Sentința nr. 778/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A, CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 778/2012
Ședința publică din data de 29 octombrie 2012
Instanța constituită din: JUDECĂTOR : M. S. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. G. I. în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. - U. și I. N. PENTRU P. ȘI P. A., având ca obiect anulare decizie U. N. a B. din R..
În data de (...) s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea reclamantului.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. G. I. s-a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. - U. și I. N. PENTRU P. ȘI P. A. prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea în parte, în ceea ce-l privește pe reclamant a D. C. P. din data de 2. septembrie 2011 de validare a C. N. de examen, a P. verbal de constatare și afișare a rezultatelor inițiale publicat în data de 04 noiembrie 2011, P. verbal de constatare și afișare a rezultatelor definitive publicat în data de 23 noiembrie 2011, Hotărârii C. U. nr.61/03 decembrie 2011 privind validarea examenului de primire în profesie și a rezultatelor stagiare ale acestuia, Hotărârii C. U. nr.67/03 decembrie 2011 privind respingerea cererilor de invalidare a examenului de primire în profesie, de recorectare/reanalizare a lucrărilor sau de comunicare a unor documente ale examenului, ca fiind lovite de nulitate deoarece au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale imperative privind modalitatea de organizare și desfășurare a examenului de primire în profesie prevăzute atât de L. nr.51/1995 și S. profesiei de avocat cât și de dispozițiile R. C. privind organizarea examenului, adoptat prin H. nr.04/2011 a C. U. și pe cale de consecință solicit invalidarea examenului de primire în profesie în ceea ce mă privește pe subsemnatul
În subsidiar, solicită anularea în parte, în ceea ce-l privește, a actelor administrative contestate, ca fiind neîntemeiate, întrucât C. de corectare a subevaluat conținutul lucrărilor scrise realizate cu consecința acordării punctului din oficiu pentru fiecare din materiile de examen, în caz contrar numirea unei comisii de reexaminare constituită cu respectarea condițiilor prevăzute de art.10 din R., respectiv art.17 din L. nr.51/1995 și art.33 din S. profesiei de avocat, în vederea reevaluării lucrărilor reclamantului, cu aplicarea în mod corespunzător a sistemului de notare prevăzut de art.30 alin.l și art.35 alin.4 din R., respectiv notarea lucrărilor, pentru fiecare dintre materiile de examinare, respectiv cu note de la 1 la 10 .
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că s-a înscris la examenul de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul I., în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar, sesiunea Octombrie 2011, potrivit dispozițiilor din metodologia de examinare, în cadrul B. C.. În urma verificării îndeplinirii condițiilor de primire în profesie, cererea a fost validată de către C. B. C., fiind înscris la examenul de primire în profesie. Arată că a obținut calificativul "Admis" la testul de tip grilă, având astfel posibilitatea de a participa și la cea de a doua etapă a examenului constând în proba teoretică cu caracter aplicativ, organizată la cele patru materii de examen.
În urma evaluării lucrărilor și publicării rezultatelor inițiale, rezultate constatate prin P. verbal privind afișarea rezultatelor publicat în data de 04 noiembrie 2011 pe site-ul oficial al I. (www.inppa.ro), reclamantul a fost declarat " R. deoarece a obținut cel puțin nota 5 la fiecare disciplină (DC
6,88; DPC 5,63; DP 7,00; DPP 6,38), însă nu a obținut media cel puțin 7 (medie 6,47).
Arată că împotriva rezultatelor inițiale afișate de C. de E. în data de 04 noiembrie 2011 a formulat contestație, în termen, la materiile drept civil, drept penal și procedură penală. În urma reexaminării lucrărilor, rezultate finale consemnate și publicate prin P. verbal de afișare a rezultatelor din data de 23 noiembrie 2011, reclamantul a obținut nota 7,75 la disciplina I drept penal, însă media finală a fost de 6,66.
Consideră că în fapt, sunt îndeplinite toate cerințele de admisibilitate și temeinicie a cererii de chemare în judecată, motiv pentru care solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată pentru următoarele considerente:
1. În ceea ce privește admisibilitatea cererii de chemare în judecată reclamantul consideră că sunt îndeplinite condițiile cerute de L. nr.554/2004. Apreciază că organul competent să organizeze și să coordoneze activitatea de desfășurare a examenului de primire în profesie la nivel național este, potrivit dispozițiilor art.33 din Statul profesiei de avocat, U. N. a B. din R..
2. În ceea ce privește nelegalitatea actelor administrative contestate și temeinicia cererii formulate solicită să constate că pretențiile formulate sunt fondate, actele administrative fiind emise cu încălcarea dispozițiilor legale imperative privind modalitatea de organizare și desfășurare a examenului de primire în profesia de avocat.
Reclamantul consideră că întreaga modalitate de organizare, desfășurare a examenului precum și modalitatea de examinare și notare a candidaților a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor legale imperative atât din cuprinsul R.ui C. de organizare a examenului cât și din L. și S. profesiei de avocat.
C. N. de examen a aplicat în mod greșit dispozițiile legale și metodologia de examen privind modul de constituire a C. N. de E., modalitatea de notare și contestare a examenului, baremele de evaluare și corectare a lucrărilor și R. C., actele de constatare și validare a tuturor procedurilor de examen fiind astfel lovite de nulitate. a) În ceea ce privește D. C. P. din data de 2. septembrie 2011 de validare a C. N. de examen aceasta a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art.8 din R. C., art.17 din L. nr.51/1995 și art.33 din Statul profesiei de avocat în vigoare la momentul organizării examenului de primire în profesie. Secțiunea
3 din R., reglementează întreaga procedură de constituire, organizare și funcționare a Comisiilor de examen.
A., potrivit art.8 din R., C. de examen este desemnată de C. P. a U. pe baza propunerilor barourilor, cu cel putin 15 zile înaintea datei fixate pentru desfășurarea examenului.
În concret, C. N. de examen a fost aprobată de C. P. a U. prin D. adoptată în data de 2. septembrie 2011.
Prima zi fixată pentru examen, prin H. nr.58/2011 privind organizarea examenului de primire în profesie Sesiunea Octombrie 2011, a fost data de
07 octombrie 2011. Ori în aceste condiții, rezultă în mod cert faptul că termenul de cel putin 15 zile, nu a fost respectat, C. de examen fiind desemnată în mai puțin de 15 zile înainte de data fixată pentru desfășurarea examenului.
Față de aceste considerente, raportat la dispozițiile art.8 din R., D. de numire a C. N. este lovită de nulitate, fiind emisă cu încălcarea dispozițiilor legale arătate. Totodată C. N. de E. a fost numită și cu încălcarea dispozițiilor privind modalitate a de constituire a acesteia, D. de numire a C. fiind lovită de nulitate și sub acest aspect.
Dispozițiile din R. trebuie însă completate și cu dispozițiile imperative privind condițiile de primire în profesie prevăzute de L. nr.51/1995 pentru organizarea profesiei de avocat și S. profesiei de avocat, în vigoare la data desfășurării examenului. Art.17 alin.4 din Lege prevede faptul că, "comisia națională de examen este formată cu precădere din avocați - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. D. acesteia se face de C. permanentă a UNB.R., la propunerea barourilor".
Tot astfel, în cuprinsul art.33 din S. se prevede faptul că, membrii comisiei naționale de examen vor fi, în majoritate, avocați-cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel putin 10 ani. Dispozițiile art.33 indicate sunt cele în vigoare la data desfășurării examenului de primire în profesie, modificate prin pct.22 alin. 1 din H. nr.15 din 11 iunie 2011 a U., publicată în MOR nr.658 din data de 15 septembrie
2011.
Din interpretarea dispozițiilor arătate, rezultă fără echivoc faptul că, pentru a fi legal constituită, comisia trebuie să fie formată în majoritate, reprezentând 50% plus 1,din avocați cadre didactice universitare cu o vechime În profesie de 10 ani și cu o reputație neștirbită, condiție ce în fapt nu a fost îndeplinită.
La nivelul centrelor teritoriale, au fost numite comisii de corectare a rezultatelor din care, doar un membru a fost avocat cadru didactic cu vechime în avocatură de cel puțin 10 ani, fără a mai pune în discuție faptul că unii membrii ai comisiei de examen au fost avocați cu o vechime în profesie de doar 5 ani.
Consideră că prin nerespectarea condițiilor de constituire a comisiei de corectare a lucrărilor, interesele legitime ale reclamantului au fost în mod grav prejudiciate, aceasta fiind consecința principală a rezultatelor obținute cât și a diferențelor de până Ia 4 puncte rezultate în urma reexaminării lucrărilor după depunerea contestațiilor. Sub nicio formă nu pot fi puse sub semnul echivalenței calitățile și abilitățile unui avocat, cadru didactic, de a evalua și corecta lucrările profesionale ale candidaților înscriși la examenul de primire în profesie, cu cele ale unui avocat pledant, care nu este obișnuit cu o astfel de activitate și care în plus, este familiarizat cu aspectele practice ale problemelor juridice evaluate iar nu cu aspectele teoretice ale acestora.
Consideră că este însăși de esența procedurii de examinare să se respecte în principal condițiile de constituire a C. N. de E., pentru că doar astfel pot fi garantate și respectate principiile directoare care au stat la baza organizării și desfășurării examenului precum și legalitatea Întregului proces de examinare.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere că în fapt C. de E. a fost desemnată cu încălcarea dispozițiilor legale imperative privind modalitatea de desfășurare a examenului de primire în profesie, interesele legitime ale reclamantului au fost astfel prejudiciate în mod grav, vătămarea fiind concretizată în notele pe care acesta le-a primit, motiv pentru care solicită anularea, în parte a D. C. P. de numire a C. N. de E. b) În ceea ce privește Procesele verbale de constatare și afișare a rezultatelor inițiale și definitive ale examenului întocmite de C. N. de E. în data de 04 noiembrie 2011, respectiv 23 noiembrie 2011, solicită anularea lor parțială, având în vedere că în fapt nu a fost aplicată în mod corespunzător modalitatea de evaluare și notare a lucrărilor profesionale susținute, prevăzută de art.30 alin. 1 și art.35 alin.4 din R. Metodologia de examinare și corectare a lucrărilor este prevăzută în Secțiunile 3 și 5 din R. C..
A., potrivit art.6 alin.5 din R. "proba teoretică, cu caracter aplicativ constă în rezolvarea unor cazuri practice pe baza cunoștințelor teoretice ale candidaților. Notarea se va realiza pentru fiecare disciplină În parte, cu note de la 1 la 10. " Aceleași dispoziții sunt reluate și în cuprinsul art.30 alin.1 din R. potrivit cărora "Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale ".
Din interpretarea dispozițiilor legale arătate, rezultă fără echivoc faptul că, notarea lucrărilor scrise trebuia să se facă, pentru fiecare materie în parte, începând cu nota 1 până la nota 10, iar nu cu începere de la nota O, astfel cum a procedat comisia de corectare și notare a lucrărilor. În concret, fiecare din candidați a susținut, la fiecare dintre materiile de examen, o probă teoretică și o probă cu caracter aplicativ, nota finală a lucrării fiind obținută prin însumarea punctajelor obținut pentru fiecare subiect în parte.
Conform dispozițiilor prevăzute în cuprinsul R.ui, un candidat care a soluționat corect fiecare din subiectele de examen, trebuia să obțină prin însumarea punctajelor oferite conform baremului de corectare nota 9, un punct fiind acordat din oficiu, la fel cum un candidat care nu a soluționat niciunul din subiectele de examen, trebuia sa obțină nota 1.
Susține, însă, că baremul de corectare pentru fiecare din materiile de examen și punctajul oferit pentru fiecare din subiecte arată faptul că notarea lucrărilor a început de la 0 iar nu de la 1, suma finală a punctelor fiind de
10 iar nu de 9. În aceste condiții, potrivit baremului de corectare, oricare din candidați putea obține nota 0, în cazul în care comisia de examinare nu ar fi aplicat în mod corespunzător modalitatea de examinare prevăzută de R., sau nota 11, în cazul în care se avea în vedere și punctul din oficiu ce trebuia acordat.
Ori în fapt, C. de corectare aplicând în mod exclusiv punctajul stabilit prin baremul de corectare pentru fiecare din subiecte, a încălcat dispozițiile imperative privind modalitatea de notare prevăzute în cuprinsul R.ui, privând în acest fel, în mod nelegal, fiecare candidat de punctul din oficiu acordat prin metodologia de notare stabilită prin R. Î. acestor proceduri imperative determină o încălcare gravă a principiului caracterului obiectiv al modalității de corectare și este de natură a determina nulitatea actului de constatare și afișare a rezultatelor definitive ale examenului. Aceeași interpretare se impune și raportat la principiul general reglementat de L. educației naționale nr.1/2011, care la art.71 din Cap. IV privind dispozițiile generale privind evaluarea prevede că "Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire. R. evaluării se exprimă după caz în calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul secundar și în învățământul terțiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor internaționale. "
Având în vedere că prin R. s-a optat pentru sistemul de acordare de note iar nu de punctaje, în mod corect s-a preluat și prevederea din legea învățământului privind notare a de la 1 la 10, însă nu s-a și aplicat.
Incidenta dispozițiilor legale din L. învățământului este dată de faptul că, în concret, evaluarea candidaților înscriși la examenul de primire în profesia de avocat reprezintă o evaluare a cunoștințelor dobândite de către aceștia în timpul exercitării unei alte profesii juridice al cărei examen de stagiarat l-au absolvit, primirea în profesia de avocat fiind condiționată de atingerea unui nivel minim de cunoștințe.
Reclamantul arătă că are interes în a contesta procedura de notare și de corectare a lucrărilor, fiind vătămat prin actul contestat, deoarece în urma evaluării lucrărilor, reclamantul a fost declarat "R." deoarece nu a îndeplinit una din condițiile de primire în profesie, respectiv nu a obținut cel puțin media 7. c) În ceea ce privește Hotărârile C. U. nr.61 și nr.67 din data de 03 decembrie 2011 privind validarea examenului și a rezultatelor definitive și de respingere a cererilor de invalidare formulate, solicită anularea acestora având în vedere că au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor art.40 din R. și art.37 din S. profesiei de avocat, respectiv C. U. a validat examenul de primire în profesie cu nesocotirea neregularităților care au stat la baza activității de organizare și desfășurare a examenului Potrivit art.40 din R. "procedura de validare a examenului de către C. U. va include în mod obligatoriu analiza activității C. P. a U. și a I. privind organizarea și desfășurarea examenului".
A., potrivit L. și a S., dar și a dispozițiilor R.ui, C. U. avea obligația ca, anterior validării examenului de primire în profesie, să examineze întreaga procedură de desfășurare și organizare a examenului, în cazul sesizării unor neregularități având obligatia să încerce remedierea acestor disfuncționalități sau, în caz contrar, să emită o Hotărâre de invalidare a examenului.
Cu toate acestea, C. a emis H. de validarea a examenului și a rezultatelor, fără a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor de organizare și desfășurare a examenului și respingând cererile de invalidare formulate.
Pe lângă neregulile deja semnalate la punctele anterioare privind modalitatea de constituire a C. N. de E. și modalitatea de notare și examinare a lucrărilor, aspecte care trebuiau să determine C. U. să adopte o soluție de invalidare a examenului, instanța de judecată, pentru anularea celor două acte administrative, trebuie să țină cont și de alte aspecte de nelegalitate incidente în cauză. Un prim aspect de nelegalitate pe care C. U. nu l-a avut în considerare la validarea examenului, îl reprezintă încălcarea de către C. de E. a dispozițiilor art.32 coroborate cu dispozitiile art.42 din R. și C. de procedură civilă privind termenele de depunere a contestațiilor.
A., potrivit art.32 din R., "candidații pot contesta nota obținută la probele scrise; contestația se depune la centrul de evaluare în termen de 48 de ore de la afișare; contestațiile se pot înregistra și pe fax ". Potrivit art.42 din R. "termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispozițiilor art. 101 din Cod. proc. civ. ", respectiv pe zile libere.
Cu toate acestea, potrivit comunicatului postat pe site-ul I. în data de
(...), contestațiile TIP formulate împotriva rezultatelor inițiale ale examenului, s-au putut depune la secretariatul I. doar sâmbătă Între orele 10:00 - 14:00, sau prin fax, până la data de 06 noiembrie 2011, ora 20.30 (zi de duminică).
Mai mult decât atât, în unele centre teritoriale contestatiile au putut fi depuse numai prin fax, la nr.021 330 12 97, fără a putea fi depuse și la sediul I. al centrului teritorial.
Consideră că prin aceste măsuri, nu doar că au fost încălcate dispozițiile din R. și principiile generale de drept, dar a fost însăși îngrădit dreptul candidaților de a contesta rezultatele examenului la proba teoretică. A. cum rezultă și din comunicatul publicat, contestațiile au putut fi depuse doar în zilele de 05 și 06 noiembrie, zile de sâmbătă și duminică, fără ca termenul de contestare să fie prelungit, conform art.l0 1 alin.5 din C.p.c., până la sfârșitul primei zile lucrătoare imediat următoare, respectiv 07 noiembrie.
Mai mult decât atât, intervalul orar în care au putut fi depuse contestațiile a fost de doar 4 ore, la un număr de 1144 de candidați și doar la un număr de fax, care era în permanență ocupat.
În consecință, consideră că și sub acest aspect, procedura de organizare a examenului a fost desfășurată cu nerespectarea procedurii stabilită prin R. C. și prin dispozițiile L. și a S. profesiei de avocat, C. având obligația în aceste condiții, să nu emită H. de validare a examenului.
Cu toate acestea, în data de 03 decembrie 2011 C. U. a emis Deciziile nr.61 și nr.67 privind validarea examenului de primire în profesie și validare a rezultatelor și a dispus respingerea tuturor cererilor de in validare formulate .
3. În subsidiar reclamantul solicită instanței de judecată anularea actelor administrative contestate ca fiind neîntemeiate, întrucât pârâta, prin C. de corectare și evaluare a examenului a subevaluat conținutul lucrărilor scrise realizate de acesta. A., pe lângă motivele de nelegalitate arătate mai sus, reclamantul înțelege să conteste actele atacate și sub aspectul temeiniciei lor, respectiv sub aspectul caracterului corect și obiectiv al modalității de evaluare a examenului.
În fapt, reclamantul consideră că notele obținute în urma reevaluării lucrărilor nu corespund conținutului real al acestora, că lucrările au fost subevaluate, punctajele stabilite potrivit baremelor de corectare fiind aplicate în mod necorespunzător.
Consideră că netemeinicia rezultatelor obținute este determinată, în mare parte, de nerespectarea condițiilor impuse, privind organizarea și funcționarea examenului, în special în ceea ce privește constituirea C. N. de
E.
4. Pe cale de consecință, având în vedere toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie care au stat la baza metodologiei de organizare a examenului de primire în profesie, Sesiunea Octombrie 2011, reclamantul solicită acordarea punctului din oficiu pentru fiecare din materiile de examen, sau în caz contrar numirea unei comisii de reexaminare, constituită cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.10 din R., respectiv art.17 din L. nr.51/1995 și art.33 din S. profesiei de avocat, în vederea reevaluării lucrărilor scrise elaborate.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta U. a invocat excepția lipsei de interes, a lipsei calității procesuale pasive, a tardivității formulării plângerii prelabile iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate.
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Pentru organizarea concursului de primire în profesia de avocat din sesiunea octombrie 2011, C. P. a pârâtei U., prin decizia din data de 2. septembrie 2011, a validat C. N. de examen.
Ulterior, după desfășurarea examenului, C. U. validează rezultatele obținute precum și persoanele primite în profesie.
Preliminar, se impune a soluționa excepțiile invocate.
1. Susține pârâta U. că reclamantul nu are interes în susținerea demersului său judiciar întrucât acesta nu are nici o finalitate.
Curtea apreciază că în speță reclamantul, prin acțiunea promovată, chiar dacă nu solicită în mod expres primirea sa în profesie urmărește de fapt această finalitate întrucât a înțeles să conteste întreaga procedură de concurs începând cu desemnarea comisiei de examen și, prin urmare, o eventuală anulare a procedurii face ca interesul reclamantului, juridic, născut, actual și personal să existe, excepția lipsei de interes fiind nefondată.
2. Pârâta U. apreciază că nu are calitate procesuală în cauză întrucât autoritatea publică ce poate da satisfacție cererii reclamantului este C. U. care potrivit art.37 alin.1din S. profesiei de avocat are competența de a dispune primirea în profesie și de a emite decizia în acest sens.
Potrivit L. nr.51/1995 cât și a S. profesiei de avocat, organele profesiei sunt Barourile și U. N. a B. din R., conform art.78 din lege, U. fiind o persoană juridică de interes public, cu patrimoniu și organizare de sine stătătoare.
C. U. apare ca fiind unul dintre organele de conducere ale pârâtei, fără personalitate juridică astfel că nu se poate susține cu temei că acesta poate avea calitate procesuală pasivă.
Reținând că potrivit normelor juridice instituite prin C. de procedură civilă, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care poate fi obligat în raportul dedus judecății, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv, Curtea va reține că pârâta U. are calitate procesuală pasivă, excepția invocată fiind nefondată.
3. Cât privește excepția tardivității formulării plângerii prealabile față de decizia C. P. din 2. septembrie 2011, Curtea reține că aceasta este nefondată. A., decizia amintită prezintă caracteristicile unui act administrativ normativ iar nu individual (vizează crearea unor drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina unor persoane nedeterminate) și, prin urmare, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând.
4. Excepția tardivității formulării plângerii prealabile împotriva procesului verbal de afișare a rezultatelor din data de (...) este nefondată întrucât plângerea prealabilă a fost formulată la data de (...), în interiorul termenului prevăzut de art.7 din L. nr.554/2004.
5. Curtea constată că reclamantul a înțeles să conteste în procedura contenciosului administrativ procesele verbale de constatare și afișare a rezultatelor inițiale precum și a celor finale. Analizând conținutul acestor înscrisuri, instanța apreciază că nu întrunesc elementele unor veritabile acte administrative astfel cum legiuitorul le definește.
A., este de principiu că potrivit art.2 alin.1 lit.c din L. nr.554/2004, prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
În speță, Curtea constată că înscrisurile amintite deși reprezintă acte individuale, emise de o autoritate publică, acestea nu exprimă puterea publică și nici nu dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, aceste înscrisuri confirmând o stare de fapt existentă: afișarea rezultatelor inițiale/finale ale examenului organizat.
Prin urmare, întrucât nu ne aflăm în prezența unor acte administrative, Curtea apreciază că nu este posibilă contestarea acestora în procedura contenciosului administrativ iar capetele de cerere din acțiunea reclamantului prin care se solicită anularea acestora apar ca fiind inadmisibile.
6. Cu privire la fondul cauzei, Curtea a apreciat acțiunea reclamantului ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:
6.1. Susține reclamantul că decizia C. P. din data de 2. septembrie
2011 este nelegală și se impune a fi anulată întrucât a fost emisă cu încălcarea art.8 din R. și art.17 din L. nr.51/1995 respectiv art.33 din S. profesiei de avocat.
Conform art.8 din R., comisia de examen este desemnată de C. P. a pârâtei U. pe baza propunerilor barourilor, cu cel puțin 15 zile înaintea datei fixate pentru desfășurarea examenului.
În speță, comisia națională de examen a fost aprobată prin decizia din 2. septembrie 2011, iar examenul de primire în profesie, sesiunea octombrie 2011, a început la 07 octombrie 2011.
Curtea apreciază că desemnarea comisiei într-un interval de timp mai scurt de 15 zile nu poate constitui un motiv de nulitate a hotărârii adoptate fiind posibil a discuta de o eventuală anulare a acesteia, ca o consecință a unei nulități relative, în măsura în care se face dovada unei vătămări. Probele existente la dosar nu sunt, însă, în măsură să facă dovada vătămării aduse reclamantului prin faptul desemnării comisiei de examen într-un interval de timp mai scurt de 15 zile câtă vreme întreaga procedură de organizare a fost respectată, etapele stabilite prin lege fiind urmate întocmai, susținerile contrare fiind nefondate.
6.2. Nefondate sunt și apărările potrivit cărora decizia este nulă întrucât comisia de examen a fost numită cu încălcarea dispozițiilor privind constituirea acesteia respectiv art.10.3 din R.
Conform dispozițiilor amintite anterior, comisia de examen se compune din avocați, cu reputație neștirbită, care au deprinderi de verificare a cunoștințelor de specialitate prevăzute în materiile de examen, inclusiv lectori ai I., în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit art.17 alin.4 din L. nr.51/1995, comisia națională de examen este formată cu precădere din avocați - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat, (…).
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior, Curtea va constata că legiuitorul nu a impus un anumit număr al membrilor comisiei naționale de examen care să fie avocați - cadre didactice universitare, statuând la nivel de principiu ca această comisie să includă și astfel de persoane.
De altfel, și potrivit DEX, cu precădere înseamnă în primul rând, mai ales, în (mod) special, îndeosebi, de preferință iar nu în majoritate cum încearcă reclamantul să susțină.
În consecință, Curtea va aprecia că nici această apărare nu poate constitui temei al anulării actului contestat și va fi respinsă ca atare.
6.3. Cât privesc susținerile reclamantului referitoare la nulitatea hotărârilor C. U. nr.61 și 67/2011 motivate de împrejurarea că acestea sunt emise cu nerespectarea dispozițiilor art.40 din R. și art.37 din S. profesiei de avocat, întrucât C. U. a validat examenul de primire în profesie cu nesocotirea neregularităților care au stat la baza activității de organizare și desfășurare a examenului, Curtea le-a apreciat ca fiind nefondate.
A., potrivit art.40 din R., procedura de validare a examenului de către C. U. va include în mod obligatoriu analiza activității C. P. a U. și a I. privind organizarea și desfășurarea examenului.
Rezultă, așadar, că aceste decizii sunt cele din urmă acte administrative ale pârâtei emise în derularea procedurii de organizare a examenului de primire în profesie iar invalidarea examenului poate avea loc doar dacă se constată nereguli grave care nu pot fi remediate decât prin invalidare.
Reclamantul nu a arătat care au fost aceste nereguli grave care să justifice invalidarea examenului organizat iar la dosar nu există alte probe care să susțină contrariul. Prin urmare, în absența sesizării unor neregularități care să necesite eventuale remedieri sau care să impună invalidarea rezultatelor examenului organizat, Curtea constată că prezumția de legalitate de care se bucură actele administrative contestate nu a fost înlăturată astfel că anularea lor nu se impune.
6.4. Cât privesc termenele de depunere a contestațiilor, Curtea reține că din perspectiva reclamantului această critică nu poate fi primită întrucât interesul său nu este justificat, contestația formulată nefiindu-i respinsă ca tardivă. Prin urmare, apărările referitoare la aceste termene sunt nefondate, nulitatea invocată nefiind una absolută ci relativă, condiționată de existența vătămării.
Apărările generale formulate de reclamant cu privire la situația existentă în diverse centre de examen nu pot constitui temei al unei acțiuni în contencios administrativ cunoscut fiind că în această procedură se discută despre o vătămare proprie a reclamantului și despre un drept al său nesocotit iar nu despre lege și încălcarea acesteia, în general.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia acțiunea reclamantului ca fiind nefondată iar în temeiul art.8 și 10 din L. nr.554/2004 raportat la prevederile legale enunțate mai sus o va respinge.
Cât privesc susținerile subsidiare ale reclamantului, Curtea reține că acestea nu pot fi primite. A. susține reclamantul că în concret corectarea lucrării sale este deficitară nefiindu-i acordat punctul din oficiu. Curtea constată că în această etapă procesuală nu mai este posibilă verificarea punctajului acordat prin baremul aprobat de către comisia de elaborare a subiectelor, acesta fiind definitiv urmare a necontestării lui. Prin urmare, chiar dacă am admite că susținerea reclamantului este corectă, la acest moment, în lipsa unei contestații la barem admisă, modificarea lui în sensul acordării unui punct din oficiu nu este posibilă.
Prin urmare, Curtea constată că și această apărare este nefondată și urmează a fi respinsă. Mai mult, întrucât nu s-a făcut dovada unor neregularități în organizarea și desfășurarea examenului de primire în profesie, sesiunea octombrie 2011, care să justifice invalidarea rezultatelor obținute, Curtea apreciază că recorectarea lucrărilor reclamantului de către orice altă comisie nu este posibilă, solicitarea reclamantului nefiind fondată.
În consecință, pentru considerentele arătate anterior, Curtea va respinge acțiunea reclamantului ca fiind nefondată și va menține actele administrative contestate.
Făcând aplicarea dispozițiilor art.274 C.pr.civ., Curtea va obliga reclamantul să plătească pârâtei U. suma de 800 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
H O T A R A S T E
Respinge excepțiile invocate.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. G. I. cu dom.procesual ales la SCA B., B. ȘI A. - str.Baba Novac, nr.5A, jud.C. în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. - U. cu sediul în B., S. I. - P. de Justiție, nr.5, sector 5 și I. N. PENTRU P. ȘI P. A. cu sediul în B., sector 4, str.C. V. nr.185
(Univ.N. Titulescu et.2,cam.71) și B., str.V. nr.23, sector 3.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei U. suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER
M. S. V. D.
red.M.S./A.C., 5 ex. - (...)
