Sentința nr. 155/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
SENTINȚA CIVILĂ NR. 155/2012
Ședința din data de 29 F. 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de petentul F. I. în contradictoriu cu intimații M. E., C. ȘI M. DE A. - emitent al actului - și SC A. SA, C. C. B., C. J. C., PREFECTURA CLUJ - C. J. PENTRU S. D. DE P. A. T., G. A., G. A., P. A., F. G., F. M. V., K. ANA, S. I., S. A., T. G., T. I. și C. M. C. N. C. IN B. L. 1. PENTRU S. D. DE P. A. T. C. și M. D. R. ȘI T., având ca obiect - excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă petentul prin avocat B. E., în substituirea d-lui avocat S. S. cu delegație de substituire aflată la fila 25 din dosar și intimata SC A. SA prin avocat D. C. B., în baza împuternicirii avocațiale nr. 0. din dosar, fila 26, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de. ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin S. Registratură, la data de (...) intimatul M. D. R. ȘI T. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, într-un singur exemplar, însoțită de documentația care a stat la baza emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Curtea pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de M. E., C. ȘI M. DE A. și a M. D. R. ȘI T.
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive reprezentanta petentului apreciază că M. E., C. ȘI M. DE A. are calitate procesuală pasivă pentru considerentele expuse de către M. T. în cuprinsul întâmpinării, chiar dacă documentația a fost înaintată de către M., aceasta procedând în atare manieră în calitate de succesor în drepturi și obligații al fostului M. al T.
Reprezentanta intimatei SC A. SA apreciază că, dat fiind faptul că M.
E., C. ȘI M. DE A. este continuatoarea M. comerțului, are calitate procesuală pasivă.
Curtea, în urma deliberării, admite excepția lipsei calității procesuale pasive a M. T. apreciind că raportat la faptul că actul a cărei nelegalitate se solicită a fost emis de către M. C., aceasta este entitatea care stă în judecată în calitate de pârât, și pe cale de consecință respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C. și M. de A.
Cu privire la excepția inadmisibilității, reprezentanta intimatei SC A.
SA arată că susține excepția așa cum a fost formulată în cuprinsul întâmpinării, cu luarea în considerare a împrejurării că în cauză este vorba despre un act administrativ individual, respectiv un certificat de atestare a dreptului de proprietate, care a fost emis la data de (...), anterior intrării în vigoare a prevederilor art. 4 din L. nr. 554/2004. În considerarea acestor aspecte și în virtutea principiului neretroactivității apreciază că prezenta excepție de nelegalitate nu poate fi invocată cu privire la un act care a fost emis anterior intrării în vigoare a acestui text normativ cuprins în L. nr.
554/2004..
Reprezentanta petentului solicită respingerea excepției inadmisibilității, apreciind că nu este vorba despre o retroactivitate a dispozițiilor legale ci este vorba despre un mijloc procedural ce poate fi uzitat în orice moment.
Curtea, raportat la actele dosarul și poziția procesuală exprimată de părțile litigante, reține cauza în pronunțare pe excepția inadmisibilității de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Față de această împrejurare reprezentanta intimatei SC A. SA arată că solicită acordarea cheltuielilor judiciare, așa cum rezultă din copia facturii și chitanței pe care le depune la dosar.
CURTEA
Prin înscrisul depus la (...) petentul F. I. în contradictoriu cu intimații M. E., C. ȘI M. DE A. - emitent al actului - și SC A. SA, C. C. B., C. J. C., PREFECTURA CLUJ - C. J. PENTRU S. D. DE P. A. T., G. A., G. A., P. A., F. G., F. M. V., K. ANA, S. I., S. A., T. G., T. I. și C. M. C.-N. C. IN B. L. 1. PENTRU S. D. DE P. A. T. C. și M. D. R. ȘI T. a formulat EXCEPȚIA DE NELEG.ITATE a C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019/(...), eliberat În favoarea S. A. S.A, pe baza art. 4 din L. nr. 544/2004:
"Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând În cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând ca de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin Î. motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza ( .. .)", prin care solicită să se dispună suspendarea prezentei cauzei și trimiterea dosarului instanței de contencios administrativ competentă să analizeze excepția de nelegalitate invocată.
În fapt, S. A. S.A a formulat cerere de chemare În judecată Împotriva petentului și mai multor pârâți, cerere Înregistrată la Judecătoria Cluj- Napoca sub nr. 13.(...), având ca obiect constatarea nulității parțiale a titlurilor de proprietate eliberate pe seama noastră și, ca urmare, rectificarea cărților funciare În care noi ne-am Înscris dreptul de proprietate asupra terenurilor. Reclamanta Își Întemeiază dreptul de proprietate pe C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr.
0019/(...). Consideră acest act ca fiind ilegal, având În vedere faptul că la baza emiterii lui nu există nici o dovadă a dreptului de proprietate a S. A.
S.A sau a antecesoarei acesteia, prin urmare acest certificat de proprietate a fost emis fără a avea un temei legal, atestă un drept de proprietate care nu a existat niciodată În patrimoniul reclamantei.
Terenul petentului a fost identificat prin documentația cadastrală tehnică Înregistrat la O. C. sub nr. 5278E/(...), ca făcând parte din nr. topo.
1242/1/b din CF nr. 277 B., Rât În R., proprietar T. I. și din nr. topo.
1242/2/2 Rât În R., proprietari: T. I. În cotă de 2/6, T. I. În cotă de 2/6 și văduva lui T. C., născută Kovacs lolana În cotă de 2/6. Onorata instanță poate constata din lecturarea dosarului de fond, a documentațiilor cadastrale depuse de către ceilalți pârâți, În niciunul dintre dosare nu figurează pentru terenurile identificate și pentru care s-au eliberat titlurile de proprietate ca proprietar vechi S. A. S. sau antecesoarea acesteia.
Nici reclamanta nu a fost În măsură să arate baza pretențiilor sale depunând doar niște acte datate de dinaintea emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate, cum ar fi: D. nr. 146/1980, Acordul nr.
416/1978, Conventia din (...), Avizul nr. 134/(...), dintre care Însă niciuna nu are forța juridică de transfer al dreptului de proprietate În favoarea S. A.
S. sau antecesoarea acesteia.
D. nr. 146/1980 al C.ui de S. din (...) dispune măsuri de Î. a circulației, utilizării și recuperării ambalajelor pentru mărfurile ce se desfac prin comerțul cu amănuntul, se desființează Centrala pentru valorificarea ambalajelor, iar unitățile județene și a mun. B. trec În directa subordine a M. C. Interior.
Prin Acordul nr. 416/1978, C. P. al județului C. Își dă consimțământul la înființarea unui depozit de ambalaje În zona B.- C.-N..
Prin convenția din (...) Unitatea Agricolă Apahida atribuie Centralei pentru Valorificarea Ambalajelor-Unitatea C. o suprafață de 13.800 mp.
Prin avizul nr. 134/(...) O. de C. și de O. a T. C. avizează scoaterea din producția agricolă vegetală a unei suprafețe de 13.800 mp teren fâneață clasa III, proprietate cooperatistă C.A.P. B.. La art. 4 se precizează că
„Intrarea În folosință pe terenurile afectate investiției se va face după obținerea actelor normative de expropriere ... .iar delimitarea suprafețelor aprobate se face Împreună cu deținătorii de teren și În prezența delegatului DGAIA-OCOT C.."
Prin urmare, toate acestea sunt doar niște acte premergătoare, pregătitoare ale unui viitor transfer al dreptului de proprietate din patrimoniul Unității Agricole Apahida În cel al S. A. S. sau antecesoarea acesteia. A. de expropriere despre care se face vorbire nu s-a mai adoptat.
Mai departe, consideră nelegal certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019/(...) și pentru că la adoptarea lui nu s-a respectat legislația din domeniu, lipsind actul doveditor al dreptului de proprietate. Se discută despre un teren oarecare de 13.800 mp fâneață, fostă proprietate a C.A.P. B., fără însă să se precizeze locația exactă a acesteia cu număr topografic, cadastral, vecinătăți sau altele. În aceste condiții, obiectul dreptului de proprietate este nedeterminat, prin urmare nu poate avea nicio forță juridică.
Consideră că nu se poate recupera forțat la ora actuală un amplasament favorabil și dorit de către S. A. S. prin efectuarea unui raport de expertiză de identificarea a presupusului lor teren, fără a avea la bază acte de dinaintea emiterii certificatului, care să ateste dreptul de proprietate și amplasamentul terenului. Ceea ce se Încearcă prin prezentul proces este de fapt recuperarea ulterioară a amplasamentului terenului, urmărindu-se consolidarea ulterioară a legalității certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019/(...).
Însumând, certificatul din discuție este nelegal din două motive: aceste terenuri nu au fost niciodată În proprietatea S. A. S. sau antecesoarea acesteia, respectiv terenul nu a fost identificat sub aspectul amplasamentului.
În drept s-au invocat prevederile: L. nr. 544/2004, H. G. nr. 8., L. nr.
1., Criteriul 2665/1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate În patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, L. nr. 1., L. nr. 1., L. nr. 1., L. nr. 2., H. nr. 8..
Intimata reclamantă S. A. S. a formulat întâmpinare la excepția de nelegalitate a C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019 emis in data de (...), exceptie formulata de catre petentul- parat F. I., întampinare prin care solicită respingerea in principal ca inadmisibila a exceptiei invocate, iar in subsidiar ca neintemeiata.
Solicită cheltuielile de judecata si judecarea cauzei si in lipsa noastra de la dezbateri, conform art. 274 si art. 242 C. pr. civ ..
S. ca temeinicia exceptiei de nelegalitate intemeiata pe prevederile art. 4 din L. nr. 554/2004 trebuie si se impune a fi analizata din perspectiva principiului neretroactivitatii legii in timp.
L. nr. 554 din 2 decembrie 2004 a contenciosului administrative s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 decembrie 2004 si a intrat in vigoare 6 ianuarie 2005, in timp ce C. de atestare a dreptului de proprietate a carui nelegalitate se cere a fi constatat a fost emis in data de (...).
Într-adevăr ca principiul neretroactivitatii legii nu este consacrat expres de prevederile art. l alin 3 Constitutia R.iei, dar nu se poate omite faptul ca art 20 alin 2 din acelasi act normativ, reglementeza expres raportul dintre prevederile dreptului intern si international, respectiv legifereaza regula aplicarii directe si cu prioritate a tratatelor internationale la care R. este parte, atunci cand ; exista un conflict intre legile nationale si normele cuprinse in pactele si tratatele internationale Astfel, apreciază faptul ca interpretarea exclusiv literara a art. 4 din L. nr. 554/2004 in sensul aplicabilitatii procedurii exceptiei de nelegalitate si actelor administrative individuale anterioare intrarii ei in vigoare contravine principiului securitatii raporturilor juridice - element fundamental al preeminentei dreptului, enuntata in preambulul Conventiei pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ele omului ca o componenta a patrimoniului comun al statelor parti si in lumina careia trebuie interpretat dreptul la un proces echitabil in fata unei instante judecatoresti. (cu titlu exemplificativ " cauza B.escu c. R., cauza Prodan c. R., cazua Sovtransavto Holding c. Ucraina) .
Efectele admiterii exceptiei de nelegalitate consta in fapt in inlaturarea actului administratitv din litigiul in care a fost invocata exceptia, beneficiarul acestui act nemaiputandu-se prevala de el in fata instantei, vazandu-se astfel lipsit de findamentul dreptului afirmat. Din acest considernt, respectiv al consecintelor juridice pe care le produce exceptia de nelegalitate, precum si a posibilitatii invocarii exceptiei nelimitata in timp, chiar si cu privire la acte administrative unilaterale individuale emise anterior intrarii in vigoare a L. nr. 554/2004, opinează ca art. 4 din acest act normativ intra in coliziune cu principiul securitaii raporturilor juridice si pe cale de consecinta se impune aplicarea cu prioritate a dispozitiilor prevazute de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ele omului.
In cazul de fata, actul administrativ vizat de exceptia de nelegalitate este C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019 emis in data de 15 septembrie 1993 in favoarea reclamantei de M. C., in baza L. nr. 1. privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, precum si a HG nr. 8. privind stabilirea si evaluarea unor terenuri aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat A. in cauza este un act administrativ unilateral individual prin care se atesta dobandirea unui drept de proprietate prin efectul L. nr. 1., emis anterior intratii in vigoare a L. nr. 554/2004. In consecinta, sustine ca nu poate fi supus controlului legalitatii pe calea exceptiei reglementata de art. 4 din acest act normativ, mai ales avand in vedere faptul ca anterior intrarii in vigoare a legii contenciosului administrativ exceptia de nelegalitate nici macar nu a fost reglementata prin lege, iar doctrina si jurisprudenta au acceptat-o numai cu privire la actul administrativ normativ, ca pe un mijloc de aparare ce putea fi invocat in orice litigiu.
Ca urmare, solicită respingerea exceptiei de nelegalitate promovate ca inadmisibila, ea nefiind susceptibila, raportat la cele expuse mai sus, sa aduca atingere, prin ea insasi, dreptului de proprietate al reclamantei, actul administrativ, cu atat mai mult cu cat in cauza este vorba de un act individual si nu unul normativ.
In ceea ce priveste solicitarea, formulata in subsidiar de respingere ca neintemeiata a exceptiei de nelegalitate, solicită instanței a avea in vedere faptul ca C. de atestare a dreptului de propietate M08 nr. 0019/(...) fost emis cu respectarea dispozitiilor legale si in baza unor acte legislative in vigoare si la aceasta data.
Emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate s-a facut in conditiile impuse de HG 8., dar si de prevederile L. 1..
In solutionarea acestei exceptii trebuie retinut faptul ca nu se mentioneza in concret care ar fi nelegalitatea invocata cu privire la C. de atestare a dreptului de proprietate. M08 nr. 0019/(...). Faptul ca certificatul de atestare emis a fost precedat de alte avize, conventii, acorduri reclamantul face referire in invocarea execptiei, nu fac decat sa dovedesca respectarea conditiilor impuse de actele normative invocate in eliberarea certificatului.
Anterior anului 1990 este de retinut ca societatile comerciale detineau in patrimoniu terenurile si jar dupa aparitia L. 1. si HG 8. s-a creat cadrul normativ care a permis intabularea terenurilor in proprietatea societatilor comerciale.
Respectarea conditiilor impuse de aceste prevederi legale permiteau obtinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate de societatile comerciale.
D.le depuse la D. (...), dosar in care s-a invocat exceptia de nelegalitate a certificatului fac dovada emiterii C. de atestare a dreptului de propietate
M08 nr. 0019/(...) cu respectarea dispozitiilor legale.
Fata de cele expuse, solicită respingerea exceptiei de nelegalitate in principal ca inadmisibila, iar in subsidiar daca se va trece peste exceptia invocata, respingerea ca neintemeiata.
Intimatul pârât M. E., C. si M. de A. a formulat întâmpinare la actiunea reclamantului F. I. prin care acesta contesta legalitatea C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M08 nr.0019 din (...), emis in favoarea S. A. S., pe calea exceptiei de nelegalitate.
Pe cale de exceptie, intelege sa invoce exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M. E., C. si M. de A., in raport de pretentiile reclamantului si in conformitate cu prevederile legale in materie.
Incepand cu anul 2007, la nivel central au avut loc o serie de reorganizari succesive, astfel ca:
1. In conformitate cu prevederile art. 6 din OUG nr. 24/2007 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale s-a înființat M. pentru Întreprinderi M. și M., C., Turism și Profesii Liberale prin reorganizarea A. N. pentru Întreprinderi M. și M. și Cooperatie și a Autorității N. pentru Turism, care si-a încetat activitatea, prin preluarea activității în domeniul comerțului de la M. E. și C., prin preluarea activității privind mediul de afaceri din cadrul aparatului de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii, precum și prin preluarea activității în domeniul turismului de la M. T., C. și T., care isi încetează activitatea.
2. In conformitate cu prevederile art. 17 din OUG nr. 221 din 23 decembrie 2008 pentru stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, s-a înființat M. T. prin preluarea activitătii și structurilor specializate pe domeniul turismului de la M. pentru Întreprinderi M. și M., C., Turism și Profesii Liberale, care s-a desfiintat.
3. In conformitate cu prevederile art. 3 din OUG nr. 115/2009 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale s-a înființat M. D. R. și T. prin reorganizarea M. D. R. și L. și prin preluarea activității și structurilor specializate în domeniul turismului de la M. T., care s-a desființat.
4, In conformitate cu prevederile art. 1 din OUG nr. 115/2009 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale si art. 1 din H. nr. 1634/2009 privind organizarea si functionarea M. E., C. si M. de A. s-a infiintat M. E., C. si M. de A. prin reorganizarea M. E. si prin preluarea activitatilor de comert, intreprinderi mici si mijlocii si mediului de afaceri si a structurilor specializare in aceste domenii de la M. I. M. si M., C. si M. de A., care s-a desfiintat.
Solicită instanței a constata ca actele normative mai sus enuntate prevad faptul ca M. E., C. si M. de A. nu poate sta in prezenta cauza in calitate de parat avand in vedere faptul ca obiectul prezentului litigiu ÎI constituie cererea de constatare a nelegalitatii C. de atestare a dreptului de proprietate seria M 08 nr. 0019 emis la data de (...) de către M. T., care nu a fost chemat În judecată În calitate de emitent al titlului de proprietate.
M. E., C. si M. de A. mentionat prin cererea de chemare in judecata emite certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu seria M03 ~ nu M., astfel cum in mod eronat a invocat reclamantul, motiv pentru care obligatiile cad in sarcina M. D. R. și T. si nu in sarcina M. E., C. si M. de A., care nu are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza.
De altfel, pentru dobandirea calitatii de parte in procesul civil sunt necesare o serie de conditii, respectiv: capacitatea procesuala, calitatea procesuala, dreptul si interesul.
Calitatea procesuala este titlul legal care da dreptul persoanei sa fie parte in proces, este conditia esentiala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona in judecata si in acelasi timp a persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea.
Conditia calitatii de parte in proces trebuie sa corespunda cu calitatea de titular al dreptului si respectiv al obligatiei ce formeaza continutul raportului material asupra judecatii.
Calitatea procesuala, activa sau pasiva, se determina la concret, «la speta », in raport de litigiul dedus judecatii, astfel ca, numai o anumita persoana poate fi reclamant(a), respectiv parat(a) in cadrul raportului litigos.
Fata de toate aceste considerente solicită să se admită axceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata mai sus si ca urmare, sa se respingă exceptia de nelegalitate ca fiind indreptata impotriva unei persoane ce nu are calitate procesuala in prezenta cauza.
In drept s-au invocat prevederile: art.115-118 din Codul de procedura civila coroborate cu dispozitiile L. nr,554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intimatul pârât P. A. a depus un înscris prin care își exprimă poziția procesuală față de excepția de nelegalitate a C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019/(...), eliberat în favoarea S. A. S., invocată de către petentul-pârât F. I., solicitând onoratei Instante: admiterea exceptiei așa cum a fost formulată de către petent.
Reiterează cele expuse în întâmpinarea formulată în dosarul inițial, precum și motivarea petentului astfel: C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019/(...), eliberat în favoarea S. A. S. este un act ilegal, iar pe baza art. 4 din L. nr. 544/2004 „legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța constatând ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza (. .. )".
Intimatul pârât a intabulat terenul înscris în titlul de proprietate nr.
1553/2078/(...), tarlaua 71 parcela 54, în suprafață de 2100 m.p., respectiv tarlaua 71 parcela 54/1, în suprafață totală de 2200 m.p., deci o suprafață totală de 4300 m.p., prin întocmirea unei documentații cadastrale tehnice, având numărul cadastral 6079 C.-N. care a fost depusă spre verificare și recepție la O. de C. și P. I. C., fiind înregistrat sub nr. 5274E/(...).
Mai mult decât atât, după cum se poate observa din tabelul de mișcare al parcelelor, terenul în suprafață de 4300 m.p., care a făcut obiectul documentației cadastrale în vederea intabulării, situat în tarlaua 71 parcelele 54 și 54/1 C.-N., a fost identificat în sistemul de carte funciară reglementat de D.-L. nr. 1., ca făcând parte din nr. top. 1244/2/b din C.F. nr. 357 B., Rât la R., proprietari: Balazs Janos și soția născută Balazs Anna; nr. top. 1244/1/b din c.P, nr. 771 B., Rât la R., proprietar Tănțău M. măritată Pușcariu I.; nr. tap. 1243/1/b din C.F. nr. 960 B., Rât la R., proprietar Tănțău M. măritată Pușcariu I. și nr. top. 1243/3/b din c.F. nr.
1380 B., Livadă la L., proprietar Csiki Maftei.
După opinia intimatului, C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019/(...) eliberat în favoarea reclamantei- intimate este un act ilegal, a fost emis fără a avea un temei legal și atestă un drept de proprietate care nu a existat niciodată în patrimoniul reclamantei. S. acest fapt datorită faptului că la baza emiterii acestuia nu există nici o dovadă a dreptului de proprietate a S. A. S. sau a antecesoarei acesteia, iar instanța investită cu soluționarea excepției de nelegaliate poate constata prin simpla lecturarca dosarului de fond, a documentațiilor cadastrale depuse de către toți pârâții, că în niciunul dintre dosare nu figurează pentru terenurile identifica te și pentru care s-au eliberat titlurile de proprietate ca proprietar vechi S. A. S. sau antecesoarea acesteia.
Nici reclamanta nu a fost în măsură să arate baza pretențiilor sale depunând doar niște acte datate de dinaintea emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate, cum ar fi: D. nr. 146/1980, Acordul nr.
416/1978, Convenția din (...), Avizul nr. 134/(...), dintre care Însă niciuna nu are forța juridică de transfer al dreptului de proprietate în favoarea S. A.
S. sau antecesoarea acesteia.
Astfel luând la rând toate aceste acte, depuse la dosarul de fond, de către reclamanta - intimată putem spune următoarele:
1. D. nr. 146/1980 al C.ui de S. din (...) dispune măsuri de îmbunătățire a circulației, utilizării și recuperării ambalajelor pentru mărfurile ce se desfac prin comerțul cu amănuntul, se desființează Centrala pentru valorificarea ambalajelor, iar unitățile județene și a mun. B. trec in directa subordine a M. C. Interior.
2. Acordul nr. 416/1978, este un act prin care C. P. al județului C. își dă consimțământul la înființarea unui depozit de ambalaje în zona B.-C.- N..
3. Prin convenția din (...) Unitatea Agricolă Apahida atribuie Centralei pentru Valorificarea Ambalajelor-Unitatea C. o suprafață de 13.800 mp.
4. Prin avizul nr. 134/(...) O. de Cad astru și de O. a T. C. avizează scoaterea din producția agricolă vegetală a unei suprafețe de 13.800 mp teren fâneață clasa III proprietate cooperatistă CA.P. B.. La art. 4 se precizează că "intrarea în folosință pe terenurile afectate investiției se va face după obținerea actelor normative de expropriere .... iar delimitarea suprafețelor aprobate se face împreună cu deținătorii de teren și în prezența delegatului DGAIA-OCOT C.."
De aici rezultă în mod evident că actele de mai sus nu putea constitui acte de transfer al dreptului de proprietate, ci mai degrabă au premers doar un viitor transfer al dreptului de proprietate din patrimoniul Unității Agricole Apahida în cel al S.C A. S. sau antecesoarea acesteia, dar actul de expropriere despre care se face vorbire nu s-a mai adoptat.
De asemenea, certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr. 0019/(...) este nelegal și pentru faptul că la adoptarea lui nu s-a respectat legislația din domeniu, lipsind actul doveditor al dreptului de proprietate. Se discută despre un teren oarecare de 13.800 mp fâneață, fostă proprietate a CA.P. B., fără însă să se precizeze locația exactă sau orice alte date de identificare ale acesteia (număr topografic, cadastral, vecinătăți etc.). În aceste condiții, obiectul dreptului de proprietate este nedeterminat, prin urmare nu poate avea nicio forță juridică.
Din cele expuse mai sus reiese ca acest certificat de atestare a dreptului de proprietate eliberat pe numele reclamantei-intimate este nelegal, atât pentru motivul că aceste terenuri nu au fost niciodată în proprietatea S.C A. S. sau antecesoarea acesteia, cât și pentru motivul că respectivul terenul nu a fost identificat sub aspectul amplasamentului.
În drept s-au invocat prevederile: L. nr. 544/2004, H. nr. 8., L. nr. 1.,
Criteriul 2665/1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, L. nr. 1., L. nr. 1., L. nr. 1., L. nr. 2., H. nr. 8..
Intimatul pârât M. D. R. ȘI T. a formulat întâmpinare la excepția de nelegalitate a C. de atestare a dreptului de proprietate seria M08 nr.OOI91l(...) prin care solicită să se dispună respingerea excepției de nelegalitate ridicată de pârâtul F. I. ca inadmisibilă.
1. Invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției pârâte.
După cum se poate observa, C. de atestare a dreptului de proprietate seria M. nr.0019/1993.
Înțelege să invoce pe această cale, lipsa calității procesuale pasive a M.
D. R. și T., în raport de dispozițiile art. 1 din H. nr. 1631/2009 privind organizarea și funcționarea M. D. R. și T., cu modificările și completările ulterioare și având în vedere că certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu este emis de instituția pârâtă și nici antecesorii săi.
Arată că M. D. R. și T. este succesorul în drepturi și obligații al fostului M. al T., precum și al fostului M. al D. R. și L., in baza H.G, nr.
1631/2009, cu modificările și completările ulterioare.
La rândul său M. T. a fost succesorul în drepturi și obligații al fostului M. pentru Întreprinderi M. și M., C., Turism și Profesii Liberale, însă doar în ceea ce privește activitatea de turism, potrivit H. nr. 1719/2008 privind organizarea și funcționarea M. T., activitatea și structurile specializate în domeniile dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, a celui cooperatist, comerțului, profesiilor liberale, au fost preluate de M. Î. M. și M., C. și M. de A., care s-a înființat în baza H. nr. 4/2009.
Instituția emitentă a certificatului de atestare, respectiv M. C., este în prezent M. E., C. și M. de A., astfel cum prevăd dispozițiile HG nr. 720/2010 pentru aprobarea restructurării și reorganizării M. E., C. și M. de A.
Întrucât certificatul de atestare a dreptului de proprietate contestat nu vizează activităti de turism, ce tin de domeniul de activitate a institutiei pârâte, rezultă ca M. D. R. și T. nu a preluat certificatul de atestare a dreptului de proprietate contestat, neavând calitate procesuală în cauză.
2. În situația în care se va trece peste această excepție, învederează instanței de judecată faptul că excepția de nelegalitate invocată de reclamant este inadmisibilă, din considerente rezultate din aplicarea principiului stabilității raporturilor juridice și din interpretarea sistematică și istorico- teleologică a legii, în raport de data emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M08 nr.0019/1993 contestat și de dispozițiile art. 4 alin. 1 din L. nr. 554/2004, raportate la art. 20 alin. 2 și art. 148 alin.
2 din Constituție, prevederile Convenției E. a D. O., precum și practica
Inaltei Curți de C. și J.
O constantă a jurisprudenței LC.C.J. a fost dată de adoptarea soluției de principiu potrivit căreia este inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată cu privire la actele administrative unilaterale cu caracter individual adoptate sau emise anterior intrării în vigoare a L. contenciosului administrativ nr.
55412004 (Soluție de principiu și de unificare a practicii juridicare adoptată în plenul judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal; Î.C.C.J., s. cont. adm. și fisc., dec. nr. 567/(...), dec. nr. 568/(...), dec. nr. 1304/(...), dec. nr. 2494/(...), dec. 4271/(...), dec. nr. 3300/(...), dec. 2528/(...)).
Soluția este justificată de interpretarea sistematică și teleologică a art. 4 alin. 1 din L. nr. 55412004, iar acceptarea tezei contrare ar duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice și a securității juridice
(ÎCCJ, s. cont. adm. și fisc., dec. 1304/(...)).
Mai mult, teza inadmisibilității este susținută și de necesitatea respectării principiului securității raporturilor juridice, consacrat de jurisprudența C. E. a D. O., care impune stabilirea unei limite temporale în interiorul căreia să poată fi examinată legalitatea unui act administrativ individual, pentru proteguirea unor drepturi câștigate (ÎCCJ s. cont. adm. și fisc., dec. nr. 2530/(...)).
În ceea ce privește sfera de aplicare în timp a prevederilor art. 4 din legea contenciosului administrativ nr. 55412004, arată instantei că Sectia de
C. administrativ și fiscal a Înaltei Curți de C. și J. a mai reținut că "este inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată în cadrul unor acțiuni formulate anterior intrării în vigoare a legii sau cu privire la acte emise anterior intrării în vigoare a legii, întrucât, pe de o parte, cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a noii legi a contenciosului administrative se judecă potrivit L. nr. 29/1990, care nu cuprindea dispoziții de natură să permită ridicarea excepției, iar, pe de altă parte, L. nr.
554/2004 se aplică actelor administrative individuale sau normative comunicate sau publica te începând cu data de 06 ianuarie 2005." (ÎCCJ, s. cont. adm. și fisc., dec. nr. 5455 din 15 noiembrie 2005, nepublicată) .
În speță, actul administrativ individual a cărei nelegalitate se invocă a fost emis de M. E. la data de (...), deci anterior intrării în vigoare a L. nr.
554/2004, fapt pentru care dispozițiile legii noi a contenciosului administrativ nu pot fi aplicate certificatului de atestare a dreptului de proprietate contestat în speță, acestea aplicându-se, actelor administrative individuale sau normative comunicate sau publicate începând cu data de 06 ianuarie 2005.
În considerarea celor expuse și astfel cum s-a reținut în practica instanțelor judecătorești, judecătorului național îi revine rolul de a aprecia, pe de o parte, în sensul art. 20 alin. (2) din Constituție cu privire la eventuala prioritate a tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care R. este parte (cum este cazul C.E.D.O.), iar pe de altă parte, de a aprecia cu privire la concordanța și compatibilitatea normelor din dreptul intern cu cele din reglementările și jurisprudenta comunitare (A se vedea Sentința civilă nr. 1., Curtea de A. B.).
Contrar celor afirmate de contestatoare, dispozițiile art. 4 alin. (1) din
L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, permit cenzurarea fără limită în timp, pe cale incidentală a excepției de nelegalitate a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a legii, care contravin dreptului la un proces echitabil, consacrat de dispozițiile art. 6 din Convenția E. a D. O. și practica în CEDa, precum și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii E., prin prisma atingerii principiului securității și dreptului la un proces echitabil.
Curtea E. de J. a reținut în cauze similare, că atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instantă controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidentală a excepției de nelegalitate.
Pentru toate aceste motive, solicită respingerea excepției de nelegalitate a C. de atestare a dreptului de proprietate seria M08 nr.0019/(...), formulată de reclamantul F. I. ca inadmisibilă.
În drept s-au invocat prevederile: L. nr.554/2004.
Atașează alăturat documentația care a stat la baza emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M. nr.0019/(...), astfel cum ne-a fost pus în vedere de către instanța de judecată.
A. cauzei de față, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 din L. nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
În ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor cuprinse în art. 4 alin. 1 din L. contenciosului administrativ nr. 554/2004, revine judecătorului național rolul de a aprecia, pe de o parte, în sensul art. 20 alin. 2 al Constituției republicate asupra eventualei priorități a tratatelor referitoare la drepturile fundamentale ale omului la care R. este parte (cum este cazul Convenției E. a D. O.), iar pe de altă parte, în sensul art. 148 alin.
2 din Constituție, care a consacrat caracterul prioritar al prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii E. și a celorlalte reglementări comunitare obligatorii față de dispozițiile contrare din legile interne.
În calitatea sa de prim judecător al Convenției E. a D. O., judecătorul național are obligația de a "asigura efectul deplin al normelor acesteia
(Convenției), asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acestora de către legiuitor" (mutatis mutandis, Vermeire c. Belgiei, Hotărârea din 29 noiembrie 1991, seria A nr. 214-C, pg. 84, §26; cauza Dumitru P.escu c.
României, nr. 2, cererea nr. 71525/01, în M. Of. nr. 830 din 5 decembrie
2007).
În legătură cu rolul ce revine judecătorului național, în calitate de prim judecător comunitar, Curtea de J. de la L. a statuat că este de competența instanței naționale să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național precum legea generală privind dreptul administrativ, care i s-ar putea opune.
Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului atât a beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și al autorităților administrative, cu condiția ca interesul C. să fie pe deplin luat în considerare (Hotărârea din 13 martie 2008 în cauzele conexate C-383/06 și C-385/06).
Dispozițiile art. 4 alin. 1 din L. nr. 554/2004, în măsura în care ar fi interpretate ca permițând controlul judiciar al legalității actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a L. nr. 554/2004 ar nesocoti dreptul persoanei la un proces echitabil, consacrat în art. 6 din Convenția E. a D. O. și în practica C., precum și în art. 47 din Carta D. Fundamentale a Uniunii E., prin prisma atingerii aduse "principiului securității juridice, care este implicit în totalitatea articolelor Convenției și care constituie unul dintre elementele fundamentale ale statului de drept" (C., Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în cauza Beian c. României, §39).
Or, sub aspectul posibilității de cenzurare a legalității unui act juridic, Curtea E. a D. O. a reținut că posibilitatea de a anula fără limită în timp o hotărâre judecătorească irevocabilă reprezintă o încălcare a principiului securității juridice (C., Hotărârea din 28 octombrie 1999 în cauza Brumărescu c. României, §62, în M. Of. nr. 414 din 31 august 2000), iar în opinia separată la această hotărâre s-a formulat o nuanțare în sensul că "atunci când încălcarea acestui principiu (n.n. - al securității raporturilor juridice) se datorează posibilității de a anula, fără limită în timp, o hotărâre definitivă, obligatorie și executată... încălcarea trebuie considerată ca o înfrângere a dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenție".
Constatăm că validitatea argumentelor invocate de C. în cauza menționată este susținută de similitudinea de efecte juridice care există între o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și actul administrativ individual ce nu mai poate fi revocat de către autoritatea publică emitentă și definitivat prin neutilizarea mijloacelor prevăzute de legislația anterioară intrării în vigoare a L. nr. 554/2004.
La rândul său, Curtea de J. de la L. a reținut, cu referire la posibilitatea de invocare a excepției de nelegalitate a actelor care emană de la instituții comunitare, că, atunci când partea îndreptățită să introducă o acțiune împotriva unui atare act depășește termenul limită pentru formularea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va putea solicita în instanță controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidentală a excepției de nelegalitate (Hotărârea din 27 septembrie 1983, Universitat Hamburg, C-
216/82, punctul 5 și următoarele; Hotărârea din 9 martie 1994, TWD
Textilwerke Deggendorf, C-188/92, punctul 10 și următoarele; Hotărârea din
12 decembrie 1996, Accrington Beef și alții, C-241/95, punctul 14 și următoarele; Hotărârea din 30 ianuarie 1997, Wilyo, C-178/95, punctul 15
și următoarele; Hotărârea din 11 noiembrie 1997, Eurotunnel și alții, C-
408/1995, punctul 26 și următoarele; Hotărârea din 15 februarie 2001,
Nachi Europe, C-239/99, punctul 28 și următoarele; Hotărârea din 20 septembrie 2001, Banks, C-390/98, punctul 109 și următoarele; Hotărârea din 23 februarie 2006, Atzeni și alții, C-346/03 și C-529/03, punctul 30 și următoarele).
Există, așadar, argumente puternice pe baza cărora să se aprecieze că normele analizate ale L. nr. 554/2004 nu pot fi interpretate în sensul că permit repunerea în discuție, în mod repetat și fără limită în timp, a legalității oricărui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii sale, deoarece s-ar încălca principiile și drepturile fundamentale arătate. De asemenea, ele contravin practicii C. E. a D. O. și a C. de J. de la L. adoptată în situații juridice similare, cu atât mai mult cu cât în privința actelor administrative individuale admiterea excepției produce efecte identice, ca întindere și conținut, cu măsura anulării actului respectiv.
În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și Î. Curte de casație și J. - secția de contencios administrativ și fiscal, prin soluția de principiu adoptată la (...).
Față de aceste împrejurări, raportat la art. 137 Cod proced. civilă, constatând faptul că actul a cărui nelegalitate se invocă este un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a L.554/2004 - C. de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M08 nr.
0019/(...), eliberat în favoarea S. A. S., va respinge excepția de nelegalitate invocată de petentul F. I., ca inadmisibilă.
Față de admiterea excepției excepția lipsei calității procesuale pasive a M. D. R. ȘI T., excepția de nelegalitate invocată în contradictoriu cu acest pârât va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
În baza art. 274 Cod proced. civilă, Curtea va obliga pe pârâtul F. I. la plata în favoarea SC A. SA a sumei de 992 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, potrivit înscrisului de la f.220.
PENTRU ACESTE M.IVE,
ÎN NUMELE L.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a M. D. R. ȘI T. Respinge excepția de nelegalitate invocată în contradictoriu cu M. D.
R. ȘI T. ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C. ȘI M. DE
A.
Respinge excepția de nelegalitate invocată de petentul F. I. cu domiciliul în com.B. nr.863 și nr.198, jud.C. în contradictoriu cu intimații M. E., C. ȘI M. DE A. - emitent al actului - cu sediul în B., C. V., nr.152, sector 1, SC A. SA cu sediul în C.-N., P. G., nr.4-5, jud.C., C. C. B. cu sediul în com.B., jud.C., C. J. C. cu sediul în C.-N., B-dul 21 D. 1989, nr.58, jud.C., PREFECTURA CLUJ - C. J. PENTRU S. D. DE P. A. T. cu sediul în C.- N., B-dul 21 D. 1989, nr.58, jud.C., G. A. cu domiciliul în com.B., nr.858, jud.C., G. A. cu domiciliul în com.B., nr.288, jud.C., P. A. cu domiciliul în com.B., nr.6, jud.C., F. G. cu domiciliul în com.B., nr.871, jud.C., F. M. V. cu domiciliul în com.B., nr.182, jud.C., K. ANA cu domiciliul în com.B., nr.292, jud.C., S. I. cu domiciliul în com.B., nr.890, jud.C., S. A. cu domiciliul în com.B., nr.236, jud.C., T. G. cu domiciliul în com.B., nr.233, jud.C., T. I. cu domiciliul în com.B., nr.280, jud.C., C. M. C.-N. C. IN B. L. 1. PENTRU S. D. DE P. A. T. C. cu sediul în C.-N., str.M., nr.1-3, jud.C. ca inadmisibilă.
Obligă petentul F. I. la plata în favoarea SC A. SA a sumei de 992 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, M. H. D. C.
Red.M.H./dact.L.C.C.
20 ex./(...)
