Decizia nr. 9284/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. 33.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 9284/2012
Ședința data de 12 noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : M. S. JUDECĂTOR : C. P. JUDECĂTOR : A. M. C. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenții SC C. DE I. A. SA, M. F. și M. I., împotriva sentinței civile nr. 443 din (...) pronunțată în dosarul nr. 33.(...) al Tribunalului B.-N., în contradictoriu cu intimații D. M., D. M., C. LOCAL AL C. B. - B. - PRIN P. și P. C. B.-B., recurent având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale - anulare autorizații de construire nr. 2. și 2. emise de P. C. B. B.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare, se prezintă pentru recurenții SC C. DE I. A. SA, M. F. și M. I. avocat G. A. R., lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu 8 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,5 lei.
S-a făcut cauzei, după care se reține că, în data de (...), recurenta SC C. DE I. A. SA a trimis la dosarul cauzei, prin fax, o cerere prin care solicită instanței să ia act de renunțarea la drepturile deduse judecății ce fac obiectul prezentului dosar, la care s-au anexat declarațiile autentificate ale intimaților D. M. și D. M. L., prin care se arată că, renunță în mod ferm, definitiv irevocabil la drepturile ce fac obiectul prezentului dosar.
Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591 alin. 4 C., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 8 și 10 din L. nr.
554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.
Reprezentanta recurenților depune la dosar dovezile ce atestă plata taxelor de timbru datorate ( f. 23) și în original înscrisurile trimise prin fax și solicită instanței să ia act de renunțarea la drepturile deduse judecății ce fac obiectul prezentului dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare pe manifestarea de voință a părților.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.443 din (...) pronunțată în dosarul nr.33.(...) al
Tribunalului B.-N. s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. LOCAL AL C. B.-B., și, în consecință, s-a respins acțiunea reclamanților D. M. și D. M. în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată și ulterior extinsă de reclamanții D. M. și D. M. în contradictoriu cu pârâții P. C. B.-B., M. I., M. F., și S. DE I. A. SA.
S-a dispus anularea autorizațiilor de construire nr. 21/(...) și nr.
24/(...) emise de P. comunei B.-B.
A fost obligat P. comunei B.-B. să dispună desființarea construcției împrejmuire edificată de pârâta SC C. de investiții alianța SA în baza autorizațiilor de construire mai sus menționate.
Au fost obligați pârâții P. comunei B.-B. și SC C. de investiții alianța SA, în solidar, să plătească reclamanților suma de 2643,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a respins, ca nefondată, cererea pârâților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
P. a hotărî astfel, tribunalul a reținut că obiectul prezentului litigiu vizează analiza asupra legalității autorizațiilor de construire nr. 21/(...) și
24/(...), ambele emise de I. P. comunei B.-B. și care reprezintă acte administrative a căror anulare poate fi solicitată și dispusă în condițiile art. 1, 8 și 18 din L. nr. 554/2004.
O atare cerere de anulare a actului administrativ, în respectarea principiului contradictorialității, se soluționează cu participarea procesuală, în calitate de pârât, a emitentului actului, acesta dobândind calitate procesuală pasivă în temeiul prevederilor art. 13 din L. nr. 554/2004.
Cum în cauză calitatea de emitent al actului o are P. comunei B.-B., ca autoritate executivă a administrației publice locale potrivit prevederilor art. 23 din L. nr. 215/2001, distinct de C. Local al comunei B.-B. care, conform acelorași prevederi reprezintă o autoritate deliberativă, instanța constată ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocate în privința pârâtului C. Local al comunei B.-B., sens în care se va respinge acțiunea reclamanților D. M. și D. M. în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții D. M. și D. M. sunt proprietari tabulari asupra casei de vacanță cu terenul aferent în suprafață de l435 mp situate în loc.Colibița, înscrise în cf nr. 2373 B. B. nr.top.
2325/5/a/l, 2325/5/a/4/l/l , 2325/5/a/l/l și 2325/5/b/l/l/l (f. 9).
Imobilul reclamanților se învecinează cu terenul în suprafață de 5526 mp, înscris în cf 3l4l B. B., nr.top. 486, asupra căruia este edificată o casă de vacanță înscrisă în aceeași coală de carte funciară (f. 10), imobile ce s-au aflat în proprietatea pârâților M. I. și soția sa M. F. până la data de l7 septembrie 2008 când, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3777 la BNP V. M., le-au înstrăinat în favoarea pârâtei SC C. DE I. A. SA (15,16).
Anterior transmiterii dreptului de proprietate, în favoarea pârâtului M. I. s-a emis de către P. comunei B.-B. autorizația de construire nr.2l din ll.07.2008 (f. 11) în vederea executării unei împrejmuiri a proprietății pe o lungime de l30 de m, pe două laturi, conform memoriului tehnic întocmit de SC A. SRL prin arh. R. I., parte integrantă din autorizația de construire astfel emisă (f. 133, 134). Potrivit acestei documentații, împrejmuirea urma a fi simplă din scândură de lemn (lătunoaie) între stâlpi lemn 20 ori 20 cm, cu fundații. Totodată, înălțimea împrejmuirii urma a fi de 3 m, iar distanța dintre stâlpi (interax) de 2 m, cu poartă de acces de lemn în două deschideri având o dimensiune de 5 m.
Cum la executarea construcției astfel autorizate nu au fost respectate specificațiile autorizației și a prevederilor proiectului tehnic, edificându-se o împrejmuire din beton armat pe fundații continue din beton, la data de (...), Inspectoratul în Construcții B.-N. (sesizat de reclamanți) a dispus, în cuprinsul procesul verbal de inspecție nr. 6. (f.l4l-l42) oprirea lucrărilor de execuție (aflate la stadiul fizic: fundații executate în procent de 90% și elevație împrejmuire din beton armat executată în procent de 60%) până la intrarea în legalitate, menționând că, în cazul în care P. comunei B. B. decide, în temeiul prevederilor art. 28 alin. 2 din L. nr. 50/1991 republicată, menținerea construcției pe soluția executată, aceasta se va putea realiza numai în baza unei expertize tehnice asupra lucrărilor executate și prin elaborarea unui nou proiect tehnic și a unei noi autorizații de construire în conformitate cu prevederile L. nr. 50/1991 rep. și a Ordinului nr. M.T.C.T. nr. 1430/2005.
Potrivit prev.art.28 din L.50/l99l și art.56 alin l și 2 din Ordinul nr.l430/2005, „o dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) și b) (pârâtul M. I. fiind sancționat contravențional în calitate de investitor și executant prin procesul verbal de contravenție seria G nr. 0000507), se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției";. Potrivit alin.2, „decizia menținerii sau desființării construcției realizate cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță. Totodată, măsura desființării construcțiilor se aplică și în situația în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut autorizația necesară";.
În privința art. 56 alin.3 din Ordinul M.T.C.T. nr. 1430/2005, la care se face trimitere în procesul-verbal de inspecție și care se afla în vigoare la acea dată (în prezent fiind abrogat), acesta prevedea că „în situația în care construcția realizată fără autorizație de construire întrunește condițiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administrației publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizații de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate "rezistență mecanică și stabilitate" privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția, precum și pentru cerința esențială de calitate "securitatea la incendiu".
În atare circumstanțe, P. comunei B.-B. a emis în favoarea pârâtului
M. I. o nouă autorizație de construire (nr. 24 din (...) - f. 15), pentru fundații-împrejmuire din beton conform memoriului tehnic întocmit de SC B. C. SRL (f. 150-152) și expertizei tehnice întocmite de SC P. SRL prin ing.
M. I. (f. 147-149).
Ulterior, s-a dispus prelungirea valabilității autorizației de construire nr. 24/(...) de la data de (...) până la data de (...) (f. 64 dosar rejudecare), lucrările de execuție fiind realizate în beneficiul pârâtei SC C. de I. A. SA, dobânditoarea dreptului de proprietate asupra imobilelor transmise de pârâții M.
Constatările expertizei judiciare efectuate în cauză în specialitatea construcții (f. 46-50 dosar rejudecare) și răspunsul expertului la obiecțiunile formulate de părți (f. 99-101) relevă că, în fapt, împrejmuirea din litigiu (în limita de proprietate a reclamantului D. M. nu s-a edificat conform autorizațiilor de construire emise de P. comunei B.-B., în sensul în care s-a construit un gard de beton armat (conform proiectului nr. 22/2008 întocmit de SC B. C. SRL) cu înălțimea între 2,35 ml și 3,30 ml, peste care s-a montat un gard din bile manele de brad (conform proiectului nr. 32/2007 întocmit de SC A. SRL) cu înălțimea între 2,50 ml și 3,00 ml, rezultând un gard înalt de 4,85 ml - 6,30 ml înălțime, aspecte evidențiate în schițele anexă la raportul de expertiză.
Totodată, raportându-se la prevederile L. nr. 1. - legea apelor, același expert conchide în sensul că gardul de beton despărțitor a fost construit fără a respecta lățimea zonei de protecție și de siguranță în jurul lacului.
În privința acesteia concluzii instanța a apreciat ca fiind relevante următoarele prevederi ale L. nr. 1.:
Art. 40: „(1) În scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru: c) suprafața lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora;";
Art. 49: „(1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.";
Art. 50: (1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor și, respectiv, notificării emise de A. N. "A. R.". Punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor și, după caz, a notificării emise de A. N. "A. R.".
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitățile prevăzute la art. 9 alin. (2), precum și cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.";
În privința lucrărilor prevăzute de art. 48, la care face trimitere textul legal sus citat, acestea includ, la lit. d, „. de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte lucrări de apărare;";
Or, ceea ce invocă pârâta SC C. de I. A. SA în obiecțiunile formulate cu privire la această concluzie a expertului judiciar, este faptul că aceasta a edificat în zona de protecție o consolidare a malului lacului prin realizarea zidului din beton cu rol de sprijin, obținându-se avizul de gospodărire a apelor în acord cu prevederile L. nr. 1. și ale Ordinului nr. 662/2006.
În sensul celor invocate, pârâta se prevalează de existența A. de gospodărire a apelor nr. 125 din data de (...) (fila 91,92 dosar), deci ulterior emiterii celor două autorizații de construire a căror anulare se solicită și în baza cărora a fost executată împrejmuirea pe latura vestică, în cadrul documentației în baza căreia s-a emis avizul menționat fiind prevăzută într- adevăr, alături de alte lucrări (amenajare pontoane, amenajare torent) și execuția unei consolidări de mal cu zid de sprijin din beton armat monolit cu H elevație - 3,55 ml, pe fundație având h - 2,40 ml.
Conform însă prevederilor art. 51 alin. 2 din L. nr. 1., „(2) Avizul, autorizația de gospodărire a apelor și notificarea nu exclud obligativitatea
obț iner ii acordulu i ș i au tor iz aț ie i de med iu , po tr iv it leg ii.";
Or, în cauză expertul a concluzionat și că la eliberarea autorizației de construire nu s-au respectat prevederile art. 11 din L. nr. 2., nefiind emis
Acordul de mediu, deși terenul pe care se află amplasată împrejmuirea este situat în situl de I. C. N. 2000 C.
Ceea ce a comunicat însă aceasta la dosar, cu adresa nr. 3779/(...) (f.
127 dosar rejudecare) nu prezintă nici o relevanță cu privire la analiza motivului de nelegalitate invocat cu privire la inexistența A. de mediu, câtă vreme adresa nr. 558/(...) emisă de APM B.-N. (f. 128) vizează clasarea notificării pentru proiectul împrejmuire proprietate și zid de sprijin pentru consolidarea terenului pârâtei C. de I. A. SA, proiect care se referă la o altă latură a terenului, respectiv cea spre drumul județean DJ 173 A B.-B., amplasament diferit de cel al împrejmuirii ce a făcut obiectul autorizațiilor de construire atacate în prezentul dosar, astfel încât concluziile cuprinse în acest document (în sensul că proiectul propus nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare adecvată) nu se pot impune și cu privire la împrejmuirea în litigiu, evaluarea fiind realizată, așa cum rezultă din însuși conținutul documentului, prin raportare strictă la localizarea amplasamentului în planul de urbanism și în raport cu poziția față de arii protejate, zone-tampon, zone cu restricții de construit.
Că terenul pe care a fost amplasată împrejmuirea în litigiu se situează în mod cert în perimetrul Sitului de I. C. N. 2000 - C. rezultă din Nota de constatare comună a reprezentanților Gărzii Naționale de M. - C. J. B.-N. și A. P. P. M. (f. 157 dosar inițial), în cuprinsul căreia se face trimitere nu doar la lucrările de amenajare și terasare (cum pare că dorește să inducă ideea pârâta SC C. de I. A. SA), ci și la zidurile de sprijin din beton armat monolit (cele ce au făcut obiectul identificării în expertiza judiciară administrată în cauză și cu privire la care pârâta a probat emiterea avizului de gospodărire a apelor nr. 125 din data de (...), menționat în cele ce preced).
Totodată, această notă de constatare, care conchide în sensul că pentru proiectul „amenajare, - terasare și consolidare a terenului"; lucrările se vor desfășura doar după emiterea acordului de mediu prev. de art. 2 și 11 din OUG nr. 195/2005 aprobată cu modificări prin L. nr. 2., infirmă adresa nr. 9560/(...) emisă anterior de APM B.-N. la solicitarea SC C. de I. A. SA și prin care, cu privire tot la amenajarea și terasarea terenului din litigiu, se apreciază că proiectul face parte din categoria celor aferente activităților cu impact redus asupra mediului, sens în care va parcurge procedura simplificată de avizare.
Ceea ce rezultă însă în mod neechivoc din ansamblul probatoriului administrat în cauză este că împrejmuirea autorizată pe latura vestică a terenului pârâtei (partea învecinată cu terenul reclamanților) reprezintă parte integrantă a lucrărilor de amenajare, terasare și consolidare ce au presupus, așa cum rezultă și din avizul de gospodărire a apelor, precum și din nota comună de constatare evidențiate mai sus, conform cu documentațiile tehnice depuse la dosar, executarea zidului de beton armat așa cum acesta este evidențiat în raportul de expertiză ordonat în cauză.
Or, în condițiile în care art. 4 din Ordinul 1964/2007 prevede că
„pentru toate planurile, programele și proiectele care urmează să se desfășoare în siturile de importanță comunitară, precum și în vecinătatea acestora, se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe și la procedura- cadru de evaluare a impactului asupra mediului";, iar în conformitate cu prevederile art. 11 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin L. nr. 2., „. și obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului";, este evident că în cauză, anterior emiterii celor două autorizații de construire atacate (21/(...) și 24/(...)) nu au fost efectuate demersuri în vederea declanșării procedurii de evaluare a impactului proiectului asupra mediului, evaluare ce stă la baza obținerii acordului de mediu, așa cum este acesta definit de art. 2 pct. 3 din același act normativ.
Relevante cu privire la necesitatea parcurgerii procedurii evaluării anterior emiterii autorizației de construire sunt și prevederile art. 28 alin. 2,
5 și 6 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
De altfel, este de remarcat faptul că pentru obiectivul de investiții - construire casă de vacanță, lemnărie, gard - asupra aceluiași teren al beneficiarului SC C. de I. A. SA, fusese întocmită fișa tehnică în vederea emiterii A. Unic pentru obținerea acordului de mediu, (f. 121 dosar rejudecare).
Cum potrivit art. 6 alin. 1 ind.1 din L. nr. 50/1991 republicată
„punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului reprezintă documentul scris emis de aceasta după etapa de evaluare inițială, respectiv după etapa de încadrare a investiției în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului este, după caz, acordul de mediu sau avizul N.
2000";, iar în conformitate cu art. 7 lit. d din același act normativ, autorizația de construire se emite în baza documentației care cuprinde și „punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul administrativ al acesteia";, din această perspectivă, cele două autorizații de construire emise de P. comunei B.-B. apar ca afectate de o cauză de nelegalitate ce impune anularea lor în temeiul prevederilor art. 1, 8 alin. 1 și
18 alin. 1, vătămarea produsă reclamanților prin emiterea acestora în condițiile deficitare semnalate rezultând din concluziile expertizei judiciare efectuate în cauză și care relevă că montarea gardului de lemn peste cel de beton, având o înălțime totală variabilă de 4,85 ml până la 6,30 ml creează o stare de disconfort psihic, de neliniște proprietarilor terenului învecinat, dar și că, în ceea ce privește siguranța construcției, gardul de lemn montat peste cel de beton prezintă riscul ca în timp, prin eroziune, să cedeze din șuruburile de fixare sub acțiunea vântului mai puternic și să se deplaseze înspre cabana reclamantului.
Raportat la apărările formulate de pârâtă din perspectiva aplicabilității prevederilor art. 8 alin. 1ind.1 din L. nr. 554/2004, cu privire la nedovedirea încălcării unui drept subiectiv sau interes legitim privat al reclamanților, și prin urmare la inadmisibilitatea invocării interesului legitim public, instanța mai remarcă și faptul că prevederile art. 43 ind. 2 din L. nr. 50/1991, introdus prin OUG nr. 2., consacră în mod expres dreptul oricărei persoane interesate, care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim (iar vătămarea interesului legitim privat al reclamanților fost dovedită în cauză conform concluziilor expertizei judiciare), de a se adresa instanței de contencios administrativ pentru a ataca autorizația de construire emisă pentru investițiile prevăzute la art. 43 ind. 1 alin. 1 din același act normativ, adică pentru autorizarea lucrărilor de construcții aferente investiției pentru care autoritatea competentă pentru protecția mediului a stabilit necesitatea evaluării efectelor acesteia asupra mediului.
În privința petitului formulat de reclamanți în sensul obligării autorității administrației publice competente să dispună desființarea construcțiilor realizate cu nerespectarea prevederilor autorizației de construire, în conformitate cu opțiunea conferită de prevederile art. 28 din L. nr. 50/1991 rep., instanța apreciază că aceasta se fondează câtă vreme în cauză, expertiza judiciară efectuată a relevat nerespectarea specificațiilor nu doar în raport cu prima autorizație de construire (nr. 21/(...)), dar și în raport de cea de-a doua autorizație, emisă tocmai în considerarea faptului că, același art. 28 din L. nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, conferă autorității competente posibilitatea menținerii construcției, în condițiile prevăzute de alin. 2.
Or, în măsura în care beneficiarul nu a respectat nici măcar specificațiile noii autorizații astfel emise, în cauză se impune obligarea pârâtului P. al comunei B.-B. să dispună, potrivit art. 28 din L. nr. 50/1991 rep., desființarea construcției împrejmuire edificată de pârâta SC C. de investiții alianța SA în baza autorizațiilor de construire mai sus menționate.
În temeiul prevederilor art. 274 C. ce conscară principiul culpei procesuale, instanța va dispune obligarea pârâților P. comunei B.-B. și SC C. de investiții alianța SA, care au căzut în pretenții, în solidar, să plătească reclamanților suma de 2643,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu expert, justificate cu chitanțele depuse la dosar.
În baza aceluiași temei de drept, instanța a respins, ca nefondată, cererea pârâților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S.C. C. DE I. A. S.A., solicitând admiterea recursului in temeiul dispozitiilor art. 312 Cod proc civ. alin. 1 , 2 și 3 rap. la art.304 pct.9 și 304/1 Cod proc.civ și modificarea hotărârii, în sensul respingerii cererii privind revocarea actelor administrative emise de catre P. C. B.-B., respectiv a autorizatiei de construire nr.211(...) si a autorizatiei de construire nr.24/(...) ca neintemeiata; respingerea cererii privind obligarea P. C. B.-B. la dispunerea demolarii constructiei ca neintemeiata.
Prin cererea înregistrată la data de 12 noiembrie 2012, recurenții au învederat că înțeleg să solicite instanței să ia act de renunțarea la dreptul dedus judecății conform declarațiilor autentice ale reclaamnților din data de
(...).
Analizând cererea formulată, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.247 C., renunțarea se poate face în ședință sau prin înscris autentic, iar în caz de renunțare la însuși dreptul pretins, instanța va da o hotărâre prin care va respinge cererea în fond.
În speță, Curtea constată că la data de (...), reclamanții D. M. și D. M. au înțeles să renunțe la însuși dreptul dedus judecății în dosarul cu numărul de mai sus.
Constatând că ipoteza normei legale instituite prin art.247 C. este întrunită în speță, Curtea va lua act de manifestarea de voință exprimată și va admite recursurile declarate și va respinge acțiunea ca fiind nefondată, constatând renunțarea la însuși dreptul pretins.
P. ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâții SC C. I. A. SA și M. I., M. F. împotriva sentunței civile nr. 443 din (...) pronunțată în dosarul nr. 33.(...) al
Tribunalului B.-N. pe care o anulază și respinge acțiunea ca nefondată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. S. C. P. A. M. C.
GREFIER V. D. red.M.S./A.C.
2 ex. - (...) jud.fond.M. A.
