Decizia nr. 7043/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7043/2012
Ședința din data de 26 S. 2012
Instanța constituită din:
P. D. M.
JUDECĂTOR M. H.
JUDECĂTOR A. A. M.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. M. G. împotriva sentinței civile nr. 6283 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...) în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL CLUJ PRIN P., C. DE C. AL J. C. N., P. J. C. N. și J. C. N., având ca obiect - anulare act administrativ - anularea Hotărârii nr. 2/2012 a C. de C. al J. C. N.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Componența prezentului complet de judecată a fost modificată prin H. C. de C. al C. de A. C. nr. 25 din data de 21 iunie 2012.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei, conform chitanței aflată la fila 6 din dosar și timbru judiciar de
0,3 lei.
Se constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din
C., art.10 al. 2 din L. nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Constatând că în finalul motivelor de recurs reclamanta a formulat o cerere în probațiune în sensul efectuării unei adrese către C. de C. al J. C.-N., Curtea văzând conținutul acestei cereri apreciază că nu este oportună în condițiile în care înscrisul la care se face referire există la dosar -..
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și în privința recursului declarat reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 6283 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a admis excepția lipsei de interes a acțiunii.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta MOȚ M. G. în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL CLUJ PRIN P., C. DE C. AL J. C. N., P. J. C. N., J. C. N., ca lipsită de interes.
S-a respins acțiunea față de P. J. C. N., J. C. N., urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestora.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În ședința publică din data de (...), s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a J. C.-N. și a P.lui J. C.-N., având în vedere că Judecătoria Cluj- Napoca nu are personalitate juridică conform prev. art.38 alin.1 din L. nr.
304/2004, iar H. nr.2/2011 a fost emisă de C. de C. al J. C.-N. și nu de președintele instanței.
În ședința publică din data de (...), instanța a rămas în pronunțare pe excepția lipsei de interes a reclamantei în susținerea prezentei acțiuni, excepție care a fost admisă în considerarea următoarelor:
Constată că reclamanta solicită anularea Hotărârii nr.2/(...) a C. de C. al J. C.-N. prin care a fost admisă cererea formulată de judecător P. P. T. și a fost respinsă cererea formulată de judecător Moț M. G., ambele având ca obiect trecerea din Secția civilă în Secția penală a instanței.
Potrivit doctrinei de specialitate una din condițiile de exercițiu a acțiunii civile este ca reclamantul să justifice in persoana sa interesul de a acționa in justiție, respectiv de a promova acțiunea civilă. Această condiție trebuie să existe nu numai la declanșarea procedurii judiciare ci pe tot parcursul procesului.
Pentru a justifica sesizarea instanței de judecată cât și continuarea procedurii judiciare, interesul trebuie să fie, printre altele, născut și actual. Un interes eventual, ca și un interes care a trecut, nu poate fi luat în considerare.
Din această perspectivă, apreciază că reclamanta nu justifică un interes actual în susținerea prezentei cereri de chemare în judecată pentru următoarele considerente:
1. Reține că acțiunea a fost înregistrată la data de (...), iar pe parcursul derulării litigiului au fost depuse actele care au stat la baza emiterii hotărârii contestate iar mai apoi, cu data de (...) , s-au depus din partea membrilor C. de conducere al J. C.-N. note de ședință prin care s-a invocat faptul că la data de (...) s-a luat în discuție preluarea completului de judecată P3 rămas fără titular ca urmare a promovării doamnei judecător Pura Ancuța la Tribunalul Sălaj, începând cu data de (...).
Cu toate acestea, doamna judecător M. Moț nu și-a manifestat dorința de a trece în cadrul Secției penale a J. C.-N., aspect care rezultă in mod expres din procesul verbal al ședinței C. de conducere al J. C.-N. din data de (...), din același proces verbal reieșind că o ședință de colegiu care a avut același obiect - trecerea unui judecător din cadrul Secției civile în Secția penală având loc și anterior, respectiv în (...), însă nici în cadrul acesteia nu a fost depusă o cerere nouă din partea doamnei judecător Moț M. G..
Prin urmare, din cele de mai sus rezultă că de la data adoptării hotărârii contestate - (...), reclamanta a avut oportunitatea, de două ori, de a trece de pe Secția civilă pe Secția penală, însă nu a înțeles să-și valorifice această oportunitate.
Pe cale de consecință, în raport de cele de mai sus, apreciază că reclamanta nu mai justifică un interes actual în susținerea cererii de chemare în judecată.
2. Pe de altă parte, apreciază că excepția lipsei de interes este justificată și din perspectiva următoarelor considerente:
Reclamanta a investit instanța, așa cum s-a spus mai sus, doar cu anularea Hotărârii nr.2/(...) a C. de conducere al J. C.-N., fără să investească instanța cu un alt capăt de cerere prin care să se dispună asupra efectului anulării acestei hotărâri. Și in ipoteza, susține instanța, admiterii acțiunii, apreciază că nu poate fi obligat C. de conducere să se întrunească într-o nouă ședință ( cerere oricum neformulată) și să voteze în sensul dorit de reclamantă atâta timp cât votul, într-o astfel de ședință, se exprimă potrivit propriilor convingeri ale membrilor C. de C. al instanței.
Prin urmare, în raport de considerentele expuse în paragraful anterior, în temeiul art.137 C.pr.civ., a admis excepția lipsei de interes a acțiunii și a respins ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta MOȚ M. G. solicitând ca în baza probelor administrate în cauză să se dispună:
1. În principal, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei la
Tribunalul Cluj pentru judecarea fondului.
Apreciază că în mod neîntemeiat a fost admisă excepția lipsei de interes și în consecință respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă.
În privința interesului privat al reclamantei în formularea cererii din litigiu, instanța a dedus că acesta ar fi "trecut" și că din această cauză, el nu poate fi luat în considerare, iar în sprijinul acestei concluzii a reținut câteva elemente de fapt pe care însă probele le infirmă.
Instanța a reținut în acest sens că de la data adoptării hotărârii contestate, (...), reclamanta ar fi avut de două ori oportunitatea de a trece din secția civilă în secția penală a J. C.-N., dar nu și-a valorificat această oportunitate.
În ce privește prima ocazie la care se referă instanța, contrar susținerilor acesteia din considerentele hotărârii atacate, reclamanta a încercat valorificarea așa zisei "oportunități", înregistrând la grefa instanței la data de (...) o cerere prin care a solicitat C. de conducere al J. C.-N., să fie trecută din secția civilă în secția penală a instanței, dar cererea sa a rămas nesoluționată întrucât prin hotărârea nr.l8/(...), C. de C. al J. C.-N. a decis că nu este oportună în acel moment trecerea unui judecător în secția penală a J. C.-N. și în procesul verbal al ședinței colegiului de conducere din data de (...), membrii colegiului au apreciat că ar fi oportună reluarea discuției de alocare a unui judecător secției penale în luna septembrie a anului 2012 întrucât în toamnă urmau să-și reia activitatea trei judecătoare aflate în concediu de îngrijire a copilului. Prin urmare, ineficiența acestei cereri pe care a formulat-o a avut cauze obiective și nevalorificarea ei nu îi poate fi imputată.
În ce privește a doua ocazie la care se referă instanța, la data de (...), C. de conducere al J. C.-N. a anunțat că "în ședința colegiului de conducere din data de (...), ora 12, se va discuta alocarea unui judecător secției penale pentru asigurarea permanenței (serviciului de arestări) și a ședințelor aferente completului P3 urgențe în perioada 13 august 2012-27 august 2012 și pentru preluarea completului penal P3 începând din luna septembrie 2012".
Menționează pe de o parte că la data de (...), judecător M. A. D., aflată în concediu de maternitate în acel moment, a înregistrat la grefa instantei o cerere prin care a solicitat reluarea activitătii în sectia penală a instanței. Întrucât concediul său de maternitate urma să expire abia în vara anului următor (2013), petenta a condiționat reluarea activității sale la instanță cu aproape un an înainte de încetarea concediului de maternitate, de ocuparea locului disponibil în cadrul secției penale conform anunțului mai sus menționat.
In acest context este ușor de observat că numai exprimarea acestei condiții a determinat C. de conducere al instanței să revină la data de (...) asupra hotărârii pe care o luase cu scurt timp înainte, în ședința de colegiu din data de (...), prin care a apreciat oportună reluarea discuției de alocare a unui judecător secției penale abia în toamna anului 2012 când în cadrul instanței urmau să își reia activitatea cele 3 judecătoare aflate în concedii de maternitate pentru a evita creșterea dezechilibrului privind volumul de activitate dintre cele două secții. Nu este greu de înțeles că în lipsa acestei condiționări, C. de conducere al instanței ar fi amânat din nou trecerea oricărui alt judecător din secția civilă în secția penală a instanței mai ales pentru că această măsură ar fi presupus desființarea din nou a unui complet civil și repartizarea dosarelor între ceilalți judecători din cadrul secției civile, deși discrepanța dintre volumul de activitate al celor două sectii este semnificativ în defavoarea sectiei civile.
Așadar hotărârea prin care s-a admis cererea judecătoarei M. A. de reluare anticipată a activității a avut un evident caracter intuitu personae. De altfel inclusiv cererea de transfer și delegarea acestei judecătoare la J. C. N. în iarna anului 2012 au fost formulate cu aceeași condiție, respectiv ocuparea unui loc în secția penală a instanței, așa cum rezultă din cuprinsul procesului verbal al ședinței colegiului de conducere din data de (...).
Oricum, dincolo de acest ansamblu de factori, chiar dacă pe lângă cererea deja înregistrată în data de (...), ar fi înregistrat în mai 2012 o nouă cerere pentru ocuparea locului din secția penală solicitat de judecător M. A., cererea acesteia din urmă a avut prioritate conform criteriilor stabilite de C. pentru soluționarea cererilor prin care doi judecători care funcționează în cadrul aceleiași instanțe solicită concomitent ocuparea unui loc vacant din aceeași secție întrucât pe primul loc în ierarhia criteriilor care trebuie respectate într-o asemenea situație a fost poziționată experiența profesională anterioară în domeniul de activitate al secției la care se dorește mutarea, or judecător M. A. a funcționat o perioadă mai îndelungată decât reclamanta în domeniul dreptului penal ((...)-(...)). Prin urmare, în mod neîntemeiat a dedus instanța lipsa de interes a reclamantei din omisiunea reînnoirii cererii deja înregistrate de reclamantă pentru trecerea în secția penală întrucât la data de (...), în concurs cu cererea formulată de judecătoarea M. A., cererea deja înregistrată de reclamantă la data de (...), s-a dovedit a fi vădit neîntemeiată și implicit ineficientă deoarece colegiul de conducere în noua sa componență, a respectat și a aplicat cu ocazia exprimării voturilor, criteriile stabilite de C. pentru soluționarea acestor cereri, primul fiind experiența profesională anterioară în domeniul de activitate al secției la care se dorește mutarea.
În plus, reclamanta nu a exprimat niciodată vreo renunțare la cererea înregistrată la data de (...) și rămasă nesoluționată.
Pe de altă parte, ținând seama de cuprinsul anunțului din data de (...) care condiționa ocuparea locului din secția penală de asigurarea permanenței
(serviciului de arestări) și a ședințelor aferente completului P3 urgențe în perioada 13 august 2012-27 august 2012, reclamanta s-ar fi aflat oricum într-o imposibilitate obiectivă de a îndeplini aceste cerințe în condițiile în care în cadrul secției civile, din cauza volumului de muncă, supraîncărcării ședințelor de judecată și întinderii termenelor deja stabilite în dosare, judecătorii sunt nevoiți să-și planifice concediile de odihnă cu circa o jumătate de an înainte, iar reclamanta avea deja predeterminată la data anunțului, perioada de concediu în intervalul 13 august 2012-23 septembrie 2012 care se suprapunea peste intervalul din anunț. Or este de notorietate că orice modificare a acestor perioade de concediu prestabilite afectează desfășurarea în condiții optime a ședințelor de judecată deja deschise.
Prin urmare, cele două împrejurări anterior prezentate nu au avut valoarea unor oportunități reale, efective pentru reclamantă în sensul atribuit de instanță pentru a justifica excepția lipsei de interes.
Invocă totodată faptul că motivarea soluției atacate nu s-a întemeiat pe probe propriu zise, ci doar pe punctul de vedere exprimat de pârâtul C. de conducere al J. C.-N. în ultimele note de ședință depuse la dosar întrucât starea de fapt reținută de instanță nu este în concordanță cu cea pe care o reflectă înscrisurile pe care le anexează în probațiune declarației de recurs.
Având în vedere toate aceste considerente, apreciază că nu există nici un element de natură obiectivă sau subiectivă care să reflecte o lipsă de interes în formularea cererii din prezenta cauză și nici un temei legal care să justifice privarea unei persoane lezate într-un interes legitim printr-un act administrativ emis nelegal, de dreptul la soluționarea în fond a cererii de către o instanță independentă și imparțială și implicit de accesul la justiție.
Instanța care a pronunțat sentința împotriva căreia a fost declarat recursul a susținut totodată că lipsa de interes rezultă și din faptul că nu a investit instanța cu un alt capăt de cerere prin care să dispună asupra efectului anulării acestei hotărâri și că în ipoteza admiterii acțiunii, nu poate fi obligat C. de conducere să se întrunească într-o nouă ședință și să voteze în sensul dorit de reclamantă deoarece votul, într-o astfel de ședință se exprimă potrivit propriilor convingeri ale membrilor C. de conducere.
Susține în contradictoriu cu interpretarea instanței că efectul anulării hotărârii atacate, ca de altfel al anulării oricărui act administrativ care a fost emis nelegal, se produce în baza legii și este intrinsec, reprezentând esența acestei sancțiuni care constă tocmai în lipsirea de efecte a actului administrativ anulat.
Apreciază așadar că pentru a înlătura efectele unui act administrativ nelegal este suficientă anularea actului, nefiind necesară investirea instanței cu un alt capăt de cerere distinct care să dispună, așa cum a susținut instanța, asupra efectului anulării hotărârii. Articolul 18, alin.1 din L. nr.554/2004 indică expres soluțiile pe care le poate da instanța investită cu soluționarea cererii la care se referă art.8 alin.1 și una dintre soluțiile posibile este chiar anularea totală sau parțială a actului administrativ. De altfel chiar instanța a admis în considerentele hotărârii că în ipoteza admiterii acțiunii, nu poate fi obligat C. de conducere să se întrunească într-o nouă ședință și să voteze în sensul dorit de reclamantă, dar instanța a ignorat însuși efectul concret al anulării hotărârii din discuție care ar consta în eliberarea unui loc în cadrul secției penale pentru ocuparea căruia reclamanta ar putea înregistra și valorifica o cerere, justificând astfel un interes, întrucât prin chiar hotărârea a cărei anulare a cerut-o a fost ocupat nelegal un loc disponibil în cadrul acelei secții a instanței. În esență, dacă prin hotărârea a cărei anulare a cerut-o a fost ocupat în mod nelegal un loc din secția penală, prin anularea acestei hotărâri, locul din secția penală astfel ocupat ar deveni disponibil, reclamanta justificând deci un interes imediat, actual și legitim prin oportunitatea înregistrării și valorificării unei cereri de ocupare a locului disponibilizat întrucât soluționarea unei astfel de cereri nu a fost lăsată exclusiv la latitudinea discreționară a unor voturi subiective exprimate de membrii colegiului de conducere, ci atât prin lege cât și prin hotărâri ale C. au fost stabilite criterii clare, obiective care trebuie respectate într-o asemenea situatie, așa cum a arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În logica ce a stat la baza considerentelor instanței, nu ar putea exista niciodată vreun interes în anularea unei hotărâri de natura celei atacate în prezenta cauză și o astfel de hotărâre ar fi imposibil de anulat chiar în ipoteza în care ea ar fi emisă nelegal cum este cazul din speță, concluzie inacceptabilă prin prisma dispozițiilor art.l, alin.l din L. nr.554/2004 care conferă interesului legitim atât caracter privat cât și public.
În acest context, susține de asemenea că cererea cu care a fost investită instanța nu se întemeiază exclusiv pe un interes privat, urmărind totodată satisfacerea unui interes public, or instanța care a pronunțat hotărârea atacată a omis complet și fără temei, analizarea interesului public al cererii. Apreciază că interesul public se întemeiază nu doar pe principiul legalității, care de această dată vizează un act administrativ emis chiar de organul de conducere al unei instanțe judecătorești menite să apere tocmai legalitatea, ci izvorăște deopotrivă din principiul specializării judecătorului pentru că principiul specializării judecătorului nu are doar o componentă individuală care presupune dreptul și interesul legitim al judecătorului la specializare, drept recunoscut de L. nr.304/2004 în art.41 a1.2 și în art. 21 lit.b din H. C. nr.387 din 22 septembrie
2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, ci și o componentă de interes legitim public care, din punctul de vedere al ordinii de drept si al democrației constituționale, garantează buna înfăptuire a justiției (art.2 lit. o, p, r din L. Contenciosului Administrativ). Aceste principii constituie pârghii esențiale de susținere a independenței judecătorului, consacrată de C. si de art.6 din C.E.D.O.
2. În subsidiar, modificarea sentinței civile atacate și admiterea cererii de chemare în judecată pentru toate considerentele de fapt și de drept deja dezvoltate în cuprinsul cererii inițiale și în cuprinsul declarației de recurs.
În drept, s-au invocat dispozițiile art.18, alin.1, art.20 din L. nr.554/2004, art.304, pct.9, art.304 ind. 1, art.312, alin.3, art.302 și 302 ind. 1 din codul de procedură civilă și toate dispozițiile de drept material deja expuse în cererea de chemare în judecată și în declarația de recurs.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C., reclamanta a solicitat anularea Hotărârii nr.2/(...) a C. de C. al J. C.-N. prin care a fost admisă cererea formulată de judecător P. P. T. și a fost respinsă cererea formulată de judecător
Moț M. G., ambele având ca obiect trecerea din Secția civilă în Secția penală a instanței
T. a reținut că reclamanta nu justifică un interes actual în susținerea cererii de chemare în judecată întrucât ar fi avut două oportunități ulterioare de a trece la secția penală a J. C.-N. dar nu și le-a valorificat.
Curtea nu împărtășește această argumentație a instanței de fond, actele depuse în probațiune la dosar -.-22 conducând la concluzia că reclamanta justifică pe deplin un interes actual în susținerea cererii.
În ce privește prima ocazie la care se referă instanța, reclamanta a încercat valorificarea ei înregistrând la grefa instanței la data de (...) o cerere prin care a solicitat C. de conducere al J. C.-N., să fie trecută din secția civilă în secția penală a instanței.Cererea sa a rămas nesoluționată întrucât prin hotărârea nr.l8/(...), C. de C. al J. C.-N. a decis că nu este oportună în acel moment trecerea unui judecător în secția penală a J. C.-N. și în procesul verbal al ședinței colegiului de conducere din data de (...), membrii colegiului au apreciat că ar fi oportună reluarea discuției de alocare a unui judecător secției penale în luna septembrie a anului 2012 întrucât în toamnă urmau să-și reia activitatea trei judecătoare aflate în concediu de îngrijire a copilului.
La (...), judecător M. A. D., aflată în concediu de maternitate -., a înregistrat o cerere prin care a solicitat reluarea activitătii în sectia penală a instanței începând cu data de (...).
La data de (...) , prin H. nr. 28, membrii C. de C. al J. C.-N.,, luând în discuție desemnarea judecătorului care va prelua completul penal P3, care urmează să rămână fără titular începând cu data de (...)….apreciază în unanimitate că raportat la vechimea în magistratură și în specialitatea drept penal a d-nei judecător M. D. A. este oportună alocarea acesteia secției penale pentru preluarea completului penal P3 din data de 13 august 2012.,,
Mențiunile cuprinse în procesul verbal al ședinței colegiului cu privire la inexistența unei solicitări din partea reclamantei de a-i fi avută în vedere cererea depusă pentru ședința C. din (...) sunt susceptibile de critici în condițiile în care reclamanta nu a exprimat niciodată vreo renunțare la cererea înregistrată la data de (...) și rămasă nesoluționată.
Curtea constată că ,, oportunitățile ,, ratate de către reclamantă pentru schimbarea secției nu au fost reale, contrar celor reținute de către instanța de fond, astfel încât condiția interesului actual al acesteia este îndeplinită în speță.
Nici referirile legate de neformularea unui petit vizând efectele anulării nu pot fi primite.
L.554/2004 reglementează în art. 1, 8 acțiunea în anularea actului administrativ considerat vătămător, necondiționând-o de formularea vreunui petitit subsecvent.
Așa cum arată și recurenta, articolul 18 alin.1 din L. nr.554/2004 indică expres soluțiile pe care le poate da instanța investită cu soluționarea cererii și una dintre soluțiile posibile este anularea totală sau parțială a actului.
De altfel, unul din efectele anulării hotărârii ar putea fi dat de eliberarea unui loc în cadrul secției penale pentru ocuparea căruia reclamanta ar putea înregistra și valorifica o cerere iar un altul l-ar putea reprezenta crearea premiselor pentru formularea unei acțiuni în despăgubiri.
De altfel, principiul disponibilității împiedică instanța să refuze să judece o pricină pe motiv că nu sunt formulate unele petite pe care ea le apreciază ca necesare, efectele hotărârii judecătorești putându-se produce inter partes în măsura investirii instanței.
În măsura în care reclamanta consideră că eventuala pronunțare a hotărârii de anulare a actului este suficientă pentru a-i acoperi vătămarea, exced analizei instanței rațiunile pentru care acesta nu a înțeles să formuleze și un eventual petit subsecvent.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod proced. civilă Curtea va admite recursul declarat de reclamanta MOȚ M. G. împotriva sentinței civile nr.
6283 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) pe care o va casa în întregime și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu prilejul rejudecării, vor fi analizate susținerile reclamantei și apărările pârâților fără a se repune în discuție excepția lipsei de interes, apreciată de Curte ca neîntemeiată.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a J. C.-N. și P.lui J. C.-N., tribunalul s-a pronunțat prin încheierea de ședință din (...), nerecurată astfel încât aceste incidente procedurale nu se mai impun a fi analizate.
PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta MOȚ M. G. împotriva sentinței civile nr. 6283 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
Red.M.H./dact.L.C.C.
3 ex./(...) Jud.fond: A. M. B.
