vânzarea de diverse publicații puse la dispoziția acesteia de către furnizorul SC CPD Ing Val SRL B. M., activitate desfășurată exclusiv la punctul de lucru al acesteia situat în B. M., str. V. Alecsandri, județul M., veniturile realizate din această activitate constând în comisionul, respectiv discountul pe care P. C. M. M. l-a încasat de la furnizorul SC CPD Ing Val SRL B. M. și care nu a depășit plafonul de scutire de TVA de 119.000 lei prevăzut la art. 152 alin . 1 și 2 din Codul fiscal
și pct 61 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a C. fiscal, aprobate prin
H.G nr.4., cu modificările și completările ulterioare.
Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, operațiunile de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii sunt considerate prestări de servicii, în conformitate cu prevederile art. 129 alin.
3 lit. e din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Potrivit dispozițiilor art. 129 al. 3 lit. e din Legea nr. 571/2003 modificată, prestările de servicii cuprind operațiuni cum sunt servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Conform prevederilor art. 152 al. 1 și 2 din aceeași lege, persoana impozabilă stabilită în România care nu a depășit plafonul de scutire de TVA de
119.000 lei echivalent a 35.000 euro, poate aplica scutirea de taxă, numită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute de art. 126 al.
1, cu excepția livrărilor intercomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 al. 2 lit. b, cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea al. 1 este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația prevăzută al. 7 și 711 a livrărilor și prestărilor de servicii.
Din expertiza menționată reiese că totalul încasărilor obținute din vânzările publicațiilor în perioada 1 ianuarie 2008 - 30 iunie 2010 a fost de 663.994 lei, sumă înregistrată eronat în Registrul - jurnal de încasări și plăți (f.135-136) iar pe facturile emise în perioada ianuarie 2008 - martie 2009 s-a înscris mențiunea comision 5%, ulterior 7%.
Așa cum rezultă din Situația analitică a facturilor emise de către SC CPD ING VAL SRL B. M. către PF C. M. M. în perioada 2008 - 2010 (ianuarie - iulie), anexa nr. 4, valoarea totală a comisionului, respectiv a discountului înscris în facturile emise de furnizorul SC CPD ING VAL SRL B. M. pentru PF C. M. M. (fără TVA) este în sumă de 45.718,74 lei.
Potrivit concluziilor expertizei, veniturile realizate de reclamantă din vânzarea de diverse publicații puse la dispoziția acesteia de către furnizorul SC CPD ING SRL B. M., constând în comision, respectiv discountul acesteia, nu a depășit plafonul de scutire de 119.000 lei prevăzut de art. 152 al. 1 și 2 din Codul fiscal și art. 61 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a C. fiscal, aprobate prin H. nr. 4., cu modificările și completările ulterioare.
Din perspectiva celor descrise anterior, acțiunea reclamantei este întemeiată și a fost admisă în baza prevederilor art. 18 al. 1 din Legea nr.
554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată, cu consecința anulării actelor administrativ - fiscale atacate, conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. M. solicitând in temeiul art. 312 alin. 1 prima ipoteza, art. 304 pct. 4, 9 si art. 3041
Cod Procedura Civila admiterea recursului, cu consecința modificării sentinței recurate în sensul respingerii cererii reclamantei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurenta, în esență, că în mod nelegal a fost admisă proba cu expertiza contabilă, în speță punându-se în discuție interpretarea unor texte legale, asupra cărora exclusiv judecătorul este chemat a se pronunța.
Pe fondul cauzei, arată recurenta că decizia de impunere a avut la bază înregistrările efectuate de intimata-reclamantă în contabilitatea proprie și declarațiile depuse de aceasta la A. F. P. a mun. B.-M., necontestate de aceasta.
În apărare, reclamanta intimată C. M. M. P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată - filele 7-8.
Asupra recursului declarat în cauză, Curtea va reține că acesta este fondat, din următoarele considerente:
Prin decizia de impunere nr. 1141/(...) emisă de A. de I. F. din cadrul
Direcției Generale a F. P. a jud. M., s-au stabilit, în sarcina intimatei-reclamante, obligații suplimentare de plată în sumă de 35.308 lei, reprezentând TVA de plată pentru perioada (...)-(...) și, respectiv obligații fiscale accesorii în sumă de 8.356 lei, reprezentând majorări de întârziere datorate pentru perioada (...)-(...), reținându-se în sarcina acesteia că a depășit plafonul de 119.000 lei reprezentând 35.000 Euro la cursul de (...), plafon până la care putea să beneficieze de regimul special de scutire de plată TVA pentru întreprinderile mici.
Contestația formulată de intimata-reclamantă împotriva acestei decizii de impunere a fost respinsă prin decizia nr. 1141/(...) pronunțată de D. G. a F. P. a jud. C..
Pentru a concluziona în sensul nelegalității celor două decizii, instanța de fond a reținut că intimata-reclamantă ar fi efectuat două tipuri de activități, respectiv una de vânzare, veniturile realizate din această activitate nedepășind plafonul de 35.000 Euro și una de intermediere care, din punctul de vedere al taxei pe valoare adăugată este considerată prestare de servicii, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. 3 lit. e din Codul fiscal.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea constată că toate constatările organelor fiscale, materializate prin raportul de inspecție fiscală din data de (...) și apoi în decizia de impunere contestată au la bază exclusiv înregistrările contabile efectuate de însăși intimata-reclamantă și declarațiile depuse de aceasta, în cursul anilor 2008-2009, la A. F. P. a mun. B. M., înregistrări din care rezultă că la data de (...) a realizat venituri în sumă de
121.900 lei, iar la sfârșitul anului 2008 avea un venit brut realizat și declarat de
246.800 lei (filele 76-85 dosar fond).
Astfel cum corect a observat și recurenta, nici la soluționarea pe fond a cauzei și nici în cadrul recursului, intimata-reclamantă nu a contestat realitatea înregistrărilor contabile efectuate de ea și care au stat la baza emiterii deciziilor contestate. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 82/1991, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ; potrivit alin. 2 documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.
Prin urmare, Curtea apreciază că, în măsura în care aceste înregistrări în contabilitate nu au fost rectificate și nici contestate de către intimata-reclamantă, în mod corect au fost avute în vedere de organele fiscale la emiterea raportului de inspecție fiscală și, ulterior a deciziei de impunere, rezultând din aceste înregistrări că intimata a depășit, la data de (...), plafonul de 35.000 Euro, având obligația ca, până la data de (...), să solicite înregistrarea sa ca plătitor de T.
De altfel, Curtea constată, contrar celor reținute de instanța fondului, că intimata-reclamantă a efectuat doar activități de vânzare, nu și de intermediere, astfel încât și din acest punct de vedere actele administrativ fiscale contestate au fost legal emise.
Astfel, veniturile realizate și înregistrate de intimata, derivă din contractul de distribuție nr. 6/(...), contract care, la art. 1, prevede expres că obiectul său constă în scopul vânzării de diverse publicații pe care furnizorul le vinde proprietarului.
Prin urmare, rezultă din însăși clauzele contractuale că intimata cumpăra de la SC CPD ING VAL SRL anumite publicații, beneficiind de un discount de 7%, pe care ulterior le revindea. De altfel, și în contractul încheiat între părți s-a prevăzut că SC CPD ING VAL SRL avea calitatea de furnizor, iar intimata- reclamantă, pe aceea de beneficiar.
Este, astfel, evident că între părți nu s-a încheiat un contract de intermediere, asimilat, din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată, cu unul de prestări servicii, în realitate intimata achiziționând, de la furnizor, publicațiile, sens în care s-au întocmit avize de însoțire a mărfii și facturi fiscale, devenind astfel, proprietar al acestor publicații, pe care ulterior le vindea către populație. În consecință, veniturile obținute din aceste tranzacții au fost venituri rezultate din activitatea de vânzare, fiind, astfel, în mod corect reținute în aprecierea depășii plafonului de 35.000 euro.
În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că sentința instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de modificare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, motiv pentru care Curtea va admite recursul declarat de D. G. a F. P. a jud. M. și va dispune modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 2860 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în sensul că respinge cererea formulată de reclamanta C. M.-M.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
PREȘEDINTE, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. | JUDECĂTOR, R.-R. D. |
G., M. T. |
}
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: V. I.
