Decizia nr. 8/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 8/2012
Ședința de la 03 A. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Judecător M. S.
Judecător D. P.
Grefier M. B.
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 3.940 din 23 septembrie 2011 și a încheierii civile nr. 916/CC/(...), ambele pronunțate în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu reclamantul C. V. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de pârâtă este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 5. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 3.940 din 23 septembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a inadmisibilității acțiunii invocate de pârâtele A. F. P. A M. C.-N. si A. F. PENTRU M.
S-a admis în parte acțiunea reclamantului C. V., în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. A M.C.-N. si A. F. PENTRU M. și, în consecință, a fost obligată pârâta A. F. P. A M.C.-N. să restituie reclamantului suma de 7049 lei reprezentând taxă pe poluare pentru autoturisme, cu dobânda legală de la data achitării - (...) până la data plății integrale.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Conformându-se exigentelor art.137 alin.1 C.Proc.Civ., instanța a soluționat cu prioritate excepții invocate.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta AFP a municipiului C.-N. a fosti respinsă ca neîntemeiată deoarece suma a cărei restituire se solicită a fost virată în contul acesteia conform chitanței de la fila 19, dosar fond este organul emitent al înscrisului care atestă plata.
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta a fost respinsă deoarece obiectul juridic dedus judecății îl constituie restituirea sumei de
7049 lei apreciată ca fiind nerestituită urmare a refuzului nejustificat de restituire, așa încât se circumscrie competentei speciale statuate de L. 5.. Pe de altă parte, întrucât obiectul juridic dedus judecății nu-l constituie anularea unui act administrativ fiscal, în speță nu sunt incidente prev. art. 205,207 alin.l 218 alin.2 din O.G. 92/2003.
Analizând pe fond acțiunea, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturismul marca Peugeot tip 7*WJY /306 cu număr de identificare (...)YF33146760 adus dintr-un stat membru al U. E., unde a si fost înmatriculat dar în momentul in care a dorit să-l înmatriculeze in România a achitat suma de 7049 lei.
Ulterior apreciind că această taxă este nelegală, s-a adresat pârâtei cu cerere prealabilă care în răspunsul comunicat a precizat că taxa pe poluare nu poate fi restituită întrucât a fost stabilită în conformitate cu prevederile O.U.G. 5..
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Acțiunea reclamantului împotriva pârâtei A. F. pentru M. a fost respinsă, reținându-se lipsa de identitate între subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății și cel chemat în judecată în calitate de pârât.
Prin încheierea civilă nr. 916/CC/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui C. s-a admis cererea formulată de reclamantul C. V. și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în sentința civilă nr. 3940/(...), în sensul că a fost obligată pârâta A. F. P. C.-N. să-i plătească reclamantului suma de 3.539,3 lei cheltuieli de judecată, în loc de 39,3 lei cum din eroare s-a trecut.
Împotriva sentinței civile nr. 3.940 din 23 septembrie 2011 și a încheierii civile nr. 916/CC/(...) ambele pronunțate de Tribunalul Cluj a declarat recurs pârâta A. F. P. A M.C.-N. prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepțiilor pe care le-a invocat, respectiv tardivitatea acțiunii, lipsa calității sale procesuale pasive și inadmisibilitatea acțiunii, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei ca fiind nelegală și neîntemeiată, cu exonerarea organului fiscal de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 și art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantei și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.
5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamant nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dispozițiile codului de procedură fiscală.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.
În privința dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată, pârâta a consideră că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, deoarece A.F.P. nu este beneficiarul taxei pe poluare, fiind doar organul încasator, așa cum prevede actul normativ. În privința cheltuielilor de judecată, se mai menționează că nu are nicio culpă procesuală, iar reclamantul nu a fost asistat de avocat la soluționarea pricinii, motiv pentru care cuantumul acestora este nejustificat de mare raportat la valoarea obiectului litigiului.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 205 și urm. din OG 93/2003, Curtea retine ca admisibilitatea unor actiuni ca si actiunea de fata avind ca obiect restituirea taxei de poluare in lipsa parcurgerii procedurii prevazute de art. 7 din OUG 5. corob cu art. 205-218 din OUG 92/2003 a fost statuata de catre I. in procedura de recurs in interesul legii prin decizia nr.24/(...) .
In ce priveste exceptia de inadmisibilitate privind lipsa procedurii prealabile prevazute de art. 7 din L. 5.(inclusiv pentru petitul de dobanzi ) si pentru nerespectarea art. 1,2,8 din L. 5. aceasta este neintemeiata in conditiile in care refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri este o conditie de fond pentru admisibilitatea unei actiuni in contencios administrativ a carei indeplinire rezulta din practica administrativa a paratelor anterioara introducerii actiunii ,din pozitia procesuala a paratelor cit si din refuzul expres aflat la f. 15 dosar fond . In aceste conditii au devenit incidente prevederile art. 7 alin. 5 corob cu art. 2 alin 2 din L. 5.
.Procedura prealabila nefiind obligatorie nu se poate vorbi de tardivitatea ei .
In ce priveste motivul de recurs vizind exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de catre recurenta parata acest motiv de recurs este nefondat.Astfel conform art. 7 din OUG 5. stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pornind de la acest text de lege este evident ca si in cererea de restituire a taxei de poluare calitatea procesual pasiva apartine si autoritatii fiscale care a stabilit si colectat aceasta taxa .
Referitor la fond:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
In ce priveste cererea de acordare a dobanzilor :
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci si echivalentul scaderii puterii de cumparare a sumei respective-rata inflatiei cit si dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume.
Numai astfel se poate concepe o justă si integrala reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda sau rata inflatiei se pot acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege.Dacă s-ar admite teza pârâtei, ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
In speta instanta s-a pronuntat asupra intregii actiuni admitind in parte cererea de chemare in judecata .Oricum asa cum s-a aratat mai sus calitatea procesual pasiva apartinea in speta in temeiul art. 7 din OUG 5. doar recurentei parate .
In ce priveste motivul de recurs vizând cheltuielile de judecată invocat de pârata autoritatea fiscală acesta este partial fondat în considerarea dispozițiilor art. 274 al. 3 c.pr.civ., Curtea constatând că onorariul de avocat în sumă de 3.500 lei în fond este nejustificat de mare în raport de valoarea cauzei de 7049 lei (reprezentind 50% din valoarea pricinii )și de munca depusă de către apărătorul ales cauza avind doar doua termene de judecata la care aparatorul nici nu s-a prezentat redactind doar actele necesare admiterii actiunii astfel ca in baza textului de lege sus indicat va diminua cuantumul acestor cheltuieli de judecata la 1039,3 lei.
In consecinta in temeiul prevederilor art. 20 din L. 5. corob cu art. 304 indice 1 ,312 C.pr.civ va admite in parte recursul ,va modifica partial sentinta recurata in sensul ca va diminua cuantumul cheltuielilor de judecata la suma de 1039,3 lei,mentinind restul dispozitiilor sentintei atacate .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de către pârâta A. F. P. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 3.940 din 23 septembrie 2011 și a încheierii civile nr.
916/CC/(...), ambele pronunțate în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care le modifică în sensul diminuării cuantumului cheltuielilor de judecată de la suma de 3.539,3 lei la suma de 1039,3 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 03 aprilie 2012.
Red.A.A.M./ (...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: G. G..
