Decizia nr. 7588/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
DOSAR NR. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C., DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 7588/2012
Ședința O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A M. Z. împotriva sentinței civile nr.721 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T. S., în contradictoriu cu reclamantul intimat G. S. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.
Din oficiu, Curtea invocă motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, vizând tardivitatea formulării cererii de revizuire.
În baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.721 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T. S. s-a încuviințat cererea de revizuire, formulată de G. S. contra sentinței civile nr.
5006/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, în DOSAR NR. (...), și rejudecând cauza în fond, a schimbat în parte hotărârea atacată, după cum urmează:
S-a respins excepția inadmisibilității a acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile de contestare, invocată de D. G. a F. P. S.
S-a admis în parte acțiunea formulată de G. S. și, în consecință, a fost obligată A. F. P. Z. să restituie reclamantului suma de 697 lei reprezentând taxă poluare, cu dobânda legală de la data plății ((...)) până la achitarea efectivă.
S-a admis cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M.. A fost obligată chemata în garanție să vireze în contul pârâtei A. F. P. Z. suma de 697 lei, încasată cu titlu de taxă de poluare.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței a cărei revizuire se solicită. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin sentința civilă nr5006/(...), pronunțată de T. S. în dosar nr. (...), s-a admis excepția inadmisibilității cererii reclamantului de anulare a adresei nr.31786/(...) emisă de AFP Z., s-a respins acțiunea formulată de G. S., privind
1 restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de poluare și s-a respins cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M..
Urmărind modificările succesive ale O. nr. 5. s-a reținut, în esență, faptul că perceperea taxei de poluare cu ocazia înmatriculării în R. a unui autovehicul respectă exigențele legislației interne și nu contravine normelor comunitare.
Verificând motivul de revizuire invocat, tribunalul a subliniat că prin H. C. de J. a U. E. în cauza C-402/09 (Cauza Tatu), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O. nr. 5., în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial, partea a I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, s-a concluzionat astfel:
Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea a mai reținut, statuând asupra caracterului discriminator al prevederilor O. nr. 5., că deși statele membre păstrează, în materie fiscală, competențe extinse care le permit să adopte o mare varietate de măsuri, acestea trebuie totuși să respecte interdicția prevăzută la articolul 110 T.
După cum C. a stabilit în cauza Benedetti c. Munari (C 52/76) hotărârea preliminară este obligatorie pentru instanța națională: „scopul hotărârii preliminare este de a decide asupra dreptului, iar această hotărâre este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și a actului comunitar în cauză";.
Dispozițiile și interpretările C. în cauza Tatu sunt pe deplin aplicabile și raportului juridic dedus judecății, în care reclamanta urmărește a fi scutit de plata taxei de poluare, invocând caracterul discriminator al acesteia.
T. a constatat, raportat la cele ce preced, că este admisibilă cererea formulată de revizuient cu referire expresă la hotărârea C. în cauza C 402/2009
(Cauza Tatu), pronunțată ulterior rămânerii irevocabile a sentinței a cărei revizuire se solicită.
Așa fiind, în baza textului legal sus evocat, cererea de față a fost încuviințată.
Pe fondul cauzei, urmare a încuviințării cererii de revizuire, tribunalul a reținut următoarele:
Prin acțiunea sa, formulată împotriva A. F. P. Z. prin D. G. a F. P. S., G. S. a solicitat anularea actului administrativ, respectiv a adresei nr. nr.31786/(...) emisă de A. F. P. Z., obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 697 lei achitată la data de (...), conform chitanței seria TS5 nr. 1973000, cu titlu de taxă de poluare, încasată de A. F. P. Z., obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă acestei taxe, calculată de la data plății, până la data restituirii efective.
În motivare, reclamantul a arătat că a cumpărat, autoturismul marca Opel model Astra 46 cu nr. de identificare W.. Autoturismul a fost inițial înmatriculat în Germania, stat membru al U.E., însă,pentru înmatricularea în R., reclamantul a achitat suma de 697 lei, cu titlu de taxă de poluare. U., reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare, cu adresa nr. 31786/(...) , A. F. P. Z. a refuzat restituirea, pe motiv că suma nu se încadrează la sume de restituit contribuabililor.
În susținerea cererii, reclamantul a invocat și a dezvoltat pe larg aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminator al taxei speciale de poluare.
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă, D. G. a F. P. S. a solicitat, în nume propriu și în numele A. F. P. Z., respingerea acțiunii ca inadmisibilă în principal, întrucât reclamantul nu a urmat procedura prealabilă de contestare prevăzută de OUG 5. și de C. de procedură fiscală.
În ceea ce privește fondul cauzei, D. G. a F. P. S. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, pe motiv că reclamantul nu a urmat procedura prealabilă de contestare a deciziei de calcul, taxa a fost achitată de petent în baza dispozițiilor legale în vigoare, iar suma solicitată nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabililor. Cu privire la obligarea la plata dobânzii legale, s-a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
Totodată, DGFP S. în nume propriu și al AFP Z. a formulat cerere de chemare în garanție a A. F. Pentru M. , arătând în motivare că art. 1 alin. 1 prevede că taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, alineatul 2 al aceluiași articol prevede programele și proiectele pentru protecția mediului finanțate din plata taxei pe poluare. Mai departe, art. 5 alin. 4 prevede că taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile T. S. pe numele A. F. pentru M.. S-a solicitat ca, în cazul în care va fi admisă acțiunea, să fie obligată chemata în garanție la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare.
Starea de fapt dedusă judecății, conform înscrisurilor depuse la dosar - și de altfel necontestată - este aceea că, în vederea efectuării primei înmatriculări în
R. a autovehiculului, reclamantul a achitat la T. A. F. P. Z. suma de 697 lei, cu titlu de taxă de poluare .
Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O. nr. 5..
Potrivit O. nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. [art. 4 lit. a)], fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în R. și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece O. nr. 5. a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 [art. 14 alin. (1)], rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în R., nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă [art. 5 alin. (1)].
Rezultă, așadar, că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din U. E. în scopul reînmatriculării lor în R..
Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin O. nr. 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. A., conform art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al C. E. nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Trebuie însă remarcat faptul că obiectul prezentei acțiuni judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 al.1, teza a II-a din Legea nr. 554/2004.Cu alte cuvinte, simplul refuz de
3 restituire a unei taxe, pe care reclamantul o consideră nedatorată, îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată. Altfel spus,reclamantul invocă un refuz nejustificat din partea autorității pârâte de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, care se asimilează actului administrativ unilateral, în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Pe fond, tribunalul a apreciat că argumentele invocate de reclamant în sprijinul cererii sale sunt pertinente și pe deplin lămuritoare în sensul că taxa de poluare ce trebuie achitată cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R., în conformitate cu prevederile O. nr. 5., are, în realitate, aceeași finalitate (scop) cu taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de art. 2141 - 2143 Cod fiscal, pe care, de altfel, o înlocuiește - și anume, restricționarea la import a autovehiculelor, în special a celor second-hand, inclusiv cele provenite din spațiul U. E..
Prin această măsură restrictivă la import, se încalcă însă normele primare de drept comunitar, obligatorii și cu aplicabilitate directă de către statele membre ale U. E., așa cum sunt ele interpretate și dezvoltate în jurisprudența C. de J. a
C. E. (CJCE) de la L.
În acest sens, art. 90 pct. 1 din T.ul de instituire a C. E. prevede că „nici un
stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare";.
De altfel, Curtea de J. a C. E. a stabilit pentru prima oară, în anul 1974
(cauza Dassonville) că toate regulile comerciale instituite de statele membre care au capacitatea de a împiedica, direct sau indirect, în fapt sau potențial comerțul intercomunitar sunt considerate măsuri echivalente cotelor vamale, în speța de față taxa specială de primă înmatriculare, ceea ce contravine prevederilor T. Constitutiv al U. E..
Noțiunea de taxă cu efect echivalent a fost dezvoltată în jurisprudența
CJCE, în sensul că orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia și care reprezintă o taxă specială de înmatriculare propriu-zisă, constituie o taxă cu efect echivalent în sensul articolelor 23 CE și 25 CE (a se vedea, în special, hotărârile din 17 iulie 1997, Haar Petroleum, C-90/94, Rec. p. I-
4085, punctul 20, din 2 aprilie1998, Outokumpu, C-213/96, Rec. p. I-1777, punctul
20, precum și cea din 5 octombrie 2006, Nadasdi-Nameth).
După cum a statuat deja Curtea, articolul 90 CE reprezintă în cadrul T. CE o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 și C-41/05, încă republicată în Recueil, punctul 55 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi et Nemeth, citată anterior, punctul 45).
De asemenea, în materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat că articolul 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (a se vedea hotărârile din 29 aprilie 2004, Weigwl, C-387/01, Rec. p. I-4981, punctul 66 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi si Nemeth, citată anterior, punctul 46).
În plan intern, Constituția R. prevede în mod expres (art. 148), că urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum și celelalte
4 reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2), iar Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin. 4).
Prin D. în cauza Costa/Enel (1964), CJCE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a C. însăși să fie pusă la îndoială. Aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto (taxa de poluare) a fost introdusă în legislația internă prin O. nr. 50/(...) privind modificarea C.ui Fiscal.
În cauza Simmenthal (1976), CJCE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin
normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Prin H. C. de J. a U. E. în cauza C-402/09 (Cauza Tatu-hotărârea din 7 aprilie 2011), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O. nr. 5., în versiunea inițială, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, s-a concluzionat astfel:";Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Curtea a mai reținut, statuând asupra caracterului discriminator al prevederilor O. nr. 5., că, deși statele membre păstrează, în materie fiscală, competențe extinse care le permit să adopte o mare varietate de măsuri, acestea trebuie totuși să respecte interdicția prevăzută la articolul 110 T.
După cum C. a stabilit în cauza Benedetti c. Munari (C 52/76) hotărârea preliminară este obligatorie pentru instanța națională: „scopul hotărârii preliminare este de a decide asupra dreptului, iar această hotărâre este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și a actului comunitar în cauză";.
Totodată, prin H. C. de J. a U. E. în cauza { HYPERLINK
"http://www.juridice..-de-poluare-a-fost-desfiintata-de-cjue.html" o "I. N." "_." | N. (hotărârea din 7 iulie 2011), s-a respins cererea de limitare în timp a efectelor hotărârii preliminare. Pe cale de consecință, efectul hotărârilor interpretative este foarte bine sesizat în par. 32 din hotărârea N.:"În conformitate cu o jurisprudență constantă, interpretarea unei norme a dreptului U. dată de Curte în exercitarea competenței pe care i-o conferă, articolul 267 TFUE lămurește și precizează semnificația și domeniul de aplicare al acestei norme, astfel cum trebuie sau cum ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la intrarea sa în vigoare".
A. fiind, T. a avut în vedere faptul că hotărârile pronunțate de Curtea de J. în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte, care a generat sesizarea, ci în toate cauzele deduse judecății. Instanța a apreciat că în acest mod sunt respectate prevederile art. 148 al. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE, precum și jurisprudența pertinentă a C. de J. (cauza Simmenthal),din care rezultă că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin
5 normelor interne, indiferent de modul și momentul la care a fost sesizată neconcordanța dintre pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care R. este parte și legile interne .
În consecință, dispozițiile și interpretările C. în cauzele Tatu și N. sunt pe deplin aplicabile și raportului juridic dedus judecății, în care reclamantul urmărește a fi scutit de plata taxei de poluare, invocând caracterul discriminator al acesteia.
Nu în ultimul rând, se impune a se preciza că, în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, C. de conducere al C. de A. I. și C. de conducere al C. de A. C. , Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în D. nr. 24/2011, că
:„Procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de U. a G. nr.5. raportat la art.205-218 din C. de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.";
Instanța a constatat că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția R., republicată și
Legea nr. 157/2005 de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E..
Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru cele ce preced, văzând și cele reținute în cauza C-402/09 (Cauza
Tatu), deja evocată, instanța a schimbat în parte hotărârea atacată.
T. a constatat întemeiată acțiunea formulată de G. S., pe care a admis-o în parte, în sensul obligării AFP Z. la restituirea sumei de 697 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală de la data plății, (...), până la restituirea efectivă .
Cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva A. F. pentru
M., a fost admisă.
A., raportat la prevederile H. 6. privind normele metodologice de aplicare a
O. 5. taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Totodată, instanța a menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A M. Z. solicitând admiterea recursului , desființarea Sentinței Civile nr. 721 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, iar pe cale de consecință, să se respingă actiunea formulată de reclamant (ă) ca inadmisibilă iar pe fondul cauzei ca nefondată, să se mentină cererea de chemare
În garanție a A. F. pentru M. - M. M..
Consideră criticabilă sentința pronunțată prin prisma art. 304 punct. 9
Cod Procedură C. SI In considerarea dispozitiilor art. 304 ind. 1 deoarece interpretind greșit dispozițiile O. Nr.5. instanta de fond a admis actiunea reclamantului și a dispus obligarea pârâtelor si a chematei În garanție - A. F. pentru M. - M. M. la restituirea sumei de 697 lei, sumă ce reprezintă taxa de poluare impreuna cu dobânda legală aferentă.
Subliază faptul ca dispozitiile H. C. de J. a U. E. din 7 aprilie 2011 in cauza
C-402/09 - Tatu nu sunt incidente cauzei si ca atare nu produc efecte juridice,
6 taxa pe poluare fiind plătită in baza OUG nr. 5. modificată prin OUG nr. 2. si
OUG nr. 2..
Hotarirea preliminara a C. ( in baza art.267 TFUE) este obligatorie pentru instanta de trimitere , dar numai in privinta litigiului in cadrul caruia a fost formulata chestiunea prejudiciala.
Referitor la adresa AFP mentionează ca aceasta nu este un act administrativ in sensul definit de art. 2 lit. C din Legea nr. 554/2004, generator de efecte juridice, ci doar o simpla operatiune tehnico materiala
Stabilirea cuantumului sumei si a obligatiei platii taxei de poluare instituita prin OUG nr. 5. au fost stabilite prin D. de calcul a taxei pe poluare in urma careia reclamantul a platit suma solicitata la restituire.
Asa cum rezulta din economia dispozitiilor art. 5 si art. 7 din OUG nr. 5. stabilirea, verificarea, colectarea si executarea silita, inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta potrivit prevederilor OG nr. 92/2003 privind C. de procedura F., republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
A. fiind actul autoritatii fiscale reprezinta un titlu de creanta si constituie instiintare de plata conform legii. D. poate fi contestata in termen de 30 de zile de la data comunicarii sub sanctiunea decaderii , potrivit dispozitiilor art. 207 alin.
1 din OG nr. 92/2003 republicata cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii ce au fost ignorate de instanta de judecata.
Natura juridica a acestui act este surprinsa de insusi legiutorul delegat in conditiile art. 7 din OUG nr. 5. si a fost determinata de initierea si desfasurarea procdurii de infringement demarata de C. E. in cursul careia una dintre criticile adresate statului a fost aceea ca taxa nu este stabilita pe baza unui act administrativ de impunere care mai apoi sa poata fi contestat in concret si efectiv de catre contribuabil .
Prin urmare calea aleasa de reclamant ignora procedura deschisa de lege pentru contestarea actului de impunere si astfel daca s-ar valida s-ar deturna normele procesual fiscale care guverneaza solutionarea unui atare conflict, ceea ce nu ar putea fi admis. ( in acest sens intelege sa invoce si practica judiciara, respectiv D. C. nr .1832/(...) pronuntata de CA C. in speta similara).
*Consideră legală sentința instanței de fond sub aspectul admiterii cererii de chemare În garanție a Administrație F. pentru M. având În vedere următoarele considerente: taxa pe poluare se face venit la bugetul F. pentru mediu si se gestioneaza de A. F. pentru M., În vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului. Totodata, alineatul 2 al aceluiasi articol prevede programele si proiectele pentru protectia mediului finantate din plata taxei pe, poluare. Mai departe, art. 5 alin. (4) prevede ca taxa se plateste de catre contribuabil Într-un cont distinct deschis la unitatile T. S. pe numele A. F. pentru M..
Conform art . 3 alin. 1 din OUG nr. 5.
(1) Taxa se calculeaza de organul fiscal competent din subordinea Agentiei
Nationale de A. F., .....
Avind in vedere continutul textelor legale invocate rezulta ca organul fiscal din subordinea ANAF in speta DGFP S. - AFP are doar atributii de calculare a taxei , iar banii incasati constituie venit la bugetul fondului pentru mediu si se gestioneaza de A. F. pentru M..
*Pe fondul cauzei solicită instantei de recurs respingerea actiunii ca nefondată , pentru motivele expuse pe larg in intimpinarea depusa la dosarul cauzei.
* Referitor la admiterea de catre instanta a capatului de cerere privind acordarea dobinzii legale, solicită de asemenea respingerea acestuia având În
7 vedere faptul ca taxa a fost incasata in temeiul OUG nr. 5. , act normativ care este in vigoare si pe care Curtea C., in numeroasele D. emise cu ocazia solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor OUG nr. 5. ,I-a declarat ca fiind pe deplin constitutional.
Analizând recursul formulat, Curtea constată că acesta este fondat,
din următoarele considerente:
Referitor la excepția tardivității din perspectiva termenului în care se poate formula cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 al. 2 din Legea nr.
554/2004, având în vedere cele statuate prin D. C. C. nr. 1609/(...), publicată în Monitorul Oficial , partea I, nr.70/2011, Curtea constată că termenul de revizuire în cauză este de o lună, termen general de revizuire prev. de art. 324 pct. 1 teza finală c.pr.civ.
Curtea reține că acest termen este aplicabil în virtutea normei de trimitere de la art. 28 din legea nr. 554/2004.
Actele emise de către C. se publică în Jurnalul Oficial al U. E.. În privința hotărârii menționată de către revizuient, publicarea s-a realizat la data de (...) în numărul 160 seria C a Jurnalului Oficial.
De la această data, de publicare în periodicul oficial al U. E., se va calcula termenul de o lună prev. de art. 322 c.pr.civ., iar față de data înregistrării cererii de revizuire aceasta apare ca nefiind depusă în termen.
A. cererea de revizuire a fost înregistrată in data de (...) (f.1 dosar fond) iar termenul de o lună, calculat potrivit art. 101 al. 3 C.pr.civ. s-a împlinit la data de
(...).
În consecință, față de cele menționate anterior, Curtea constată că recursul formulat este fondat, cererea de revizuire fiind formulată tardiv, motiv pentru care îl va admite și va dispune în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr. 721 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S., pe care o modifică în sensul că respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de G. S. împotriva sentinței civile nr. 5006 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...).
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința de la 04 O. 2012.
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
J.fond: D. B. Ț.
