Decizia nr. 7128/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)*
D. CIVILĂ NR. 7128/2012
Ședința data de 27 S. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: R.-R. D.
JUDECĂTORI: L. U.
M. D.
GREFIER: M. V.-G.
S-a luat în examinare recursul promovat de recurenta pârâtă U. „. B. S. împotriva sentinței civile din data de (...), pronunțată în dosarul nr.(...)* al T.ui C., în contradictoriu cu intimata reclamantă F. E., având ca obiect excepția de nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul recurentei pârâte U. „. B. S., consilier juridic B. D. E. și reprezentantul intimatei reclamante F. E., avocat P. A. E.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, în recurs, în rejudecare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se constată că intimata reclamantă F. E., prin reprezentant, a depus întâmpinare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.10 al. 2 din L. nr.554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța a comunicat un exmplar din întâmpinare reprezentantului recurentei pârâte U. „. B. S.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei pârâte U. „. B. S., consilier juridic B. D. E. solicită admiterea recursului cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței civile nr. (...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui C., ca fiind nelegală cu consecința respingerii excepției de nelegalitate invocată de reclamanată.
Prin sentința recurată, instanța a constatat nelegalitatea Hotărârilor B.
Senatului U. „. B. cuprinse în procesele-verbale din (...) și (...).
În ceea ce privește procesul-verbal din data de (...) arată că acesta a fost încheiat de o comisie de specialitate alcătuită din reprezentanți ai rectoratului și reprezentanți ai Facultății de D. prin care s-a analizat și avizat bugetul de venituri și cheltuieli ai facultății pentru anul universitar 2007-2008. Ulterior B. Senatului a validat în întregime aceste bugete.
Precizează că hotărârile B. Senatului nu au fost atacate.
La baza procesului-verbal de ședință din data de (...) și a H. B. Senatului din data de (...) a stat nota de fundamentare nr.836/(...) a bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul universitar 2007-2008.
Din nota de fundamentare rezultă că cheltuielile de personal în cadrul Facultății de D. pentru anul universitar 2007-2008 reprezintă 89,90% din totalul veniturilor facultății, celelalte cheltuieli reprezentând doar 10,10%.
Comisia de specialitate a propus în procesul-verbal al ședinței din data de (...) salarizarea pentru posturile vacante în regim de cumul și plata cu ora în cadrul Facultății de D. în vederea încadrării în fondurile disponibile. Aceste propuneri au fost aprobate de B. Senatului și ca urmare procesul-verbal din data de (...) a porodus efecte juridice.
Având în vedere că reclamanta nu a invocat excepția de nelegalitate a hotărârii B. Senatului, apreciază că excepția de nelegalitate este nefondată.
În ceea ce privește procesul-verbal de ședință din data de (...) arată că prin decizia civilă nr.4. Curtea de A. C. s-a pronunțat în sensul că acesta este un act administrativ care are aptitudinea de a produce efecte juridice de sine stătătoare, însă consideră că acesta nu poate să producă efecte juridice singur.
Apreciază că instanța de fond în mod greșit a admis excepția de nelegalitate invocată de reclamanata F. E., având în vedere că hotărârile B. Senatului din data de (...) și (...), prin care s-au aprobat bugetele de venituri și cheltuieli așa cum au fost avizate, sunt legale, nefiind încălcate prevederile art.93 alin. 1 din L.
128/1997 și art.11, art. 18 din Ordinul 1350/2007.
De asemenea, arată că până la data de (...) a fost în vigoare L. învățământului nr.84/1995 care a recunoscut autonomia universitară a instituțiilor de învățământ superior.
Potrivit art.21 din Carta U. autonomia administrativă și financiară se realizează prin dreptul de a utiliza și gestiona, conform priorităților și deciziilor proprii, bugetul și resursele financiare de care dispune, iar potrivit art.169, finanțarea se realizează de la bugetul de stat și din venituri proprii. Din finanțarea de la bugetul de stat se asigură numai plata drepturilor salariale aferente funcției de bază pentru cadrele didactice titulare. Finanțarea posturilor vacante de cumul și plata cu ora se realizează exclusiv din veniturile proprii ale instituției.
Astfel, apreciază că salarizarea reclamantei s-a efectuat în conformitate cu prevederile legale, având în vedere că aceasta pe lângă funcția de bază a ocupat și un post vacant pentru care salarizarea s-a efectuat în regim de cumul și plata cu ora.
În ceea ce privește susținerea intimatei reclamante din întâmpinare potrivit căreia U. „. B. S. a realizat excedent bugetar, arată că contractele se încheie la începutul anului universitar, iar fondurile trebuie să ajungă până la sfârșitul anului universitar.
Reprezentantul intimatei reclamante F. E., avocat P. A. E. solicită respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii sentinței civile nr.
(...) a T.ui C., ca temeinică și legală.
În ceea ce privește procesul-verbal din data de (...), apreciază că recursul este inadmisibil, întrucât există autoritate de lucru judecat în ceea ce privește caracterul administrativ al acestuia.
În ceea ce privește procesul-verbal din data de (...), apreciază că instanța de fond în mod legal și temeinic a constatat că acesta este un act administrativ și nu un act premergător cum susține recurenta pârâtă.
Intimata reclamantă a solicitat să se constate nelegalitatea actului care a produs în mod direct efectue juridice în patrimoniul său, act care a fost avut în vedere de expertul contabil care a stabilit diferențele de plată.
În procesul-verbal din (...) s-a statuat în mod expres modalitatea de calcul și cuantumul sumelor ce urmau a fi achitate cadrelor didactice pentru plata la cumul și plata cu ora.
În hotărârea B. Senatului din (...) s-a prevăzut că „săptămâna trecută a fost finalizată acțiunea de verificare și aprobare a statelor de funcții și a bugetelor de venituri și cheltuieli, modalitatea de plată a posturilor";, ori verificarea și aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli și modalitatea de plată a posturilor rezidă din procesul-verbal de ședință din (...) care are calitatea de act administrativ.
Hotărârile cuprinse în procesul-verbal de ședință din (...) au produs efecte direct în patrimoniul intimatei reclamanate, prin calcularea de către d-na expert Ș. C. a unor diferențe de plată rezultate dintre sumele efectiv acordate și calculate în baza celor două hotărâri atacate pe calea excepției de nelegalitate și sumele efectiv cuvenite, în cuantum de 62.668 lei.
Într-adevăr pârâta se poate prevala de principiul autonomiei universitare, însă în exercitarea acestei autonomii trebuie să respecte atât prevederile legale referitoare la organizare și funcționare, cât și cele referitoare la salarizare și drepturile cadrelor didactice.
Dacă plata cu ora se face din bugetul propriu al universității arată că potrivit art.93 alin.1 din L. nr.128/1997 privind salarizarea în sistem plata cu ora și cumulul cu ora se face la nivelul postului prin plata cu ora, corespunzătoare vechimii recunoscute în învățământ.
Mai arată că, potrivit H. din 2008 și tabelul de mână în baza căreia au fost plătiți profesorii, conferențiarii, magistrați- cadru didactic rezultă că intimata reclamantă a fost plătită la nivelul de asistent.
Pentru aceste motive și pentru cele inserate în întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului și obligarea recurrentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial în sumă de 800 lei conform chitanței depusă la fila 56 din dosarul (...) al C. de A. C. și în sumă de
500 lei ocazionate cu judecarea prezentului dosar, conform chitanței de la fila 22 din dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. (...), pronunțată în dosarul nr. (...)* al T.ui C., a fost admisă excepția de nelegalitate invocată de reclamanta F. E. în contradictoriu cu pârâta U. „. B. S. și în consecință:
S-a constatat nelegalitatea H. B. Senatului U. „. B. cuprinsa in Procesul verbal de ședință din (...) referitoare la următoarele decizii: a). posturile ocupate prin cumul urmează sa fie salarizate la nivelul salariului de baza din grila de salarizare corespunzătoare funcției didactice de lector universitar , transa de vechime 3- 6 ani , b) pentru posturile ocupate prin cumul pentru funcția de conferențiar universitare se va lua in calcul salariul din grila de salarizare corespunzătoare funcției didactice de lector universitar , tranșa de vechime 3- 6 , retribuirea fiind media dintre salariul minim si cel maxim din grila de salarizare transa de vechime 3-6 c) plata cu ora urmează sa fie salarizata corespunzător funcției didactice de lector universitar , transa de vechime 3-6 ani , d) hotărârea aceleiași reglementari se vor aplica si in activitățile didactice plătite in regimul de plata cu ora.
S-a constatat nelegalitatea H. B. Senatului U. „. B. cuprinsa in procesul verbal de ședința din data de 0(...), prin care s-a hotărât: a. plata drepturilor salariale aferente cumulului de funcții pentru magistrații cadre didactice asociate care au funcția de conferențiar universitar se va face la nivelul funcției de asistent universitar 3-6 ani vechime b. plata cu ora pentru magistrații cadre didactice asociate care au funcția de conferențiar universitar se va face la nivelul funcției de asistent universitar
3- 6 ani vechime.
A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecata de 1000 lei onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr.(...), s-a reținut că în cadrul dosarului cu nr. (...), Curtea de A. C. a investit instanța cu constatarea nelegalității următoarelor acte administrative ale pârâtei U. „. B., excepție de nelegalitate invocată de către reclamanta F. E.
- Hotărârea B. Senatului U. „. B. cuprinsă în procesul-verbal de ședință din data de 0(...) referitoare la următoarele decizii: a) posturile ocupate prin cumul urmează să fie salarizate la nivelul salariului de bază din grila de salarizare corespunzătoare funcției didactice de lector universitar, transa de vechime 3-6 ani, b) pentru posturile ocupate prin cumul pentru funcția de conferențiar universitar se va lua în calcul salariul din grila de salarizare corespunzătoare funcției didactice de lector universitar, tranșa de vechime 3-6, retribuirea fiind media dintre salariul minim si cel maxim din grila de salarizare tranșa de vechime 3-6; c) plata cu ora urmează să fie salarizată corespunzător funcției didactice de lector universitar, transa de vechime 3-6 ani; d) hotărârea aceleiași reglementări se vor aplica si in activitățile didactice plătite in regimul de plată cu ora;
- Hotărârea B. Senatului U. „. B. cuprinsă în procesul-verbal de sedință din data de 0(...) prin care s-a hotărât: a) plata drepturilor salariale aferente cumulului de funcții pentru magistrații cadre didactice asociate care au funcția de conferențiar universitar se va face la nivelul funcției de asistent universitar 3-6 ani vechime; b) plata cu ora pentru magistrații cadre didactice asociate care au funcția de conferențiar universitar se va face la nivelul funcției de asistent universitar 3-6 ani vechime.
În motivare, reclamanta a arătat că aceste hotărâri sunt nelegale deoarece acest organ de conducere operativă a universității a hotărât achitarea drepturilor salariale aferente cumulului de funcții si plății cu ora la un nivel inferior celui prevăzut de normele legale aplicabile în materie.
În cauză a depus întâmpinare U. „. B. din S. prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate, în esență susținând că procesele-verbale de ședință contestate nu sunt acte administrative.
În urma analizării actelor mai sus arătate, tribunalul a constatat că acestea nu reprezintă hotărâri ale B. Senatului, fiind în fapt procese-verbale încheiate de o comisie de specialitate alcătuită din reprezentanți ai rectoratului, pe de o parte, si reprezentanți ai Facultății de D., pe de altă parte, prin care s-a analizat si avizat bugetul de venituri si cheltuieli al facultății pentru anul universitar 2007-
2008, respectiv 2008-2009.
S-a mai reținut că, actele administrative care au produs efecte juridice sunt hotărârile B. Senatului din data de (...), respectiv 0(...) și în acest context, în raport de prevederile art. 4 din L. 554/2004, procesele-verbale nu pot face obiectul unei excepții de nelegalitate deoarece nu sunt acte administrative apte să producă efecte juridice de sine stătătoare.
Prin sentința civilă nr.3368/(...) pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C., s-a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamanta F. E. în contradictoriu cu pârâta U. „. B., având ca obiect hotărârile B. Senatului U. „. B. cuprinse în procesele-verbale de ședință din 0(...), si respectiv 0(...), ca inadmisibilă.
Prin decizia civilă nr.4996/(...) pronunțată în dosar nr.(...) al C. de A. C. s-a admis recursul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr.3368/2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.(...), care a fost casată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că în condițiile în care, ulterior datei de 0(...) nu a existat vreun alt act adoptat de către B. Senatului U. în care să se preia și să se valideze nivelele de salarizare contestate de reclamantă în acțiunea introductivă, rezultă că procesul verbal de ședință din data de 0(...) este un act administrativ care are aptitudinea de a produce efecte juridice de sine stătătoare.
S-a mai reținut că și în privința procesului verbal din 0(...) se impun a fi administrate probe suplimentare pentru a se putea aprecia caracterul de act administrativ propriu-zis sau act premergător.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.(...)*.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la natura juridică a P. verbal de ședință din 0(...), T. trebuie să statueze asupra caracterului de act premergător sau act administrativ de sine- stătător al acestuia.
T. a încuviințat proba cu acte în vederea determinării naturii juridice corecte a procesului verbal din (...), solicitând pârâtei să depună la dosar documentația care a stat la baza emiterii hotărârii senatului din (...).
Actele depuse în probațiune pentru termenul din (...) sunt note de fundamentare „a indicatorilor prevăzuți în proiectul de venituri și cheltuieli pentru anul universitar 2007-2008"; și stau la baza procesului verbal din 0(...), nu sunt note de fundamentare a H. B. Senatului din (...);
În procesul-verbal de ședință din 0(...) se statuează în mod expres modalitatea de calcul și cuantumul sumelor ce urmau a fi achitate cadrelor didactice pentru plata la cumul și plata cu ora.
În aceste condiții, T. apreciază că P. verbal din (...) este un act administrativ de autoritate. E. așa, întrucât reprezintă manifestarea de voință care creează, modifică sau stinge drepturi și obligații în beneficiul și respectiv, în sarcina unor persoane.
Cu privire la excepția de nelegalitate a P.-verbal de ședință din (...), Curtea de A. C. a stabilit că, ulterior datei de 0(...) nu a existat vreun alt act adoptat de către B. Senatului U. în care să se preia și să se valideze nivelele de salarizare contestate de către reclamantă în cuprinsul acțiunii introductive, și a concluzionat că procesul verbal de ședință din data de 0(...) este un act administrativ care are aptitudinea de a produce efecte juridice de sine stătătoare.
Actul administrativ este definit prin chiar dispozițiile art. 2 din L. contenciosului administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizării executării legii sau a executării in concret a legii, care da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice.
Verificând excepția de față, T. a constatat că aceasta se încadrează în dispozițiile de principiu ale art.4 din L. nr. 554/2004 potrivit cărora legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
Instanța de contencios administrativ investită cu soluționarea excepției de nelegalitate are de verificat concordanța actelor administrative supuse analizei cu actele normative cu forță juridică superioară în temeiul și în executare cărora a fost emis, ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative consacrat de art.1 alin.5 din Constituția României și art. 4 alin .3 din L. nr.2. privind normele de tehnică legislativă.
Astfel, s-a reținut că, în ceea ce privește salarizarea și cumul de funcții și plata ora a personalului angajat la instituții de învățământ superior, se fac aplicabile următoarele texte normative:
Art.93 din 128/1997, care prevede următoarele:
(1): Personalul didactic poate fi salarizat și prin plata cu ora sau prin cumul.
C. pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică prevăzută la art.81 alin.1-5 la nivelul postului, cu respectarea drepturilor de vechime a persoanei în cauză, la care se adaugă și sporurile cuvenite. Personalul didactice din învățământul superior beneficiază de prevederile art.51 alin.8.
(2): C. salariului cuvenit pentru cumul se face, potrivit alin.1, pe o durată de
10 luni din anul universitar.
Art.11 alin.1 din Ordinul nr.1350/(...) pentru aprobarea metodologiilor de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat în funcțiile din anexele la OG nr.11/2007, care prevede că: „Activitățile efectuate prin cumul în baza unor contracte individuale de muncă de personalul didactic…, sunt salarizate pentru această activitate în funcție de condițiile pe care le îndeplinesc pentru încadrarea în una din situațiile prezentate la art.3 lit.a și cu sporurile și indemnizațiile prevăzute de art.49 alin.2 și 3, art.50 alin.3, 7 și 10, în conformitate cu prevederile art.51 alin.8 din L. nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare..
Art.18 din Ordinul nr.1350/(...) prevede următoarele:
(1): În învățământul superior salarizarea în sistem plata cu ora a activităților didactice se face conform art.93 alin.1 din L. nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, pe baza unui tarif orar stabilit în conformitate cu prevederile art.81 alin.1-5 din L. nr. 128/1997. Tarifele se aplică pentru numărul de ore convenționale echivalente orelor fizice îndeplinite.
(2) tarifele din învățământul superior se calculează astfel: a. 1/28 pentru ora echivalentă din postul de profesor universitar b. 1/36 pentru ora echivalentă din postul de conferențiar universitar c. 1/44 pentru ora echivalentă din posturile de lector universitar (șef de lucrări) și asistent universitar.
(3)Orele de curs efectuate în sistem plata cu ora de persoana care îndeplinește condițiile de ocupare a postului se plătesc la salariul funcției didactice îndeplinite, prin plata cu ora, corespunzător vechimii recunoscute în învățământ.
Din lecturarea acestor prevederi legale rezultă că nu există o congruență între actele administrative ale pârâtei evidențiate în cele doua procese verbale supuse analizei și cerințele legale de aplicare a principiilor de salarizare în învățământul superior.
În temeiul art. 18 din L. 554/2004, T. a anula Procesul verbal de ședință din (...) referitoare la următoarele decizii: a) posturile ocupate prin cumul urmează sa fie salarizate la nivelul salariului de baza din grila de salarizare corespunzătoare funcției didactice de lector universitar , transa de vechime 3- 6 ani , b) pentru posturile ocupate prin cumul pentru funcția de conferențiar universitare se va lua in calcul salariul din grila de salarizare corespunzătoare funcției didactice de lector universitar , tranșa de vechime 3- 6 , retribuirea fiind media dintre salariul minim si cel maxim din grila de salarizare transa de vechime 3- 6, c) plata cu ora urmează sa fie salarizata corespunzător funcției didactice de lector universitar , transa de vechime 3-6 ani , d) hotărârea aceleiași reglementari se vor aplica si in activitățile didactice plătite in regimul de plata cu ora.
De asemenea a anulat Procesul verbal de ședința din data de 0(...), prin care s-a hotărât: c. plata drepturilor salariale aferente cumulului de funcții pentru magistrații cadre didactice asociate care au funcția de conferențiar universitar se va face la nivelul funcției de asistent universitar 3-6 ani vechime d. plata cu ora pentru magistrații cadre didactice asociate care au funcția de conferențiar universitar se va face la nivelul funcției de asistent universitar
3- 6 ani vechime.
În mod evident, nulitatea proprie circumscrisă acestor decizii ale B.
Senatului U. L. B. lipsește de eficiență, prin efectul său iradiant, actele subsecvente care au legătură de dependență cu aceste acte administrative.
În temeiul art. 274 C.proc.civ pârâta a fost obligată să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta U. „. B. S., solicitând modificarea sentinței atacate și pe fond respingerea acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului pârâta a arătat că hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii - art.304 pct.9 C.pr.civ.
1. Raportat la inadmisibilitatea excepției invocată de U. "L. B." din S., apreciază că hotărâre a instanței de fond este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motivat pe următoarele. a. Cu privire la procesul-verbal de ședință din data de 07.1l.2007, instanța a reținut în mod eronat că acesta reprezintă un act administrativ de autoritate
"întrucât reprezintă manifestarea de voință care creează, modifică sau stinge drepturi și obligații în beneficiul și respectiv în sarcina unor persoane."
În primul rând, instanța de fond a reținut în mod nelegal că procesul-verbal de ședință din data de 0(...) reprezintă Hotărâre a B. Senatului U. "L. B." din S.
Procesul-verbal a fost încheiat de o comisie de specialitate alcătuită din reprezentanți ai rectoratului, pe de-o parte, și reprezentanți ai Facultății de D., pe de altă parte, prin care s-a analizat și avizat bugetul de venituri și cheltuieli al facultății pentru anul universitar 2007/2008.
După avizare, bugetul a fost propus spre aprobare B. Senatului. În considerarea atribuțiilor avute de B. Senatului, stabilite de R. de funcționare și de împuternicirea dată de Senat, organul colegial de conducere al universității, B. Senatului a aprobat aceste bugetele de venituri și cheltuieli, inclusiv ale Facultății de D., în ședința din data de (...).
Actul administrativ ce a produs efecte juridice este hotărârea B. Senatului din data de (...).
Pentru termenul din (...), instanța de fond a solicitat instituției să se depună «nota de fundamentare a bugetului de venituri și cheltuieli care a stat la baza procesului-verbal de ședință din data de (...) și a H. B. Senatului din data de (...), precum și nota de fundamentare a bugetului de venituri și cheltuieli care a stat la baza procesului-verbal de ședință din data de (...) și a H. B. Senatului din data de (...).»
Instituția a depus la dosar nota de fundamentare nr. 836/0(...) a indicatorilor prevăzuți în proiectul de buget de venituri și cheltuieli pentru anul universitar 2007-2008. Acest document reprezintă nota de fundamentare ce a stat la baza procesului-verbal al comisiei de specialitate din data de (...) și a H. B. Senatului din data de (...) prin care s-a stabilit salarizarea pentru posturile vacante în regim de cumul și plata cu ora în cadrul Facultății de D. Se poate observa din această notă de fundamentare că cheltuielile de personal în cadrul
Facultății de D. pentru anul universitar 2007/2008 reprezintă 89,90% din totalul veniturilor facultății, celelalte cheltuieli reprezentând doar 10,10%.
Pornind de la totalul veniturilor, comisia de specialitate a propus în procesul-verbal al ședinței din data de (...) salarizarea pentru posturile vacante în regim de cumul și plata cu ora în cadrul Facultății de D. în vederea încadrării în fondurile disponibile.
Procesul verbal prevede expres: «Pentru asigurarea echilibrului bugetar,
B.V.C. se avizează spre aprobare în B. Senatului U. «. B. în următoarele condiții
... » Procesul-verbal nu cuprinde « hotărâri» cu privire la venituri și cheltuieli, nu reprezintă «manifestarea de voință care creează, modifică sau stinge drepturi și obligații în beneficiul și respectiv în sarcina unor persoane». El a fost încheiat în urma analizei bugetului de venituri și cheltuieli al Facultății de D. și conține propunerea comisiei de specialitate de salarizare pentru funcția de bază, cumul și plata cu ora, astfel încât să se încadreze în venituri.
Aceste propuneri au fost aprobate ulterior de B. Senatului. În lipsa aprobării exprese a B. Senatului, procesul-verbal din data de 0(...) nu putea produce efecte juridice, raportat la prevederile art. 2 alin. (1) lit.(c) din L. nr.554/2004. El nu provine nici de la organul colegial de conducere al instituției, abilitat să adopte hotărâri ce pot produce efecte juridice, nici de la reprezentantul legal al instituției - rectorul.
Cum nu s-a invocat excepția de nelegalitate a hotărârii biroului senatului, excepția de nelegalitate este ne fondată, instanța de fond trebuind s-o respingă. b. Cu privire la procesul-verbal de ședință din data de (...), instanța de fond a reținut în mod nelegal că acesta reprezintă Hotărâre a B. Senatului U. "L. B." din S.
La solicitarea instanței, instituția a depus la dosar nota de fundamentare nr. 901/(...) a indicatorilor prevăzuți în proiectul de buget de venituri și cheltuieli pentru anul universitar 2007-2008. Acest document reprezintă nota de fundamentare ce a stat la baza procesului-verbal al comisiei de specialitate din data de (...) și a H. B. Senatului din data de (...) prin care s-a stabilit salarizarea pentru posturile vacante în regim de cumul și plata cu ora în cadrul Facultății de D. C. de personal în cadrul Facultății de D. pentru anul universitar 2008/2009 reprezintă 80,16% din totalul veniturilor facultății, celelalte cheltuieli reprezentând doar 19,84%.
Referitor la anul universitar 2008/2009, actul administrativ care produce efecte juridice este Hotărârea B. Senatului din data de (...), însoțită de procesul- verbal al comisie de specialitate din data de (...), parte integrantă din hotărâre a biroului senatului. Cum nu s-a invocat excepția de nelegalitate a hotărârii biroului senatului, excepția de nelegalitate este ne fondată, instanța de fond trebuind s-o respingă în condițiile în care procesul-verbal nu produce efecte juridice decât împreună cu hotărâre a biroului senatului.
2. Raportat la fondul excepției, apreciem că hotărârea instanței de fond este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motivat pe următoarele.
Hotărârile B. Senatului din data de (...), respectiv 0(...), prin care s-au aprobat bugetele de venituri și cheltuieli așa cum au fost avizate, inclusiv ale
Facultății de D., sunt legale, nefiind încălcate prevederile art. 93 alin. l din L.
128/1997 și art. 11, art. 18 din Ordinul 1350/2007, așa cum reține eronat instanța de fond.
Până la data de 0(...) a fost în vigoare L. învățământului nr. 84/1995.
Art.89 din actul normativ menționat recunoaște autonomia universitară a instituțiilor de învățământ superior, prevăzând "autonomia universitară constă în dreptul comunității academice de a se conduce, de a-și exprima libertățile academice fără niciun fel de ingerințe ideologice, politice, religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior stabilite prin lege".
În conformitate cu prevederile art. 92(4), "în plan financiar, autonomia se realizează ca drept de gestionare, potrivit legii și răspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul național sau provenite din alte surse."
De asemenea, art. 21 din Carta U. prevede că "A. administrativă și financiară se realizează prin dreptul:
.... b) de a utiliza și gestiona, conform priorităților și deciziilor proprii, bugetul și resursele financiare de care dispune."
În conformitate cu prevederile art. l69( 1), finanțarea se realizează de la bugetul de stat și din venituri proprii. Din finanțarea de la bugetul de stat se asigură numai plata drepturilor salariale aferente funcției de bază pentru cadrele didactice titulare. Finanțarea posturilor vacante de cumul și plata cu ora se realizează exclusiv din veniturile proprii ale instituției.
Salarizarea posturilor vacante în regim de cumul și plata cu ora anii universitari 2007/2008 și 2008/2009 în cadrul Facultății de D. s-a efectuat în conformitate cu prevederile legale, la nivelul postului corespunzător resurselor financiare ale facultății disponibile pentru plata acestor activități.
Ocuparea posturilor vacante în regim de cumul sau plata cu ora nu este o obligație instituită în sarcina cadrelor didactice titulare, ci este o opțiune a acestora. Cadrele didactice care au solicitat să ocupe, pe lângă funcția de bază, și posturi vacante, printre care și reclamanta, au fost de acord cu nivelul de salarizare prin semnarea contractelor de cumul sau a declarației de plata cu ora.
Deși și acest aspect a fost învederat instanței de fond, aceasta nu s-a pronunțat în niciun fel asupra lui.
Principiile menționate anterior au fost preluate și de noua lege a educației,
L. nr. 1/2011, precum și de legea care reglementează salarizarea în învățământ. Astfel, în Anexa 5, art. 10, alin.4 din L. nr. 63/2011 se prevede expres: « În învățământul superior, tarifele pentru activitatea de plata cu ora se stabilesc de către senatele universitare în concordanță cu prevederile Legii nr. 1/2011 pentru funcțiile didactice de profesor universitar, conferențiar universitar, lector universitar/șef de lucrări și asistent universitar ».
În drept invocă prevederile art. 304 pct.9, art. 3041, art. 312 Cod de procedură civilă, art. 2 alin. 1 lit. c, art.4 alin. 1 din L. 554/2004, modificată și completată.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 21 septembrie 2012 (f.16-21) reclamanta F. E., a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanta a arătat că primul motiv de recurs vizează inadmisibilitatea excepției de nelegalitate din prisma lipsei caracterului de act administrativ a actelor contestate.
Consideră că criticile recurentei sunt nefondate din prisma următoarelor considerente: a) În ceea ce privește procesul-verbal din data de 0(...), consideră că instanța de fond în mod legal și temeinic a constatat că acesta este un act administrativ, și nu un act premergător astfel cum susține pârâta, având în vedere următoarele aspecte de fapt și de drept:
- potrivit art. 2 alin. (l) lit. c) din L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice ( ... )".
- nota de fundamentare nr. 836/0(...) privind incatorii prevăzuți în proiectul de venituri și cheltuieli pentru anul universitar 2007-2008 emană de la F. de D.
(a se vedea antetul acesteia) și este evident că stă la baza procesului-verbal din
0(...) (aspect recunoscut și de pârâtă în recursul formulat)
- actul a cărui nelegalitate a solicitat a fi constatată a fost cel care a produs în mod direct efecte juridice în patrimoniul subsemnatei, fiind pus la dispoziția d- nei expert Ș. C. (cea care a efectuat expertiza contabilă privind diferențele salariale de plată în dosarul nr. (...) al tribunalului C.) și în raport de care d-na expert a stabilit diferențele de plată
- în procesul-verbal de ședință din 0(...) se statuează în mod expres modalitatea de calcul și cuantumul sumelor ce urmau a fi achitate cadrelor didactice pentru plata la cumul și plata cu ora
- în hotărârea B. Senatului din (...) se prevede că "săptămâna trecută a fost finalizată acțiunea de verificare și aprobare a statelor de funcții și a bugetelor de venituri și cheltuieli, modalitatea de plata a posturilor", ori, verificarea și aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli și modalitatea de plată a posturilor rezidă din procesul-verbal de ședință din 0(...), care are calitatea de act administrativ, aspect care rezultă - la o interpretare logică - tocmai din faptul că în hotărârea B. Senatului din (...) se prevede că "săptămâna trecută a fost finalizată acțiunea de verificare și aprobare ( ... ) a bugetelor de venituri și cheltuieli, modalitatea de plată a posturilor".
În plus, în susținerea caracterului de act administrativa procesului-verbal din 0(...), arătăm următoarele:
- acesta cuprinde hotărâri cu privire la veniturile alocate, cheltuielile estimat a fi realizate cu personalul - respectiv drepturile salariale la funcția de bază, la cumul și la plata cu ora hotărârile cuprinse în procesul-verbal de ședință din 0(...) au produs efecte direct în patrimoniul reclamantei, prin calcularea de către d-na expert C. Ș. a unor diferențe de plată (rezultate dintre sumele efectiv acordate și calculate în baza celor două hotărâri atacate pe calea excepției de nelegalitate și sumele efectiv cuvenite - calculate în baza prevederilor legale) în cuantum de 62.668 lei neachitată acesteia.
Reclamanta a fost prejudiciată ca urma a hotărârilor cuprinse în procesul- verbal din 0(...) cu suma de 62.668 lei, EFECT JURIDIC DIRECT AL P.-VERBAL DIN 0(...). b) În ceea ce privește procesul-verbal din 0(...), prin D. civilă nr. 4. a C. de A. C., instanța de recurs a constatat caracterul de act administrativ a acestui proces-verbal, considerând că are acest caracter și implicit aptitudinea de a produce efecte juridice, pornind de la a analiză logică a acestuia:
- procesul-verbal de ședință din 06.(...) este ulterior H. B. de Senat din 0(...)
(act despre care susține pârâta că ar fi actul administrativ producător de efecte juridice), astfel încât, raportat la acest aspect, Curtea de A. C. a concluzionat că procesul-verbal din 0(...) este act administrativ care are aptitudinea de a produce efecte juridice de sine stătătoare.
Prin urmare, în ceea ce privește procesul-verbal din 0(...) există autoritate de lucru judecat în ceea ce privește caracterul de act administrativ al acestuia, astfel încât sunt nefondate criticile recurentei care vizează inadmisibilitatea excepției de nelegalitate din prisma caracterului de act premergător a acestui proces-verbal.
2. Pe fondul excepției de nelegalitate, recurenta-pârâtă solicită respingerea cererii formulare, arătând în esență faptul că acordarea sub minimul prevăzut de lege a unor venituri la plata cu ora și cumul este legală, având ca temei principiul autonomiei universitare și necesitatea încadrării în "resursele financiare ale facultății disponibile pentru plata acestor activități".
E. perfect adevărat pârâta de poate prevala de principiul autonomiei universitare, însă acest principiu nu trebuie înțeles și aplicat într-un mod discreționar, general valabil sau absolut, în condițiile în care, chiar prevederile la care a T. trimitere recurenta fac trimitere la respectarea legii în aplicabilitatea acestui principiu, respectiv:
- art. 89 din legea nr. 84/1995 prevede că autonomia universitară - cu toate atributele ei - trebuie exercitată "în concordanță cu orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior stabilite prin lege", iar in plan financiar - potrivit art. 92 alin. 4 - autonomia se realizează ca drept de gestionare, potrivit legii"
- prin urmare, în exercitarea autonomiei universitare, universitățile (deci și recurenta-pârâtă s.n.) trebuie să respecte prevederile legale, atât cele referitoare la organizare și funcționare, cât și cele referitoare la salarizare și drepturile cadrelor didactice angajate.
Dincolo de acest aspect, apărarea referitoare la încadrarea în cuantumul resurselor financiare este nefondată, având în vedere aspectele, sintetizate în recursul depus la dosar prin tabel (f.20).
Prin urmare, recurenta nu poate susține în mod fondat că plata salariilor la cumul și plata cu ora s-a realizat în modalitatea indicată în procesele-verbale din
0(...) și 0(...) pentru a se realiza încadrarea în buget, în condițiile în care, în fiecare dintre anii sus-indicați, ULB S. a realizat excedent bugetar.
Realitatea este că resursele bugetare ale pârâtei (și ale altor universități) au crescut considerabil prin creșterea numărului de studenți (bugetari sau cu plată), însă cu păstrarea schemelor de cadre didactice angajate (marea parte a posturilor fiind blocate), astfel încât cadrele didactice (inclusiv subsemnata) au fost nevoite a susține cursuri și seminarii pentru un număr crescător de studenți, și - astfel cum este cazul reclamantei - cu plata drepturilor salariale aferente diminuată.
Raportat la cele menționate anterior, solicită să se dispună respingerea recursului, cu obligarea corelativă a recurentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată (onorariu avocațial 1.300 lei).
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
1. Înainte de a antama pe fond recursul declarat în cauză, Curtea reține că sentința atacată a fost pronunțată de instanța de fond în faza de rejudecare în urma casării cu trimitere.
Curtea reține că prin decizia nr. 4669 din 23 noiembrie 2011 pronunțată de
Curtea de A. C. în dos. nr. (...) în legătură cu excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate derivată din aceea că acest demers nu poartă asupra unor acte administrative s-au dezlegat în drept două chestiuni obligatorii conform art. 315 C.pr.civ. pentru judecătorului fondului în faza de rejudecare.
Prima a vizat necesitatea de a se determina natura juridică corectă a procesului-verbal din (...), sens în care se impune administrarea tuturor probelor apreciate ca fiind utile inclusiv prin revenirea cu solicitarea de a se depune la dosar documentația care a stat la baza emiterii hotărârii senatului din (...).
A doua a vizat dezlegarea în drept a naturii juridice a procesului-verbal de ședință din (...), instanța de recurs evidențiind fără echivoc că ne aflăm în prezența unui act administrativ care are aptitudinea de a produce efecte de sine stătătoare.
Așa fiind, recursul declarat de pârâtă va avea în vedere toate aceste statuări ale instanței de recurs, incidente fiind dispozițiile art. 315 C.pr.civ.
2. Cât privește critica privind stabilirea greșită a naturii juridice a procesului-verbal de ședință din data de 0(...), Curtea reține că pentru evaluarea regimului juridic al unui act ce emană de la o autoritate publică din perspectiva dreptului administrativ, trebuie să facă o analiză cu luarea în seamă a definiției legale a actului administrativ.
Conform art. 2 alin. 1 lit. c) din L. contenciosului administrativ nr.
554/2004 cu modificările și completările ulterioare prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
L. mai precizează în context că sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.
Mai apoi, tot pentru delimitarea și calificarea din punct de vedere juridic a manifestării de voință exprimată de o autoritate publică în exercitarea competențelor cu care a fost dotată de lege, trebuie să se aibă în vedere și dispozițiile Legii nr. 2. privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel conform art. 3 alin. 2 normele de tehnică legislativă prevăzute de această lege sunt obligatorii și pentru elaborarea și adoptarea proiectelor de acte normative emise de autoritățile publice centrale și locale.
Pentru adoptarea actelor administrative normative de către autoritățile administrației publice locale cu care este asimilată universitatea, L. nr. 2. cuprinde dispoziții specifice în art. 80-82.
În speță, Curtea observă că deși pârâta a vrut să imprime actului său de voințe un caracter normativ nu a urmat concret dispozițiile legale anterior menționate.
Astfel, Curtea reține că obiectul excepției de nelegalitate a purtat, între altele, asupra hotărârii B. Senatului U. „. B. din S. cuprinsă în procesul-verbal de ședință din data de 0(...) (f. 16-20 dos. fond rejudecare), referitoare la deciziile de salarizare pentru posturile ocupate prin cumul în general, pentru posturile ocupate prin cumul pentru funcția de conferențiar universitar în special, referitoare la salarizarea la plata cu ora în general și apoi concret la plata cu ora pentru funcția de conferențiar universitar (f. 138-146 dos. nr. (...) Curtea de A. - C. Secția I civilă, atașat).
Curtea mai reține că din Extras-ul procesului-verbal încheiat la data de (...) în ședința Senatului U.L.B.S. (f. 136 dos. nr. (...) Curtea de A. - C. Secția I civilă, atașat) reiese că conducătorul instituției de învățământ a informat Senatul despre finalizarea cu o săptămână înainte a acțiunii de verificare și aprobare a statelor de funcțiuni și a bugetelor de venituri și cheltuieli precum și modalitatea de plată a posturilor iar B. Senatului a aprobat prin vot deschis și în unanimitate formațiile de studii și statele de funcții din cadrul U. așa cum au fost prezentate de conducătorul instituției.
Din punct de vedere formal, actul administrativ normativ care produce efecte juridice trebuie să emane de la organul intern al autorității care are recunoscută prerogativa decizională.
În speță, aparent, în cadrul U. actul care produce efecte juridice este Hotărârea B. Senatului care a aprobat propunerile făcute de comisia de specialitate în procesul-verbal din 7 noiembrie 2007.
Numai că recurenta omite faptul că reclamanta nu a cunoscut efectiv procedura și nici împrejurarea că manifestarea de voință a pârâtei se regăsește într-un atare act.
Trebuie notat că actul ce se pretinde că reprezintă manifestarea de voință nu întrunește toate condițiile formale prevăzute de L. nr. 2. pentru a fi calificat din punct de juridic drept un act administrativ normativ.
Or, din această perspectivă pârâta nu poate opune reclamantei defecțiunile de elaborare, redactare și adoptare a unui act administrativ normativ pentru a-i paraliza drepturile câtă vreme aceasta și-a manifestat fără echivoc voința de a ataca pe calea excepției de nelegalitate hotărârea B. Senatului cuprinsă în procesul-verbal de ședință din 7 noiembrie 2007.
Din această formulare, Curtea înțelege conform art. 84 C.pr.civ. că de fapt reclamanta a înțeles să atace actul de voință al pârâtei care îi vatămă drepturile.
Așa fiind, chiar dacă instanța de fond nu a justificat pertinent calificarea ca act administrativ a manifestării de voință exprimată de pârâtă în procesul-verbal din 7 noiembrie 2007 Curtea reține, pentru considerentele ce precedă, că o atare calificare este corectă.
Și este așa, deoarece conform art. 18 alin. 2 din L. nr. 554/2004 instanța de contencios administrativ este competentă să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.
Împrejurarea că în sine instanța de fond s-a pronunțat formal asupra legalității procesului-verbal din 7 noiembrie 2007 care aparent are natura juridică a unei operațiuni administrative pregătitoare emiterii hotărârii BS din (...) nu constituie o încălcare a dispozițiilor legale căci aceasta a analizat implicit și legalitatea actului final sub aspectul manifestării de voință a pârâtei.
De altfel, Curtea observă că între procesul-verbal din 7 noiembrie 2007 și hotărârea din 12 noiembrie 2007 nu există diferențe de conținut sub aspectul voinței pârâtei de a stabili statul de funcțiunii și salarizarea personalului.
Or, acest aspect este esențial de elucidat în prezenta pricină și acesta a fost
și dedus judecății de către reclamantă.
Pe cale de consecință, față de cele ce precedă, Curtea reține că primul motiv de recurs nu este fondat.
3. Cât privește natura juridică a procesului-verbal din (...) instanța de recurs, în decizia de casare intermediară, a reținut fără echivoc că acesta are natura juridică a unui act administrativ pentru motivele acolo arătate.
Odată stabilită natura juridică a acestui act, cu toate consecințele juridice ce decurg din această calificare, această dezlegare în drept se impune conform art. 315 c.pr.civ. instanței de fond în etapa de rejudecare și în mod evident și instanței de recurs care urmează să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond în faza de rejudecare.
Așa fiind, din această perspectivă, critica nu este fundamentată, instanța de fond nefăcând altceva decât să urmeze prevederile și conduita impusă de instanța de recurs conform art. 315 C.pr.civ.
4. Pe fond, criticile recurentei vizând nelegalitatea ambelor acte supuse cenzurii sunt neîntemeiate, instanța de fond, chiar dacă nu a elaborat o motivare consistentă, a statuat corect și legal.
Chiar dacă din notele de fundamentare ce precedă elaborarea celor două acte administrative rezultă că pârâta se confrunta cu dificultăți financiare și că ponderea cheltuielilor era cu salariile, aceasta nu avea posibilitatea legală să procedeze la ajustări decât cu respectarea dispozițiilor legale imperative.
Numai astfel se poate impune statul de drept și imperativul ce rezultă din economia dispozițiilor art. 1 alin. 5 din Constituție conform căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Din această perspectivă, Curtea reține alături de jurisprudența pertinentă a secției de profil a Î. C. că: A. universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitatea, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, dar cu respectarea strictă a legislației în vigoare. Ea nu implică existența unei autonomii de reglementare și de decizie a instituției de învățământ superior în afara cadrului legal care este general obligatoriu, autonomia universitară exprimată în Carta universitară, aprobată de Senatul universitar, trebuind să concorde legislației în vigoare. (ÎCCJ-SCAF, decizia nr. 3306 din 8 iunie 2011, accesibilă pe portalul { H. "http://www.scj.ro" ).
Pe cale de consecință, invocarea art. 21 lit. b) din Carta U. care prevede că autonomia administrativă și financiară se realizează, inter alia, prin dreptul de a utiliza și gestiona, conform priorităților și deciziilor proprii, bugetul și resursele financiare de care dispune, nu poate paraliza cadrul legal general obligatoriu.
Din această perspectivă, autonomia universitară nu înseamnă dreptul de a decide și gestiona resursele inclusiv cele financiare decât în conformitate cu prevederile legale, marja de apreciere și decizie recunoscută universităților fiind astfel limitată.
Așa fiind, comparativ stabilirea modalității de salarizare a personalului didactic universității pârâte pentru cumul și plata cu ora, în special cel al funcției de conferențiar universitar care interesează speța s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale redate in extenso de instanța de fond în cuprinsul considerentelor.
Dincolo de modalitatea concretă prin care s-a ajuns la decizia menționată în procesul-verbal din 7 noiembrie 2007 (hotărârile menționate la lit. c) și d= fiind completate manuscris), Curtea reține că s-au încălcat dispozițiile imperative prevăzute la art. 93 alin. 1 din L. privind statului cadrelor didactice nr. 128/1997 și art. 18 alin. 2 din Ordinul nr. 1350/2007.
Concret pârâta a stabilit ca sistem de referință și calcul al salarizării la plata cu ora și cumul prin raportare la alte funcții didactice decât cele aferente funcției de bază așa cum prevedere expres dispoziția legală citată în precedent.
Prin aceasta soluție s-au vătămat drepturile reclamantei care din probele dosarului reiese că la data ședinței din 7 noiembrie 2007 avea funcția didactică de conferențiar universitar.
Apărarea pârâtei conform căreia fondurile de salarizare utilizate pentru plata la cumul și cu ora ar fi din surse extrabugetare nu poate fi acceptată față de dispozițiile imperative ale art. 93 din L. nr. 128/1997 care prevede în mod imperativ modalitatea de salarizare și sistemul de referință pentru stabilirea salariului la cumul de funcții și plata cu ora.
Pentru identitate de rațiune și hotărârea cuprinsă în procesul-verbal din
0(...) este nelegală, întrucât soluția are în vedere salarizarea la plata cu ora și cumul pentru conferențiarii universitari raportat la funcții didactice inferioare cu încălcarea dispozițiilor art. 93 alin. 1 din L. privind statului cadrelor didactice nr.
128/1997 și art. 18 alin. 2 din Ordinul nr. 1350/2007. Trebuie notat că dincolo de criteriul de diferențiere cu care a operat pârâta la modul general privind salarizarea funcției de conferențiar, suplimentar s-a introdus și un alt criteriu aplicabil doar conferențiarilor universitari care au și calitatea de magistrat, cum era și cazul reclamantei, salarizarea în această ipoteză fiind raportată la un grad inferior decât gradul didactic inferior avut în vedere la salarizarea în manieră generală pentru conferențiarii universitari.
Or, aici se poate constata că în cadrul aceleiași categorii de funcție didactică s-a introdus un criteriu suplimentar de discriminare pe baza calității de magistrat a cadrului didactic ceea ce în speță nu a fost justificat obiectiv și pertinent.
Or, această discriminare nu este compatibilă cu dreptul pertinent.
În acest context, este de reținut că din economia Protocolului 12 adițional la C. pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și practica judiciară în materie a C. Europene de Justiție s-a stabilit un set de elemente ce trebuie avute în vedere atunci când se ridică o problemă ce ține de principiul egalității: existența unui tratament diferențiat aplicat unor situații egale fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă sau dacă există nu există proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop.
Pe de altă parte, Curtea reține că unul dintre principiile sistemului de salarizare este acela al egalității de tratament în stabilirea salariului, consacrat constituțional în art. 41 alin. 4 din L. fundamentală și în art. 6 alin. 3 din L. nr.
53/2003 - Codul muncii.
Pe cale de consecință, acest principiu de ordine publică „la muncă egală sau de valoare egală, salariu egal"; exclude orice discriminare în materia stabilirii sau modificării salariilor. Dacă felul muncii este același, dacă cerințele și condițiile de muncă sunt aceleași, dacă munca este egală sau de valoare egală, diferențierile de salarizare nu se justifică.
Și din această perspectivă putem aprecia că actul ce emană de la pârâtă este nelegal.
Pe de altă parte, premisa de la care pleacă recurenta pentru a susține necesitatea încadrării în cuantumul resurselor financiare este eronată ținând seama mai ales de datele prezentate de intimată sintetizate în întâmpinare (f. 19-
21) astfel că eventuala discriminare nu are nici un fundament obiectiv și rezonabil.
Față de cele ce precedă, Curtea urmează ca în temeiul art. 4 alin. 3 rap. la art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 cu aplicarea art. 312 C.pr.civ. să respingă ca nefondat recursul declarata de pârâtă cu consecința menținerii sentinței atacate.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga recurenta să plătească intimatei reclamante F. E. suma de 1.300 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial (f. 56 dos. nr. (...) al C. de A. C. și f. 23 din prezentul dosar).
PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de pârâta U. „. B. S. împotriva sentinței civile din (...), pronunțată în dosarul nr.(...)* al T.ui C. pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta să plătească intimatei F. E. suma de 1.300 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
R.-R. D. L. U. M. D.
GREFIER M. V. G.
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud.fond. A. R.lescu
