Încheierea nr. 145/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIERE CIVILĂ NR. 145/2012
Ședința publică din data de 27 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. M. C.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. C.-N. prin viceprimar R. M. în contradictoriu cu pârâta C. N. PENTRU C. D., având ca obiect anulare act administrativ - OG NR.
137/2000.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată nu este legal timbrată, lipsind taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 24 februarie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea pârâtei C. N. PENTRU C. D.
Se reține că deși reclamanta a fost citată cu mențiunea timbrării acțiunii formulate, cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei, fila 6 din dosar, aceasta nu s-a conformat dispoziției instanței.
Curtea, din oficiu, raportat la dispozițiile art. 20 alin.1 și 3 din L. nr.
146/1997 invocă excepția nelegalei timbrări a acțiunii și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată reclamantul M. C.-N. prin viceprimar R. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. N. PENTRU C. D. anularea Hotărârii nr.441/(...) emisă de C. D. al C. N. pentru C. D. în dosarul nr.145/2011, ca nelegală.
În motivarea acțiunii a arătat că prin H. nr.441 din (...), emisă în dosarul nr.145/2011, în urma petiției nr.2688/(...), formulată de petentul grupul de L. al O. C., C. D. al C. N. pentru C. D. a decis ca cele sesizate constituie tratament discriminatoriu și a dispus sancționarea primarului municipiului C.-N. pentru faptele prevăzute la art.10 lit.h, art.13 alin.1 și art.15 din OG nr.137/2000, cu amenda contravențională în cuantum de
2000 lei, respectiv 6000 lei și cu avertisment.
Potrivit art. 20 alin. 6 din OG nr. 137/2000, persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi ca faptele reclamate nu constituie discriminare.
In scopul probării faptului că cele supuse sesizate C. N. pentru C. D. nu constituie discriminare, învederează următoarele:
Primăria municipiului C.-N. a implementat în anul 2010 un proiect comunitar care a avut drept finalitate rezolvarea unei probleme sociale vechi, respectiv cea a oferirii unei locuințe câtorva zeci de familii defavorizate.
Practic, situația de la care s-a inițiat demersul era următoarea: de la începutul anilor 2000, pe amplasamentul situat în municipiul C.-N., str. C. f.n., locuiau în 4 imobile, aflate în administrarea P., 18 familii, ale căror raporturi de locațiune au încetat în anul 2004, respectiv în 2009. În jurul acestor familii s-au instalat, în timp, pe domeniul public și privat al municipiului, prin încropirea de adăposturi improvizate, alte câteva zeci de familii, fie rude ale primelor, fie altele.
În ceea ce privește cele 4 imobile în care familiile au locuit inițial cu chirie, acestea s-au dovedit, în urma unei verificări efectuate în anul 2004, ca fiind foarte deteriorate, și au fost declarate de către comisia de verificare ca fiind improprii pentru locuire. Acesta a fost momentul în care municipalitatea a inițiat o evaluare a posibilităților prin care să ia măsuri C<1re să ducă la oferirea altor locuințe, mai potrivite pentru locuire. Raporturile locative nu au mai fost prelungite din acest moment (2004), prin acte adiționale, astfel că, în paralel cu demersurile autorității locale privind reglementarea acestei situații (găsirea unor alternative de locuire), familiile au continuat să locuiască acolo în baza condițiilor prevăzute de C. civil privind relocațiunea tacită. Menționează că, în plus față de aceste 18 familii, evaluarea administrației locale a luat în calcul și existența în imediata vecinătate a celor 4 imobile, alipite de acestea, a ocupanților construcțiilor improvizate în regim abuziv, atât din punct de vedere al ocupării terenului, cât și din punct de vedere urbanistic, de către alte familii/grupuri. Amenajările improvizate nu dispuneau de alimentare cu apă potabilă, sisteme de evacuare a apelor uza te, grupuri sanitare, sisteme de alimentare cu gaze și energie electrică.
După căutări și evaluări îndelungate, motivate de lipsa unui teren în proprietatea publică care să permită dezvoltarea unui proiect de locuire în regim social, dar și de creșterea exorbitantă a prețurilor pe piața imobiliară clujeană, în perioada 2005-2009, una de vârf din punct de vedere al tranzacțiilor imobiliare, în cele din urmă s-a găsit o soluție. Aceasta s-a concretizat prin H. a nr. 1. prin care deliberativul local a aprobat efectuarea demersurilor necesare identificării de deținători de teren în zona P.-Rât, in vederea achiziționării sau efectuării unor schimburi cu terenuri aflate în patrimoniul municipiului. U. identificării unui teren, situat în intravilanul municipiului C.-N., dotat cu utilități necesare locuirii, s-a demarat un proiect de investiții din fonduri publice locale, de "construire de locuințe sociale pentru persoane fără adăpost". Acest proiect a fost finalizat în luna decembrie 2010, moment în care, după o lungă perioadă în care s-a solicitat familiilor de pe str. C. răbdare, municipalitatea a fost în măsură să le comunice că pot face cerere pentru a se muta în noile imobile. Precizează că repartizarea celor 40 de locuințe construite în 10 module, s-a făcut ținând cont de criteriile de repartizare stabilite și aprobate în unanimitate de către deliberativul local, întrunit în ședință ordinară în data de (...).
Astfel, la momentul lunii decembrie 2010, pe amplasamentul în discuție, a fost identificat un număr de 56 grupuri care se gospodăreau împreună (căsătoriți, rude, uniune consensuală), conform declarațiilor date de către acestea. O parte dintre aceste persoane dețineau documente de rezidență în C.-N., dar o parte nu aveau aceste documente, prin urmare, conform legislației în vigoare, autoritatea locală nu avea dreptul să ofere locuințe de tip social acestora, acest fapt fiind de competența autorităților de domiciliu ale persoanelor.
U. ședinței C. local al municipiului C.-N. din data de (...), executivul a înregistrat cererile înaintate de către ocupanții fără titlu ai domeniului privat din str. C. f.n. în vederea atribuirii de locuințe construite prin P. "C. locuințe sociale pentru persoane fără adăpost din municipiul C.-N.". Alocarea unităților locative a fost materializată prin întocmirea a 40 de contracte de închiriere prin care a fost reglementată situația locativă a celor 18 grupuri/familii care se găseau în raporturi de relocațiune tacită, dar și a altor 22 de familii care ocupau abuziv domeniul privat, selecția acestora fiind efectuată în funcție de grupurile/familiile cu numărul cel mai mare de copii și care, începând din data de 17 decembrie au un acoperiș deasupra capului, o locuință care le oferă șansa la o viață normală.
Din punct de vedere al asistenței sociale, Direcția de A. S. și M. a întreprins acțiuni de consiliere, sprijin și suport prin măsuri specifice
(anchete sociale, interviuri) în scopul: asigurării accesului la educație și celelalte servicii publice pentru categoriile considerate vulnerabile, astfel: au fost identificați 56 de copii de vârstă școlară pentru care se asigură transportul până aproape de unitățile școlare sau, în cazul elevilor de liceu, accesul la mijloacele de transport în comun; au fost identificați 27 de adulți cu loc de muncă stabil; pentru persoanele care nu au beneficiat de repartiții s-au pus la dispoziție locuri de cazare în unitățile de asistență socială, partenere ale municipalității.
U. instalării în noua locație în baza contractelor de închiriere, locuințele improvizate ilegal de pe str. C. nr. 18 au fost desființate conform prevederilor legale în domeniu.
In ceea ce privește respectarea de către autoritatea publică locală a obligațiilor pe care R. și le-a asumat prin convențiile internaționale cu privire la drepturile omului, consideră că prin demersurile municipalității s-a urmărit tocmai asigurarea respectării tratatelor și convențiilor internaționale.
Astfel, având în vedere cele deja prezentare în speta nu a fost vorba despre o evacuare forțată, ci de o mutare dintr-o locație în alta, la cerere, care nu încalcă sub nici o formă, standardele europene și internaționale, precum Pactul Internațional privind drepturile economice, sociale și culturale și C. E. a D. O., deziderate la care municipalitatea clujeană aderă în totalitate și le susține în întregime. Mai mult, potrivit acestor documente, fiecare om are dreptul la un nivel minim de securitate în ceea ce privește titlul de proprietate, pentru a garanta protecția legală împotriva evacuărilor forțate, a persecutărilor și a altor amenințări, fapt care l-a motivat în aceste demersuri pe care le-a întreprins pentru a rezolva această problemă socială.
Or, în condițiile în care persoanele mutate de pe str. C. aveau, fie statut de chiriaș ca urmare a aplicării prevederilor relocațiunii tacite, fie statut de ocupant abuziv al domeniului privat al municipiului - aceasta pe de-o parte, iar pe de altă parte - împrejurarea că autoritatea publică locală a făcut diligențele necesare asigurării condiții lor de locuit cetățenilor de pe str. C., deși art. 8 din C. E. a D. O. nu obligă autoritățile locale să rezolve problemele locative ale unei persoane (a se vedea: cauza Marzari contra Italia, 4 mai 1999, 36448/97), conduce la concluzia că drepturile recunoscute cetățenilor prin C. E. a D. O. nu au C. în nici un fel afectate și nici nu există vreun pericol de a fi afectate.
Cât privește asigurarea unor condiții de locuit adecvate, precizează că locuințele din noua locație pe care municipalitatea le-a pus la dispoziția persoanelor de pe str. C. asigură confortul acestora, prin aceea că dispun de instalații de apă, de canalizare, energie electrică, instalații și obiecte sanitare. iar autoritatea locală a asigurat gratuit stocul de lemne pentru încălzire.
Ocuparea noilor locuințe și încheierea de contracte de închiriere a creat premisele necesare pentru ca aceste persoane să beneficieze, în mod legal, de un domiciliu stabil în C.-N.. Eliberarea cărților de identitate are drept consecință asigurarea respectării drepturilor conferite de C. S. E., ratificată de R. prin L. nr. 7.. Astfel, este facilitat accesul la piața forței de muncă, la formare profesională, la educație, la sistemul de asistență socială și medicală și, nu în ultimul rând, integrarea socială și participarea la viața comunității.
Totodată, specialiștii din cadrul Direcției de A. S. și M. a P. municipiului C.-N. monitorizează nevoile psiho-sociale ale cetățenilor stabiliți la P. Rât, le oferă consiliere și suport, facilitează dezvoltarea responsabilității sociale și comunitate, monitorizează respectarea drepturilor copilului, in special ale copiilor cu handicap.
În cursul anilor 2008-2011, apreciază că au fost atribuite solicitanților de etnie rromă aproximativ 42 de locuințe, aflându-se insa în imposibilitatea prezentării unui număr exact, întrucât autoritatea locală nu a solicitat astfel de informații solicitanților, repartizarea din punct de vedere procedural neurmărind un astfel de criteriu (apartenența la etnie). Aceste locuințe, la care a făcut referire, fac parte din ansamblul de locuințe "T.-R.-B.", construcția fiind finalizata în cursul anului 2008 iar listele de priorități pentru repartiție au fost aprobate prin HCL nr. 4., respectiv HCL nr. 2..
În consecință, apreciază că autoritatea publică locală a asigurat, prin demersurile sale, în deplina respectare a drepturilor omului, soluționarea unei probleme sociale reale, iar aceste demersuri au avut scop și au ca rezultat creșterea standardului de viață a comunității implicate în acest proiect., sens în care nu poate fi vorba de discriminare.
In drept, OG 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede la definiția discriminării că tratamentul diferit trebuie să aibă la bază unul dintre criteriile prevăzute de către art. 2 alin. 1 si trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile, dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categoriile prevăzute în textul de lege.
Tratamentul diferit, potrivit definiției discriminării, trebuie să aibă la bază unul dintre criteriile prevăzute de art. 2 alin. 1 si trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile, dar care sunt tratate în mod diferit datorită apartenenței lor la una dintre categorii le prevăzute în textul de lege, să fie două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit datorită unui criteriu.
OG 137/2000 prevede în mod expres care sunt faptele și actele de discriminare, precum și criteriile de discriminare, astfel că în speță nu se poate reține întrunirea cumulativă a elementelor privind un tratament de deosebire, restricție, excludere, preferință între persoane care se află în situații comparabile și care are ca scop sau ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Autoritatea reține în cuprinsul deciziei întrunirea condițiilor cumulative pentru calificarea faptei ca fapta discriminatorie, stabilind ca evacuarea (a arătat mai sus ca nu se poate vorbi despre o evacuare forțata în condițiile în care mutarea dintr-o locație în alta s-a realizat în baza unei cereri), comunităților de romi și relocarea și izolarea acestora în zona P. Rât, aduce atingere drepturilor acestora, criteriul de discriminare fiind cel al apartenenței la etnia roma.
Consideră eronată această reținere a autorității în condițiile în care între familiile mutate se găsesc și trei familii de români, acest aspect dovedind lipsa existenței criteriului de discriminare constând în apartenențe la o etnie anume.
În consecință, în baza considerentelor expuse, având în vedere că în speță nu poate fi reținută întrunirea cumulativă a elementelor constitutive ale faptei de discriminare, neexistând un criteriu la baza tratamentului diferențiat, solicită admiterea contestației și anularea Hotărârii nr.441/(...) emisă de C. D. al C. N. pentru C. D.
Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că reclamantei i-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art.19 din L. nr.146/1997.
Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată pana la primul termen de judecata. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioara.
Neîndeplinirea obligației de plata pana la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art. 20 alin 3 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ prin D. nr. 935 din 18 octombrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin L. fundamentală.
Curtea E. a D. O. amintește, în cauza Weissman și alții contra R., că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Tolstoy-Miloslavsky, citat mai sus, pag. 80-81, §§ 61 și următoarele, și Kreutz).
Constatând că reclamanta, deși legal citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și a timbrului judiciar , nu a îndeplinit obligația de plata pana la termenul stabilit astfel că urmează a se aplica sancțiunea anularii acțiunii în conformitate cu prevederile art 20 alin 3 din L. nr
146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Anulează ca netimbrată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. C.-N. prin viceprimar R. M. cu sediul în C.-N. str. M. nr.1-3, jud. C. în contradictoriu cu pârâta C. N. PENTRU C. D., cu sediul în B. P. V. M. nr.1-3, sector 1, având ca obiect anulare act administrativ - OG NR. 137/2000.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER A. M. C. L. F.
Red.A.M.C./S.M.D.
4 ex./(...).
