Decizia nr. 9272/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9272/2012
Ședința publică de la 09 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamant P. D. și de pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR împotriva sentinței civile nr. 1847/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B.-N., privind și pe intimat MINISTERUL JUSTIȚIEI, intimat MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
- PRIN D. G. A F. P. A J. B.-N., intimat PENITENCIARUL BISTRIȚA, chemat în garanție MINISTERUL JUSTIȚIEI, chemat în garanție ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile promovate sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
La data de 19 octombrie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare formulată de Penitenciarul Bistrița, la 30 octombrie 2012, întâmpinare formulată de Ministerul Justiției, iar la 5 noiembrie 2012 s-a înregistrat întâmpinare formulată de D. B.-N.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4
C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
{ F. | }
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.1847 din (...) pronunțată în dosar nr.(...) al
Tribunalului B.-N., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și în consecință respinge acțiunea față de acesta.
A fost respinsă, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției și Penitenciarul Bistrița.
A fost respinsă, ca nefondate, excepțiile netimbrării și a necompetenței materiale invocate de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.
A fost respinsă, ca nefondate, excepțiile prematurității și a lipsei procedurii prealabile invocate de pârâtul Penitenciarul Bistrița.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul P. D. împotriva pârâților PENITENCIARUL BISTRIȚA, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A
PENITENCIARELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta
Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva M.ui F. P. și M.ui J.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul
Penitenciarul Bistrița împotriva M.ui F. P., M.ui J. și Administrației Naționale a P.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui F. P. este întemeiată întrucât această instituție nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, si nici un fel de raporturi de muncă cu aceștia, neputând fi nici ordonator principal de credite pentru alte instituții.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ceilalți pârâți reține instanța că este nefondată deoarece pârâții Ministerul Justiției și ANP în calitate de ordonator principal și respectiv secundar de credite elaborează proiectele bugetare penitenciarelor din subordine ,bugete care sunt cuprinse în cheltuielile cu personalul de natura celor ce formează obiectul prezentei cauze, iar penitenciarul este titularul obligației de plată a drepturilor salariale solicitate de reclamant .
Referitor la fond reține instanța că din interpretarea dispozițiilor art.45 alin.1 și alin.4 din Legea nr.2. rezultă că în cadrul sistemului penitenciar există funcționari publici cu statut special care își desfășoară activitatea într-un program de lucru normal, respectiv 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână și alte categorii care lucrează după un program atipic, în ture sau schimburi, cum este cazul reclamantului, stabilită în raport cu necesitățile operative, asigurându-se însă respectarea timpului de lucru legal.
Dispozițiile din acordul colectiv și din Legea nr. 2. nu fac altceva decât să reia dispozițiile din art. 45 alin. 4 din Legea 2. și din interpretarea acestora, rezultă că legiuitorul a înțeles să reglementeze modul de plată a muncii suplimentare făcându-se diferențieri după cum orele suplimentare sunt prestate în diverse împrejurări, între acestea se regăsesc și orele prestate suplimentar în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează. În acest caz, plata orelor care depășesc durata normală a programului de muncă se face cu un spor de 1., fără a se mai face distincție, după cum este vorba despre primele 2 ore de depășire sau următoarele, toate având același regim.
A. interpretare rezultă în mod evident și din conținutul pct. 11.4, lit. b, din
Anexa 1 la O. M. J. nr. 3., care prevede sporul de 1. din salariul de bază pentru orele următoare și pentru orele lucrate pentru zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile care în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează, rămânând însă în același context al orelor suplimentare, nu al duratei normale al programului de lucru prestate în zilele de repaus săptămânal în care nu se lucrează.
In speță, reclamantul și-a desfășurat activitatea într-un program de muncă atipic, în ture sau schimburi, programul de muncă normal al acestuia considerându-se cel stabilit pentru acest gen de activitate, activitatea desfășurată neputându-se efectua decât în ture sau schimburi și în aceste condiții desfășurându-și activitatea în ture sau schimburi care cuprindeau zilele de sâmbătă, duminică sau într-o zi declarate nelucrătoare prin lege, reclamantului nu i se poate aplica regimul stabilit de disp. art. 45 al. 4 din Legea nr. 2., pentru că orele prestate în cadrul turelor sau schimburilor în zilele de sâmbătă, duminică sau într-o zi declarată nelucrătoare prin lege nu pot avea caracterul de ore suplimentare, ele fiind prestate în programul de muncă normal al acestora.
Regimul stabilit prin art. 44 din lege, se putea aplica în cazul reclamantului, numai dacă prin însumarea orelor lucrate în întreaga lună, se constata că a fost depășit timpul de muncă lunar, caz în care orele suplimentare urmau a fi plătite cu sporul corespunzător, așa cum se arată la pct. 11.5 din Anexa la O. M. J. nr. 3., prestarea activității de bază de către reclamant fără depășirea duratei lunare a timpului de muncă, pentru care primește salariul, nu poate să conducă la plata vreunui spor doar pentru faptul că eventual una sau mai multe ture a fost prestate într-o zi nelucrătoare.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamantul P. D., solicitând admiterea acestuia și rejudecând a fi obligat Penitenciarul Bistrița să calculeze și să plătească reclamantului sporul de 1. din salariul de bază corespunzător muncii prestate pentru orele lucrate în zilele de sărbătoare legală și repaus săptămânal începând cu (...) și până la 31 decembrie 2009; obligarea Administrației Naționale a P. și M.ui J. și L. C. să vireze pârâtului Penitenciarul Bistrița fondurile necesare achitării sumelor reprezentând sporul menționat, admiterea cererii de chemare în garanție și obligarea M.ui F. P. să vireze M.ui J. și L. C. fondurile necesare achitării drepturilor bănești stabilite; fără cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate se arată că datorită specificului activității pentru asigurarea continuității serviciului a desfășurat activitate în ture prestând ore în zilele de repaus săptămânal și în celelalte zile în care în conformitate cu prevederile legale nu se lucrează. Activitatea se asimilează cu cea desfășurată de persoanele angajate cu foc continuu prevăzute de art.136 C. muncii și pentru care în conformitate cu aceleași act normativ art.137 alin.1 salariații beneficiază de un spor la salariu de bază ce nu poate fi mai mic de 1. din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. A. prevedere se regăsește și în Legea nr.330/2009 cu precizarea că munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber corespunzător. Prevederea nu este conținută doar în actele normative cu caracter general ci este cuprinsă și în Legea nr.292/2004 art.54 alin.4 lit.b teza a-II-a ce arată că „un spor de 1. se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care în conformitate cu reglementările în vigoare nu se lucrează";. Activitatea desfășurată în zilele de sărbători legale nu poate fi asimilată orelor prestate peste durata normală a timpului de lucru fapt ce rezultă din toate cele trei acte normative. Situațiile sunt reglementate diferit și aceasta rezultă atât din faptul că sunt reglementate în faze diferite cât și din utilizarea conjunctiei și în noua fraza.
Legiuitorul nici în actele normative cu caracter general nici în legea specială nu prevede vreo împrejurarea în care compensarea bănească nu ar opera și nici nu distinge între un program de muncă tipic și atipic care să îndreptățească pe pârâți să facă distincție. În concluzie pârâtul Penitenciarul Bistrița nu invocă și nici nu dovedește că s-a compensat timpul lucrat cu timp liber corespunzător, mai mult din tabelul depus la dosar rezultă persoanele îndreptățite și cuantumul sporului ce se cuvine fiecăruia. În altă ordine de idei potrivit deciziei nr.569/2012
„în cazul în care din motive justificate nu se acordă zile libere salariații beneficiază pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală de un spor de
1..Personalul din sectorul operativ care lucrează în schimburi nu beneficiază de repaus săptămânal două zile consecutiv de regulă sâmbăta și duminica așa cum prevede C. muncii art.132 iar pentru această categorie devine incident alin.3 al normei arătate respectiv obligația acordării sporului.
De altfel se arată că potrivit prevederilor Constituției salariații au dreptul la măsuri de protecție, dreptul la negocieri le este garantat iar exercițiul drepturilor sau libertăților poate fi retras numai prin lege și dacă măsura este proporțională cu situația ce a determinat-o. Acordurile de muncă nu conțin clauze care să
3 stabilească drepturi la un nivel inferior iar acordarea acestor drepturi trebuie să fie interzisă expres pentru a se vorbi de nelegalitate ceea ce nu este cazul în speță iar sub acest aspect s-au pronunțat și instanța - Curtea de A. P.
Prin recursul declarat pârâta A. N. a P. a arătat în esență că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale a instituției deoarece în litigiile de contencios este imperios necesar să figureze unitatea cu personalitate juridică în raport cu care reclamantul poate dobândi repararea prejudiciului iar instituția nu are un raport juridic substanțial cu reclamantul.
Răspunzând celor invocate, prin întâmpinare, intimatul Ministerul Justiției și L. C. a solicitat respingerea recursului reclamantului în considerarea că în sistemul penitenciar există funcționari cu statut special care își desfășoară activitatea într-un program de lucru normal respectiv 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână și alte categorii care lucrează după un sistem atipic în ture sau schimburi cum este cazul reclamantului, stabilit în raport de necesitățile operative asigurându-se însă respectarea timpului de lucru legal. În situația dată a prestării orelor în cadrul turelor sau schimburilor în zilele de sâmbătă, duminică sau zi declarată nelucrătoare nu poate fi vorba de ore suplimentare ele fiind prestate în programul de muncă normal al acestora.
La rândul său intimatul Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. a solicitat respingerea recursului în considerarea în esență că raportul de drept material nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului, statul nu participa la raportul juridic iar cerințele art.60-63 C.pr.civ. nu sunt întrunite.
Asupra recursurilor Curtea de A. va reține următoarele:
Recurentul reclamant este funcționar public cu statut special fiind angajat al P.ui B. În această calitate și-a desfășurat activitatea specifică în serviciu de ture în program de 12 ore pe zi cu 24 ore libere și 12 ore de noapte cu 48 ore libere cât și în program alternativ de 2 zile a câte 12 ore libere cu 2 zile libere. Programul de activitate desfășurat s-a suprapus și peste zilele de repaus săptămânal cât și peste zilele cu sărbători legale. Este de reținut, că astfel reclamantul nu a prestat un timp de lucru peste norma de timp lunară apreciind însă că prin prestarea activității în aceste zile de repaus săptămânal sau sărbători legale i se cuvine sporul prevăzut de lege.
Pe perioada pentru care reclamantul recurent pretinde drepturi salariale constând în sporuri neacordate este incident articolul 16 din Ordonanța Guvernului 64/2006 ce menționează că pentru orele suplimentare sunt aplicabile prevederile articolului 43 din Legea 2. actualmente articolul 45 din aceeași lege. Acest articol arată că programul de lucru se stabilește de directorul unității în raport de necesitatea operativă respectându-se timpul de lucru legal de
8 ore pe zi și 40 ore pe săptămână. Norma specială presupune prin urmare un program specific ce se suprapune si peste zilele normale de odihnă sau sărbători legale derogând de la norma generală din codul muncii. A. posibilitate este dată de articolul 89 al L. 2. completându-se doar cu norma generală.,C. muncii și celelalte legi invocate de reclamant neputând fi luate în considerare peste prevederile exprese a normei speciale derogatorii.
În acest sens este și interpretarea cuvântului oră suplimentară ce presupune efectuarea unui program obișnuit la care se adaugă o prestație suplimentara de muncă de către angajat peste timpul normal de lucru. În cazul reclamantului exista dispoziții specifice permise de textul legal și menționate în punctul 11 O. M.ui J. 399/c/(...) și articolul 4 din Decizia 307/2007.Acesta nu poate pretinde sporul prevăzut de lege pentru că prin însumarea orelor de muncă lucrate nu a depășit timpul de muncă lunar. Pentru a primi sporurile ar fi necesară îndeplinirea mai multor condiții respectiv :să existe o depășire a timpului normal de lucru, efectuarea orelor suplimentare să fie dispusă în scris
4 de șeful ierarhic și să nu fie posibilă compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile după prestarea muncii suplimentare.
Ca atare, faptul că recurentul reclamant a desfășurat activitatea si în zile de repaus săptămânal sau sărbători legale ține de specificul activității de funcționar public cu statut special căruia norma specială derogatorie nu îi dă posibilitatea să obțină de la angajator un spor pentru aceasta decât în situația mai sus reglementată de depășire a timpului de lucru lunar când are posibilitatea obținerii unui spor de 75% pentru 2 ore de depășire și de 1. când se prestează mai multe ore suplimentare sau acestea sunt în sărbători legale sau zile de repaus săptămânal.
În consecință, recursul reclamantului este nefondat, critica sa nu poate fi încadrată în articolul 304 pct.9 sau 3041 cod procedură civilă, astfel că în conformitate cu articolul 312 cod procedură civilă urmează a fi respins.
Curtea va respinge și recursul Administrația Națională a Penitenciarelor întrucât acest pârât a fost chemat în judecată în calitate de ordonator de credite
și nu de angajator în scopul de a aloca resursele bugetare necesare plătii sumelor cerute prin acțiune. A., prin sentința atacată s-a respins întemeiat excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei, însa s-a apreciat și că acțiunea este neîntemeiată, perspectivă din care recursul pârâtei apare și lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamantul P. D. și de pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, împotriva sentinței civile nr.1847 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului B.-N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
Președinte, M. B. | Judecător, G.-A. N. | Judecător, S. Al H. |
Grefier, A. B. |
}
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./(...) Jud.fond: L. T. B.
