Sentința nr. 192/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 192/2012
Ședința a 13 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE : C. I. GREFIER : M. N. ȚÂR
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții C. V., C. I., G. P., G. M., G. I. în contradictoriu cu pârât C. C. PENTRU S. D., având ca obiect obligare emitere act administrativ titlu de despăgubiri.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 martie 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A :
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții C. V., C. I., G. P., G. M., G. I. au solicitat în contradictoriu cu pârâta C. C. PENTRU S. D., obligarea acesteia ca in termen de maximum 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii sa procedeze la numirea unui expert evaluator si transmiterea dosarului nr. 33053/CC/2007 la evaluatorul acreditat de către A. în vederea întocmirii rapoartelor de evaluare, lucrare de specialitate care potrivit art. 16 din T. VII al Legii nr.247/2005 stabilește cuantumul masurilor reparatorii pentru imobilul ce face obiectul dosarului de despăgubire menționat mai sus; soluționarea dosarului nr.
33053/CC/2007 prin emiterea T. de D. in cuantumul stabilit prin raportul de evaluare.
În motivarea acțiunii a arătat că în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, si ale a T. VII din L. nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, P. M. C.-N. a emis D. nr. 1524/(...) , in favoarea reclamantei, propunând acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 1154 mp situat în C.-N., având nr. top 4012/2. Urmare a acestui fapt, pârâta avea obligația să soluționeze dosarul de despăgubire înregistrat la S. C. C. pentru stabilirea D. sub nr. 33053/CC încă din anul 2007, adică de peste 5 ani.
A comunicat pârâtei solicitări de soluționare a dosarului în regim de urgență, însă fara vreun rezultat concret. Mai mult, prin adresele nr.
60170/RG/16074/L10/(...) adică după circa 3 ani de pasivitate si tergiversări, pârâta informează cu privire la faptul că dosarul de despăgubire nu a fost repartizat în vederea analizării și transmiterii acestuia la un evaluator și nici cererea de soluționare cu prioritate a dosarului nu a fost soluționată, amintind că cererea se va introduce în ședința C. C. pentru stabilirea D. însă fără a indica o dată predictibilă când se va întâmpla acest lucru.
Văzând acest răspuns a formulat o plângere prealabilă la data de (...) solicitând soluționarea dosarului și emiterea T. de D., drept răspuns la această plângerea a fost comunicată adresa cu nr.
59256/RG/14060/L10/(...) prin care se aduce la cunoștință faptul că dosarul de despăgubire se află în lucru urmând a fi înaintat unui evaluator autorizat în vederea efectuării raportului de evaluare. Din nou, pârâta nu a indicat nici un termen în care acest lucru se va întâmpla fapt care conduce la concluzia că dosarul nostru de despăgubire nu are termen de finalizare.
Nesoluționarea dosarului de despăgubire reprezintă o tergiversare gravă care încalcă prevederile art. 6 paragraf 1 din C. Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) si cu cele ale art. 1 alin.1 din Protocolul adițional nr. 1 al CEDO, sens în care acestea din urmă trebuie aplicate cu prioritate. Această tergiversare și refuzul de a soluționa dosarul pentru diverse argumente nejustificate aduc atingere pe de o parte dreptului reclamanților de a fi soluționat dosarul de despăgubire într-un termen rezonabil iar pe de altă parte dreptului de proprietate al reclamanților asupra unui bun, respectiv al celui recunoscut prin D. emisă de către P. M. C.-N. nr. 1524/(...).
In privința caracterului rezonabil al duratei unei proceduri, în jurisprudența C. Europene a fost consacrat principiul conform căruia acesta se apreciază în funcție de împrejurările cauzei și criteriile consacrate de jurisprudența C., privitoare la complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și cel al autorităților competente, precum și miza procesului pentru cei interesați ,,(cauza SC Concept LTD SRL și Manole împotriva R.). Referitor la durata procedurii s-a consacrat, de asemenea, principiul conform căruia acest concept cuprinde și fazele administrative ale soluționării unei pretenții legate de exercițiul unui drept civil , astfel încât procedura de acordare a măsurilor reparatorii trebuie considerată în cauză că a fost inițiată încă din cursul anului 2001, prin emiterea notificării în temeiul Legii nr. 10/2001.
Luând în considerare intervalul de timp scurs de atunci apreciază că nu reprezintă o durată rezonabilă în sensul prevederilor art. 6 din CEDO. Punând în balanță si faptul că reclamanții au fost lipsiți în mod arbitrar de atributele dreptului de proprietate asupra imobilului preluat abuziv de S. Român încă din perioada comunistă, apreciază cu atât mai mult necesitatea unei proceduri rapide și eficiente care să permită pană la capăt o reparație echitabilă.
De altfel în cauza Belasin împotriva R., Curtea s-a pronunțat in sensul în care retine că OUG nr. 81/2007, adoptată recent, vizează accelerarea procedurii de indemnizare pentru bunurile preluate abuziv de la stat.
În privința încălcării dreptului de proprietate este relevantă hotărârea
C. Europene dată în cauza Ramadhi și alții împotriva Albaniei, Curtea statuând în sensul în care indiferent dacă hotărârea definitivă are trebuie executată a luat forma unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii a unei autorități administrative, aceasta trebuie pusă în aplicare, conform legilor interne și a C.. Ori, în condițiile în care le-a fost emisă o Dispoziție de propunere de despăgubiri pentru imobilul în discuție consideră că refuzul de soluționare a dosarului de despăgubire constituie o încălcare a prevederilor sus indicate și a dreptului reclamanților de proprietate asupra unui bun patrimonial.
Apreciază că pârâta este ținută a lua toate măsurile necesare pentru respectarea drepturilor reclamanților decurgând din D. nr.1524/(...). prin refuzul de a da curs cererii, pârâta prelungește în mod nejustificat și arbitrar termenul rezonabil de soluționare, situație de natură a încălca dreptul de proprietate.
Pârâta C. C. PENTRU S. DESPĂGUBURILOR prin întâmpinare (f.20-
22) a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți ca fiind neîntemeiată.
Analizând cererea formulată prin prisma actelor dosarului și având în vedere dispozițiile legale incidente Curtea reține următoarele:
Prin notificarea nr. 548 din (...) reclamanții au solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în C.-N. str. Actorului nr.27 cu suprafața de 1154 mp cu nr.top.4012/2.
Prin D. nr. 1524/(...) (f.12), P. M. C.-N., în calitate de entitate notificată, a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul notificat.
Dosarul aferent dispoziției amintite a fost transmis S.ui C. C., fiind înregistrat sub nr. 33053/CC/2007, fiind astfel declanșată procedura administrativă prevăzută de T. VII din L. nr. 247/2005.
Etapa transmiterii și înregistrării dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarul privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantei, în sensul că dosarul aferent dispoziției nr. 1524/(...), a fost transmis de P. M. C.-N., în calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la S. C. C. sub nr. 33053/CC/2007.
Conform jurisprudenței constante a C. Europene a Drepturilor
Omului, executarea unei sentințe sau unei hotărâri, indiferent de la ce instanță ar proveni, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din proces în sensul în care a fost astfel calificat de C.
Dreptul la o instanță ar fi iluzoriu dacă dispozițiile juridice interne ale unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți (Imobiliara Saffi împotriva Italiei ) sau să se bucure de efect parțial .
Curtea a admis că dreptul de acces la o instanță nu poate obliga un stat să execute fiecare sentință de natură civilă indiferent care ar fi ea și indiferent care ar fi împrejurările însă dacă administrația refuză sau omite să se conformeze, sau întârzie să o facă, garanțiile art. 6 de care a beneficiat justițiabilul în timpul fazei judiciare a procedurii pierd orice rațiune de a fi.
Parcurgerea procedurii instituite de T. VII din L. nr. 247/2005 care reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv poate fi echivalată cu o modalitate de punere în executare a drepturilor stabilite printr-o hotărâre judecătorească .
Curtea de la S. amintește în mod constant în jurisprudența sa că ea a considerat deja că omisiunea autorităților de a se conforma într-un termen rezonabil unei decizii definitive poate antrena o încălcare a art. 6 alin. 1 din C., mai ales când obligația de a executa decizia în cauză revine unei autorități administrative.
Noțiunea de «. poate cuprinde atât « bunurile actuale » cât și valorile patrimoniale, inclusiv creanțele în baza cărora reclamantul poate pretinde că a avut cel puțin o « speranță legitimă » de a beneficia efectiv de un drept de proprietate.
Curtea reține astfel că reclamanții sunt în posesia unui bun în sensul art.1 din Primul protocol adițional la C. pentru asigurarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ratificată de R. prin L. nr.30/1994.
Prin urmare, reclamanții pot invoca dreptul la respectarea proprietății așa cum rezultă din jurisprudența pertinentă a C. Europene a Drepturilor Omului. In acest sens, conform art.11 și art.20 din Constituția R., Curtea are în vedere hotărârile de condamnare a R. în cauzele Togănel și Grădinaru și Jujescu contra R., ca și cele din hotărâri anterioare pronunțate în cauzele Străin, Porteanu, Păduraru și Brumărescu, Curtea reține că este necesar a da eficiență acțiunii reclamanților prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești coercitivă pentru autoritatea administrativă în vederea îndeplinirii în cel mai scurt timp și eficient a atribuțiilor sale tocmai pentru a nu expune reclamantul arbitrariului și hazardului cu consecințe grave asupra drepturilor și intereselor legitime de care acesta se prevalează.
Curtea reține că are prerogativa ca în virtutea principiului subsidiarității în materia protecției internaționale a drepturilor omului, să prevină încălcarea drepturilor de care se prevalează reclamantul și să nu expună astfel R. la o nouă condamnare previzibilă în fața jurisdicției internaționale în materia Drepturilor Omului de la S. astfel că va admite acțiunea și în temeiul dispozițiilor legale amintite mai sus va obliga pârâta să procedeze la soluționarea cererii formulate de reclamanți.
Este cunoscut faptul că potrivit art. 21 alin. 2 din Constituția R., dacă există neconcordanțe între normele interne privitoare la protecția drepturilor omului și prevederile convenției, acestea din urmă au prioritate.
De altfel, în cauza Dumitru Popescu împotriva R., Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că un asemenea sistem „bazat pe prioritatea
C. și a jurisprudenței sale asupra sistemelor naționale de drept are menirea de a asigura în mod direct buna funcționare a mecanismului de garantarea a apărării drepturilor omului instituit de C. și de protocoalele sale adiționale.";
S-a mai precizat că, din moment ce C. face parte din ordinea juridică internă, acest lucru are drept consecință „obligația pentru judecătorul național de a asigura punerea în aplicare efectivă a dispozițiilor sale, făcându-le astfel să treacă, la nevoie, înaintea oricăror dispoziții contrare din legislația națională, fără a aștepta abrogarea acestora de către legislator.";
În privința caracterului rezonabil al duratei unei proceduri, în jurisprudența C. Europene a fost consacrat principiul conform căruia el se apreciază în funcție „de împrejurările cauzei și criteriile consacrate în jurisprudența curții, privitoare la complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și cel al autorităților competente, precum și miza procesului pentru cei interesați"; (cauza S.C. Concept LTD S.R.L. și Manole împotriva R.).
În privința duratei procedurii, s-a consacrat și principiul conform căruia acest concept cuprinde și fazele administrative ale soluționării unei pretenții legate de exercițiul unui drept civil, astfel încât procedura de acordare a măsurilor reparatorii trebuie considerată în cauză că a fost inițiată încă în cursul anului 2001, prin emiterea notificării în temeiul legii nr. 10/2001.
Luând în considerare intervalul de timp scurs de atunci, precum și faptul că, în baza legislației interne, reclamanții sunt ținuți să mai aștepte încă 2 ani, fiind condiționat și de existența disponibilităților bănești, o durată totală a procedurii de 8 - 9 ani este considerată de către instanță ca nefiind rezonabilă.
Pentru a dispune astfel, s-a luat în considerare și faptul că reclamanții au fost lipsiți în mod arbitrar de atributele dreptului lor de proprietate asupra imobilului preluat în mod abuziv de către S. Român încă din perioada comunistă, fiind necesară instituirea unei proceduri rapide și eficiente care să permită o reparație echitabilă.
De altfel, în cauza Belasin împotriva R., Curtea a statuat că O.U.G. nr. 81/2007 vizează accelerarea procedurii de indemnizare pentru bunurile preluate abuziv de stat dar cu toate acestea, până în prezent, Fondul Proprietatea nu funcționează încă într-o manieră susceptibilă a îndeplini efectiv scopul acordării despăgubirilor.
Deși speța nu era identică, instanța apreciază că rațiunile pentru care
Curtea a apreciat că se impune ca S. Român să ia toate măsurile necesare pentru repararea prejudiciului suferit de cei ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv, inclusiv prin obligația impusă de către instanțe autorităților competente de a respecta durata rezonabilă a procedurii, sunt prezente și în această cauză.
În consecință, Curtea în temeiul art.18 alin.1 din L. nr.554/2004 raportat la dispozițiile de ansamblu ale T. VII al Legii nr.247/2005 va admite acțiunea reclamanților așa cum se va regăsi în dispozitivul prezentei sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite cererea formulată de reclamanții C. V., C. I., G. P., G. M., G. I. toți cu domiciliul ales în C.-N. C. Dorobanților nr.14-16 C. City Center sc A et.7 ap.21-22 jud.C..
Obligă pârâta C. C. PENTRU S. D. să numească un expert evaluator să transmită dosarul nr. 33053/CC/2007 la evaluatorul acreditat de către A. în vederea întocmirii rapoartelor de evaluare, în conformitate cu dispozițiile art.16 din T. VII al Legii nr.247/2005 prin care se vor stabilii cuantumul despăgubirilor pentru imobilul ce face obiectul dosarului de despăgubire sus menționat.
Obligă pârâta C. la soluționarea dosarului nr.33053/CC/2007 prin emiterea T. de D. în cuantumul stabilit prin raportul de evaluare.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER C. I. M. N. ȚÂR
Red.CI Dact.SzM/8ex./(...)
