Sentința nr. 11/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 11/2012
Ședința publică de la 12 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. C.-V., în contradictoriu cu pârâții GARDA FINANCIARĂ - C. G. și GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA M., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (L. Nr.188/1999) suspendarea deciziei nr. 1397/2011 emisă de C. G. al G. F.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal, asistat de avocat Z. F. C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că acțiunea eset scutită de taxe, iar la dosar, ambii pârâți au depus întâmpinări.
Reprezentantul reclamantului arată că acestea i-au forst comunicate de către pârâți, pe cale extraprocesuală.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii de suspendare sub toate aspectele, apreciind că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale acesteia, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 14 octombrie 2011, reclamantul M. C.-V. a chemat în judecată pe pârâții GARDA FINANCIARĂ - C. G. și GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea efectelor deciziei nr.1397 din (...) emisă de comisarul general al G. F., dl. Arpad Csaba Ladanyi, prin care petentul a fost eliberat din funcția publică teritorială de execuție de comisar clasa I, grad profesional superior și să se dispună suspendarea efectelor preavizului nr.8. din 23 iunie 2011.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin plângerea prealabilă înregistrată la Garda Financiară - Secția M. sub nr. 801068/(...), comunicată prin fax și scrisoare recomandată cu confirmare de primire și G. F. - C. G., a solicitat inițial revocarea preavizului nr. 8. din (...), ca fiind emis cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor Legii nr. 188/1999. La această plângere prealabilă nu a primit nici un răspuns.
Totodată a formulat după emiterea deciziei nr. 1397/(...), plângere prealabilă în temeiul art. 7 din L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, solicitând revocarea acesteia ca fiind nelegală.
În doctrina de specialitate s-a apreciat că, actele administrative sunt executorii din oficiu și prin ele însele, în sensul că cu nu necesită intervenția unui alt organ pentru a le Învesti cu formulă executorie. Datorită acestui specific, devine necesară suspendare lor, atunci când sunt contestate sub aspectul legalității și când prin executarea lor ar putea provoca o pagubă persoanelor fizice ori juridice protejate prin instituția contenciosului administrativ. Apreciază că aceste premize sunt îndeplinite în situatia de față.
În conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (1) din L. nr. 554/2004 în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Potrivit prevederilor art. 2 lit. t din același act normativ, prin cazuri bine justificate se înțeleg împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
A. îndoială serioasă asupra legalității deciziei și preavizului emise de pârâte, rezultă din faptul că, reorganizarea activității A. și implicit a G. F. nu s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Astfel, conform dispozițiilor art. 107 alin. 1 și 3 , art. 100 alin. 1, 2 și 3, art. 99 din L. nr. 188/1999, ANFP a statuat ca modalitatea de reorganizare a activității instituțiilor publice prin reducerea posturilor ocupate de funcționarii publici presupune mai multe etape impuse de lege, respectiv:
• stabilirea noii structuri organizatorice cu stabilirea implicita a atribuțiilor și condițiilor specifice pentru fiecare post;
• solicitarea și obținerea, în maxim 30 de zile a avizului ANFP
• aprobarea structurii organizatorice prin act administrativ al conducătorului institutiei publice
• identificarea persoanelor care indeplinesc conditiile de numire, raportat la noile fise de post.
• dupa aprobarea structurii organizatorice și a statului de functii, persoanele care nu indeplinesc conditiile de numire, conform art. 100 alin. 1 și
2 din L. nr. 188/1999, sunt eliberate din functia publica, conform art. 99 alin.1 lit b din L. nr. 188/1999. în cazul în care exista mai multi functionari publici care indeplinesc conditiile de numire fata de numarul de posturi aferent functiilor publice,devenite astfel vacante, în perioada de preaviz se organizeaza examen de catre autoritatea sau institutia publica.
Pentru persoanele care sunt declarate admise la examen se emite actul administrativ de numire în noua funtie publica pentru care s-a organizat examen iar pentru persoanele declarate respinse la examen, până la expirarea perioadei de preaviz, institutia publica, are printre altele, obligatia ca, daca în cadrul institutiei exista functii publice vacante corespunzatoare, sa le puna la dispozitia functionarilor publici.
Conform prevederilor art. 99 alin. (1) Persoana care are competenta legala de numire în functia publica va dispune eliberarea din functia publica prin act administrativ, care se comunica functionarului public în termen de 5 zile lucratoare de la emitere, în urmatoarele cazuri: b) autoritatea sau institutia publica Îsi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;
(3) În cazul eliberarii din functia publica, autoritatea sau institutia publica este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
Prin urmare, preavizele emise anterior sustinerii examenului pentru ocuparea posturilor vacante sunt nelegale.
• ART. 100 din L. nr. 188/1999 stipuleaza:
(1) În caz de reorganizare a autoritatii sau institutiei publice, functionarii publici vor fi numiti în noile functii publice sau, dupa caz, în noile compartimente În urmatoarele cazuri: a) se modifica atributiile aferente unei functii publice mai putin de 5. b) sunt reduse atributiile unui compartiment; c) este schimbata denumirea fara modificarea În proportie de peste 50% a atributiilor aferente functiei publice; d) este schimbata structura compartimentului.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea urmatoarelor criterii: a) categoria, clasa si, dupa caz, gradul profesional ale funcționarului public; b) Îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru functia publica; c) pregatirea profesionala; d) sa fi desfasurat activitati similare.
(3) În cazul în care exista mai multi functionari publici, se organizeaza examen de catre autoritatea sau institutia publica.
(4) Reducerea unui post este justificata daca atributiile aferente acestuia se modifica în proportie de peste 50% sau daca sunt modificate conditiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
(5) În cazul reorganizarii activitatii prin reducerea posturilor, autoritatea sau institutia publica nu poate Infiinta posturi similare celor desfiintate pentru o perioada de un an de la data reorganizarii.
In cuprinsul preavizului, emis de către o instituție ierarhic inferioară celei care a emis decizia de eliberare din funcție, se menționează ca „. în vedere ca nu va încadrați în situațiile prevazute la art 100 alin. 1 și alin. 2 din L. nr.
188/1999 .... ", astfel incat, în logica impusa de acest document, rezulta ca se încadrează în situațiile prevăzute de art. 100 alin. 3,4 și 5 ale Legii nr.
188/1999!, care exclud categoric preavizarea functiei publice inainte de sustinerea examenului pentru ocuparea functiei publice.
• Reorganizarea activitatii unei autoritati sau institutii publice determina, dupa caz,
- fie numirea functionarului public intr-o noua functie publica în conformitate cu dispozitiile art. 100 din L. nr. 188/1999 ,
- fie eliberarea functionarului public din functia publica detinuta în conditiile art. 99 din acelasi act normativ!
Dupa cum se poate observa pârâtele au inversat în mod nelegal etapele procedurale de o maniera care sa ridice serioase semne de intrebare privind scopul testarii profesionale și criteriile de ocupare a functiilor publice ce nu au fost restructurate.
• Un alt aspect de nelegalitate vizeaza faptul ca, în urma reorganizării activitatii, dupa obtinerea avizului ANFP, și aprobarea structurii organizatorice prin act administrativ al conducatorului institutiei publice, trebuia sa se faca identificarea persoanelor care indeplinesc conditiile de numire, raportat la fisele de post. A. identificare nu s-a realizat deloc, si, în orice caz ea trebuia sa se faca la nivelul A. și nu la nivelul unor structuri teritoriale.
• T.area profesionala organizata de A. nu a respectat principiile publicitatii,transparentei, competentei profesionale și competitiei.
Astfel, procedura de examinare aplicabila la nivelul A. adoptata prin O.
P. A. nr. 2. contravine dispozitiilor imperative ale Legii nr. 188/1999 și H.G.nr.
611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei functionarilor publici.
• In conditiile în care sunt supus procedurii de preavizare - urmand a fi eliberat din functia publica, cum este posibil ca angajatorul sa organizeze examen și sa ma reincadreze pentru aceiasi functie avand aceleasi atributii ca cele detinute anterior notificarii preavizarii. !!! Rezulta în mod clar faptul ca preavizul nu este emis în considerarea reorganizarii atata timp cat suntem reincadrati pe aceleasi posturi!!
• Vacantarea postului nu a fost dispusa în nici un fel, nefiind initiate demersuri în acest sens, deoarece în prezent toate posturile din statul de functii al sectiei M. a G. F. sunt ocupate prin concurs existand raporturi de serviciu în derulare, neexistand în acest moment nici un alt act administrativ care sa stinga executarea raportului de serviciu.
• Reorganizarea și procedura aplicata sunt nelegale și incalca toate principiile care stau la baza organizarii și dezvoltarii carierei functionarului public, astfel cum acestea sunt statuate în art. 4 din HG nr. 611/2008.
Un ultim aspect de nelegalitate al deciziei atacate îl reprezintă faptul că aceasta se Întemeiază pe un act administrativ cu caracter normativ căruia efectele sale asupra celor vizați au fost suspendate. Așa cum a arătat Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. 2199 din 14 aprilie 2009 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal, suspendarea actelor administrative trebuie considerată ca fiind un instrument procedural aflat la îndemâna emitentului actului sau a instanței de judecată pentru a se asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atât timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acesta să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
Cum "cei vizați" îi găsim în ordinul A. nr. 2., printre care se regăsește și petentul, iar ordinul a fost suspendat de către o instanță de judecată, actul administrativ suspendat nu-și produce temporar efectele asupra celor vizați.
Pe de altă parte, fiind vorba despre un act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate a administrației publice centrale, acesta își poate produce efectele în vederea cărora a fost emis doar de la data aducerii lui la cunoștință publică, respectiv prin publicarea în M. O., ceea ce nu s-a întâmplat.
Cu privire la a doua condiție impusă de textul legal invocat respectiv paguba iminentă, definită de art. 2 alin. 1 lit. Ș din lege ca fiind prejudiciu material viitor și previzibil, menționăm că odată cu eliberarea din funcție, încetează și retribuirea petentului, mai ales în lipsa unei oferte de ocupare a unui alt post în cadrul instituției, aspect care ar duce la imposibilitatea asigurării traiului zilnic.
Este de notorietate faptul că pierderea resurselor financiare intempestivă fundamentează prejudiciu material viitor și previzibil cauzat petentului prin efectele actului administrativ atacat.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 8 noiembrie 2011 pârâta GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA J. M. a solicitat respingerea cererii formulate de reclamantul M. C.
În motivare pârâta a arătat că invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, în considerarea următoarelor argumente:
Avand în vedere ca prin actiune se solicita anularea unei decizii emise de catre C. G. al G. F. precum și prevederile art. III din HG nr. 566/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 1324/2009 privind organizarea și functionarea G. F., solicită să se dispună introducerea în cauza a G. F. - C. G. cu sediul in P-ta A. I. nr. 6, bl. 15, tronson 1+2, Sector 3, Mun. B.
Potrivit prevederilor art. III alin. 3 din HG nr. 566/2011 "pentru litigiile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata, C. G. al G. F. se subroga în toate drepturile și obligatiile procesuale ale sectiilor judetene".
Totodata, trebuie avute în vedere și prevederile art. I pct. 4 din HG nr.
566/2011 prin care au fost modificate prevederile art. 5 din HG nr.
1324/2009, și unde se mentioneaza ca "sectiile judetene și Sectia Mun. B. sunt unitati ale G. F., fara personalitate juridica, în subordinea C.ui G.".
Pârâta mai solicită să se constate că doctrina juridică este unanimă în a considera că, în procesul civil, calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau a obligației unei persoane de a participa ca parte în procesul civil.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități intre persoana reclamantului și persoana care este titularul dreptului în raportul dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, intre persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
Avand în vedere cele expuse anterior, rezulta în mod clar ca în prezenta cauza G. F. - Sectia J. M. nu are calitate procesuala pasiva, în drepturi și obligatile acesteia subrogandu-se C. G..
În concluzie solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Garda Financiară - Secția J. M..
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 10 noiembrie 2011, pârâta
Garda Financiară - C. G. a solicitat respingerea cererii formulate de reclamant, cu motivarea că acest pârât nu este emitentul actului administrativ contestat, acesta putând sta în judecată numai în măsura subrogării în drepturile și obligațiile Secției Județene M. a G. F.
Pe cale de excepție, invocă inadmisibilitatea cererii în considerarea faptului că preavizul nr.8./(...) nu reprezintă un act administrativ în sensul dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, care să poate fi atacat în contencios administrativ.
Pârâta mai învederează că în speță nu sunt îndeplinite cumulativ, condițiile prevăzute de art.14 alin.1 din L. nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
1. Din perspectiva dispozițiilor art. 137 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va analiza în prealabil excepțiile de procedură invocate de pârâte.
1.1 Prima excepție a fost invocată de pârâta Garda Financiară - Secția
J. M. și vizează lipsa calității procesuale pasive.
Trebuia notat că deși obiectul cererii de suspendare este format d intr- un act administrativ emis de pârâta Garda Financiară - C. G. nu se poate ignora legătura de funcție publică avută de reclamant cu prima pârâtă.
Practic raportul de serviciu al acestuia a fost încheiat cu pârâta Garda
Financiară - Secția J. M. și eventualele efecte ale suspendării deciziei emisă de pârâta Garda Financiară - C. G. se răsfrâng și în raporturile de funcție publică.
Din această perspectivă și ținând seama de specificul raportului de funcție publică antamat în speță, Curtea va respinge ca neîntemeiată excepția invocată.
1.2 Sub aspectul excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei
Garda Financiară - C. G. întemeiat pe dispozițiile art. 1 din HG nr.
1324/2009 și ale art. III alin. 3 din HG nr. 566/2011, Curtea reține următoarele:
D. nr. 1397 din (...) a cărei suspendare se solicită prin demersul intentat de reclamant este emisă de pârâta Garda Financiară - C. G. B.
Din această perspectivă, această pârâtă poate și este subiect de drept procesual în litigiul de față, aceasta fiind autoritatea emitentă a actului administrativ.
Or, specific procesului de contencios administrativ subiectiv este calitatea procesuală activă dată de subiectul de sesizare al instanței așa cum este configurat, după distincțiile operate de art. 1 din L. nr. 554/2004, și calitatea procesuală pasivă, care, de regulă, aparține autorității publice emitente ori care adoptă actul administrativ ce face obiectul litigiului de contencios administrativ.
Textele legale din dreptul secundar citate de pârâtă, relevă regimul juridic al pârâtei ca autoritate publică instituită de lege și nu au nicio înrâurire în ceea ce privește stabilirea calității procesuale pasive și a capacității procesuale de exercițiu, respectiv aceea de a sta singură în judecată.
Cât privește dispozițiile art. III alin. 3 din HG nr. 566/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. (...) privind organizarea și funcționarea G. F., care au ca și conținut: Pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată, C. G. al G. F. se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale secțiilor județene și ale Secției Municipiului B. ale G. F. și dobândește calitatea procesuală a acestora, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Curtea reține că eventuala calitate procesuală dobândită de structurile la care textul face referire este preluată de entitatea centrală.
Ipoteza speței nu este aceea de a constata că pârâta Garda Financiară -
C. G. B. s-a subrogat în drepturile și obligațiile procesuale ale Secției teritoriale ci aceea că a fost chemată în judecată în nume propriu ceea ce nu pune problema preluării vreunei calități procesuale dobândită anterior de vreo unitate subordonată.
Din această perspectivă, Curtea va respinge excepția invocată.
1.3 Cu referire la excepția de inadmisibilitate a cererii de suspendare , văzută ca un fine de neprimire, invocată de aceeași pârâtă Garda Financiară
- C. G. B. pe considerentul că actul a cărui suspendare se solicită, respectiv preavizul nr. 8./(...), nu este act administrativ, Curtea reține următoarele:
Actul a cărui suspendare se solicită este actul emis de autoritatea publică pârâtă ce are ca obiect încetarea raportului de serviciu al reclamantului din funcția publică teritorială de execuție de comisar, clasa I la Garda Financiară - Secția J. M. pe temeiul eliberării din funcția publică prevăzut la art. 97 lit. c) coroborat cu art. 99 alin. 1 lit. b), alin. 2, alin. 3, alin. 5, art. 103 și art. 106 din L. nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare (f. 4).
Conform art. 106 alin. 1 din L. nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare: În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condițiile și termenele prevăzute de L. contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, precum și plata de către autoritatea sau instituția publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public.
Pe de altă parte, partea introductivă a art. 97 care reglementează instituția încetării raportului de serviciu al funcționarului public dispune fără echivoc, in terminis, că încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică.
Din economia dispozițiilor art. 99 alin. 3-5 din L. nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare rezultă că î n cazul eliberării din funcția publică, autoritatea sau instituția publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, că în perioada de preaviz, persoana care are competența legală de numire în funcția publică poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite iar în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), și e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității sau instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziție funcționarilor publici.
Practic preavizul este o operațiune contemporană cu emiterea actului administrativ de încetare a raportului de funcție publică și premerge îndeplinirii efectelor unui astfel de act așa cum rezultă chiar din premisa emiterii acestui act.
Față de cele ce precedă, rezultă fără echivoc că legiuitorul a dat calificarea explicită a actului de încetare a raportului de serviciu ca act administrativ și implicit se poate spune că și actul de preaviz urmează aceeași soartă fiind emis în legătură cu eficientizarea actului de eliberare din funcția publică și că a prevăzut controlul de legalitate al acestuia pe calea contenciosului administrativ.
Or, una dintre garanțiile contenciosului administrativ subiectiv este și aceea a posibilității ca, pe cale judecătorească, să se poate dispune suspendarea efectelor acestuia , după distincțiile și în condițiile prevăzute de art. 14 și 15 din L. nr. 554/2004.
Așa fiind, excepția antamată de pârâtă se va respinge ca neîntemeiată.
2. Cât privește cererea de suspendare, Curtea reține următoarele:
Curtea reține că din conținutul dispozițiilor art. 14 corelat cu art. 15 din
L. contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui act administrativ, parcurgerea procedurii administrativ prealabile (în ipoteza cererii de suspendare fundamentată pe art. 14 din L. nr. 554/2004), sesizarea instanței de contencios administrativ cu cerere de anulare a actului administrativ (ipoteza suspendării prevăzute de art. 15 din L. nr. 554/2004), prezența și dovada existenței unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
Trecând la analiza punctuală a fiecărei condiții precitate anterior cu trimitere la susținerile părților și la probele administrate în cauză Curtea reține sub primul aspect că în cauză este dovedit că reclamantul este destinatarul unui act administrativ individual pretins vătămător.
Astfel, avem în vedere D. nr. 1397 din (...) emisă de pârâta Garda
Financiară - C. G. B. prin care s-a dispus, ca începând cu data de (...), ca urmare a reorganizării G. F., încetarea raportului de serviciu al reclamantului din funcția publică teritorială de execuție de comisar, clasa I la Garda Financiară - Secția J. M. pe temeiul eliberării din funcția publică prevăzut la art. 97 lit. c) coroborat cu art. 99 alin. 1 lit. b), alin. 2, alin. 3, alin. 5, art. 103 și art. 106 din L. nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare (f. 4).
Or, conform art. 97, partea introductivă, din L. nr. 188/1999, încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică, așa cum s-a relevat argumentat în cele ce precedă.
Astfel fiind, condiția existenței unui act administrativ cu forță executorie susceptibil de suspendare pe cale judecătorească este îndeplinită în speță.
În ceea ce privește condiția formulării plângerii prealabile cerută de art. 14 din L. nr. 554/2004, Curtea observă că și această cerință este îndeplinită.
Astfel, prin plângerea prealabilă reclamantul a solicitat pârâtelor revocarea actului administrativ cu toate consecințele ce decurg din această revocare (f. 5)
Astfel fiind, Curtea constată că și această cerință este îndeplinită.
În ceea ce privește condiția privitoare la existența și proba cazului bine justificat, Curtea are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. t) din L. nr. 554/2004, prin noțiunea de cazuri bine justificate se înțelege împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
În concret, pentru analiza acestei condiții este necesar să se identifice argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ din litigiu. În alți termeni, pentru a interveni suspendarea pe cale judecătorească a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.
Curtea făcând un examen de aparență a legalității actului administrativ contestat cât prin prisma motivelor evocate către reclamant și prin prisma apărărilor formulate de pârât, reține că actul ce face obiectul cererii de suspendare este susceptibil să satisfacă exigența impusă de lege.
Altfel spus, din prezentarea motivelor care ar justifica suspendarea executării actului, Curtea nu a identificat împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
La o analiză în aparență a dispozițiilor art. 97 lit. c) din L. privind statutul funcționarilor publici nr. 188/1999 republicată, invocate ca temei legal al emiterii actului, Curtea reține că norma legală vizează într-adevăr ipoteza încetării raportului de serviciu a funcționarului public prin eliberare din funcție.
Aparent, cu referire la împrejurările de fapt și de drept reținute de pârâte se poate întrevedea că este dificil ca utilizând procedura permisă de dispozițiile art. 14 din L. nr. 554/2004 să se evalueze dacă acestea au încălcat exigențele impuse de lege în situația dată în speță, respectiv a respectării procedurii reorganizării activității unei autorității sau instituții publice, fără o cercetare temeinică a fondului cauzei și fără să se administreze probatoriile inerente unei astfel de cauze.
Din prezentarea elementelor și justificărilor contradictorii ale părților
Curtea nu a reușit să identifice, cel puțin în aparență, ca tratamentul la care a fost supus reclamantul nu ar fi fost în armonie cu dispozițiile legale, și oricum analiza legalității actului impune, așa cum s-a arătat în precedent, o tratare mai elaborată.
Pe cale de consecință, condiția existenței cazului bine justificat nu este prezentă în speță.
Cât privește ultima condiție, Curtea are în vedere circumstanțiere legală a acesteia în art. 2 alin. 1 lit. ș) din L. nr. 554/2004 unde se arată că prin expresia pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Sigur, actul a cărui suspendare se solicită produce efecte executorii, practic reclamantul fiind îndepărtat din funcția respectivă și drept urmare fiind aparent lipsit de indemnizație, însă aceasta nu determină per se un prejudiciu material viitor și previzibil.
Dat fiind considerentele ce precedă, Curtea reține ca neîntemeiată cererea de suspendare și ca o consecință în temeiul art. 14 din L. nr. 554/2004 corelat cu art.106 din L. nr. 188/1999 va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Respinge excepțiile de procedură invocate de pârâte.
Respinge cererea de suspendare a executării deciziei nr. 1397/(...) și a preavizului nr. 8. din (...) formulată de reclamantul M. C.-V. domiciliat în B. M. str. Gh.Pop de B. nr.12, jud. M. în contradictoriu cu GARDA FINANCIARĂ - C. G. cu sediul în B., P-ța A. I. nr.6, sector 6 și GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA M., cu sediul în B. M., str. U. nr.23 A.
Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE, GREFIER, L. U. M. T.
Red.L.U/Dact.S.M
4 ex./24 ianuarie 2012
