Sentința nr. 194/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 194/2012
Ședința publică din data de 14 martie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. G. în contradictoriu cu pârâta C. C. PENTRU S. D. DIN C. A. N. PENTRU R. P., având ca obiect - obligare emitere act administrativ - titlu de despăgubire.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul prin avocat C. I. M. în baza împuternicirii avocațiale nr. 0. aflată la fila 8 din dosar, lipsind pârâta.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la al doilea termen de judecată, fond.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin serviciul registratură, la data de (...) reclamantul a depus un răspuns la întâmpinarea pârâtei, însoțită de înscrisuri, iar la data de (...) se înregistrează la dosarul cauzei, din partea Primăriei M.ui C.-N. un răspuns la adresa instanței, însoțit de înscrisuri.
Cu privire la excepția invocată de către pârâtă, reprezentantul reclamantului solicită a fi unită cu fondul cauzei, dat fiind faptul că pentru a se pronunța asupra acesteia sunt necesare lămuriri care privesc și fondul cauzei.
Curtea, în urma deliberării, raportat la prevederile art. 137 al. 2 C. pr.civ., având în vedere și poziția procesuală exprimată de reprezentantul reclamantului, unește excepția prematurității acțiunii introductive, invocată de pârâta C. cu fondul cauzei.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea cererii de chemare în judecată.
Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției prematurității invocată de pârâtă, având în vedere că dosarul a fost înregistrat la A. în anul
2007, fiind retrimis Primăriei C.-N. și ulterior Prefecturii C.-N., care un urma acordării avizului l-a retrimis către A., la acest moment dosarul figurează în arhivele A., conform poziției 20 din adresa de restituire, din care rezultă că dosarul a fost predat deși aceștia au comunicat că nu se află în evidențele instituției.
Cu privire strict la excepția prematurității arată că ultima notificare adresată A. a fost efectuată la data de (...), cu o zi înainte de introducerea acțiunii, însă termenul rezonabil se calculează de la data înregistrării notificării.
Conform art. 8 din L. nr. 554/2004 prin care reclamantul solicită obligarea emiterii actului administrativ termenul curge de la momentul notificării.
Dat fiind lipsa dosarului nu se poate dovedi decât data înregistrării notificării, data înregistrării în evidențele A. și data retrimiterii dosarului de către I. P. către A..
Având în vedere că există și o hotărâre pronunțată de către Tribunalul Cluj, prin care s-a completat dosarul cu o anumită parcelă de teren, apreciază că reclamantul a depus toată diligența pentru soluționarea respectivului dosar, care nu pot fi dovedite datorită lipsei acestuia.
Pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii introductive, obligarea pârâtei la înaintarea dosarului către un evaluator și emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
În situația în care la fond i s-a respins acțiunea introductivă iar în calea de atac promovată ÎCCJ a admis recursul, termenul se calculează de la data înregistrării dosarului. Din momentul în care dosarul ajunge la pârâtă aceasta are obligația de a emite titlul de despăgubire, în ordinea înregistrării dosarului, iar sub acest aspect relevă că dosarul a fost înregistrat în anul
2007. Raportat la această dată și conform practicii CEDO, nu a fost respectat termenul rezonabil.
Pentru aceste considerente apreciază că cererea de chemare în judecată este întemeiată, motiv pentru care solicită admiterea acțiunii și acordarea cheltuielilor judiciare, conform chitanței aflată la dosar.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Reține că prin acțiunea înregistrată la data de (...) sub nr.(...) reclamantul C. G. în contradictoriu cu C. C. pentru stabilirea D. a solicitat instanței obligarea pârâtei la emiterea unei decizii reprezentând titlul de despăgubire în conformitate cu art.16 alin.7 din Titlul VII din L. nr.247/2005 urmare a unei evaluări efectuate în condițiile art.16 alin.5 și 6
Titlul VII din actul normativ arătat pentru imobilele ce fac obiectul dosarului nr.36324/C.C aflat în evidențele pârâtei; cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate se arată că dreptul la despăgubire pentru imobilele identificate în acțiune a fost stabilit prin dispoziția nr.5223/2007. Ulterior dosarul a fost înaintat pârâtei dar în mod nejustificat nu s-a trecut la evaluarea și emiterea titlului de despăgubire. M. de soluționare a dosarului nu are o justificare legală și nu asigură un termen rezonabil situației ce antrenează o încălcare a art.6 alin.1 din convenție și a dispozițiilor art.1 din protocol. Sub acest aspect arată reclamantul este practica constantă a instanței relevante fiind situațiile date în dosarele nr.(...), (...) s.a.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii în condițiile admiterii excepției prematurității.
Astfel cu privire la excepție se arată că prin adresa nr.846, 8..1/(...)
Primăria municipiului C.-N. a solicitat transmiterea în cel mai scurt timp a dosarului vizând dispoziția nr.5223/2007 emisă în favoarea reclamantului întrucât a fost contestată iar în urma sentinței obținute se va emite o nouă dispoziție. Primăria a emis o nouă dispoziție nr.2616/(...) însă dosarul nu i-a fost retransmis.
Cât privește obligarea la cheltuieli de judecată se arată că cererea este neîntemeiată în condițiile arătate mai sus.
Analizând mai întâi excepția invocată Curtea reține că nu este întemeiată. În acest sens se reține că în condițiile art.129 C. pentru lămurirea aspectelor privind restituirea și retransmiterea dosarului Curtea a dispus efectuarea unor adrese către entitățile obligate a transmite dosarele pârâtei în condițiile Legii nr.247/2005.
Prin răspunsul comunicat M. învederează instanței că prin adresa nr.127235/452.1 din (...) conform prevederilor art.16 alin.2 Titlul VII din L. nr.247/2005 a transmis către I. P. C. dosarul aferent dispoziției nr.2616 din (...) privind modificarea dispoziției nr.5223 din (...) sens în care este atașat și adresa/borderou înaintare.
Cât privește răspunsul Instituției P. la dosar a fost depus procesul verbal înregistrat la pârâtă cu nr.6892/(...) prin care la poziția 20 se atestă că dispoziția nr.2616 privind modificarea însoțită de întreaga documentație și referatul conținând avizul de legalitate a fost predat pârâtei.
Se observă, așadar din acte că dosarul a fost restituit pârâtei încă din martie 2011, context în care excepția se vădește nefondată și va fi respinsă.
Trecând astfel și la reexaminarea susținerilor privind solicitarea formulată de reclamantă Curtea reține următoarele:
În condițiile Legii nr.10/2001 a fost emisă decizia nr.5223/(...) pentru acordarea despăgubirilor în favoarea persoanelor îndreptățite. Ulterior dosarul cu documentația aferentă este înaintat autorității pârâte care în cursul anului 2010 îl transmite primăriei pentru emiterea unei decizii modificatoare. În iulie 2010 acesta din urmă entitate înaintează instituției prefectului dosarul cu noua dispoziție și documentația aferentă iar acesta la rândul său înaintează conform procesului verbal de predare primire pârâtei dosarul. În urma înaintării dosarului reclamantul se adresează autorității în sensul evaluării și emiterii titlului dar demersul a rămas fără rezultat. Ulterior în considerarea nesoluționării într-un termen rezonabil și refuzului nejustificat reclamantul se adresează instanței de contencios.
Din cele expuse se observă că obiectul cererii constă în verificarea legalității și temeiniciei refuzului soluționării dosarelor respectiv trimiterea către evaluator și emiterea deciziei prevăzute de L. nr.247/2005.
Actul normativ invocat prin dispozițiile sale reglementează regimul stabilirii și plății despagubirilor aferente imobilelor preluate abuziv statuând între altele că legea se aplică și despăgubirilor propuse în decizie motivată.
Același act în cuprinsul său reglementează și procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor prevăzând și un termen de predare a dosarelor de 60 de zile (art.16 din Titlul VII al Legii nr.247/2005).
Din actul normativ enunțat rezultă că în operațiunea de administrare, respectiv organizare, legiuitorul a stabilit anumite termene rezonabile. Ca urmare și în soluționarea cererii vizând analizarea situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri în privința verificării legalității, transmiterea dosarului evaluatorului sau societății de evaluatori, implicit întocmirea raportului și emiterea deciziei, se impune soluționarea într-un termen rezonabil. În speță însă se constată că de la solicitarea adresată autorității îndrituite au trecut aproape cinci ani respectiv un an si jumatate de la decizia modificatoare și cererea nu a fost rezolvată urmare a modului defectuos, a justificărilor nerelevante. Ori, această modalitate defectuoasă de aplicare și rezolvare este mult peste termenul rezonabil, iar din această perspectivă refuzul nu poate să nu fie considerat nejustificat. A statua altfel și a admite teza indusă de pârâtă înseamnă a omite disp. art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului ce statuează că „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil al cauzei sale de către o instanță imparțială instituită de lege care va hotărî și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil"; precum și disp. art. 1 din
Protocolul nr. 1 adițional la C. ce prevăd că „orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale";. Ori, dreptul de creanță născut în favoarea reclamantului prin emiterea deciziei reprezintă o valoare patrimonială și are deci caracteristicile unui bun în sensul art. 1, iar în acest context, prin nesoluționarea în termen rezonabil a cererii privitoare la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, autoritatea administrativă încalcă reclamantului dreptul la respectarea bunurilor sale.
Evident, se poate apăra autoritatea pârâtă prin aceea că nu este statuat un termen, însă omite a avea în vedere că nu doar în condițiile art. 6 din C. ci și în condițiile Legii nr. 247/2005 are abilitatea să statueze și să concretizeze dreptul subiectiv dedus analizării de către reclamant dar și obligația legală de a găsi mijloacele necesare soluționării cererilor și de a exercita dreptul de apreciere privitor la procedura de soluționare în cadrul legii date de limitele drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Refuzul acestei autorități pe ideea neprecizării unui termen al complexității încalcă dreptul reclamantei la respectarea bunului în sensul definit de art. 1 din Protocolul nr. 1 al C.i și constituie un abuz ce nu poate fi acceptat din perspectiva termenului rezonabil. Dreptul la soluționare în termen rezonabil, garanție a unui proces echitabil, trebuie să fie prezent nu doar în cazul procedurii de contencios ci și în procedura prealabilă întrucât durata procedurii trebuie să includă și întârzierile imputabile autorităților administrative când, fără intervenția acestora nu se poate asigura realizarea dreptului recunoscut de lege. R., utilizând posibilitățile oferite de normele interne, a întreprins demersurile legale pentru realizarea dreptului său însă acest drept real s-a transformat într-un drept iluzoriu, în condițiile în care demersul său nu poate fi realizat cu respectarea principiului celerității procedurii ca și garanție înscrisă în normele arătate. Această întârziere imputabilă autorității care se prevalează de numărul de dosare, fără a găsi în același timp mijloace necesare realizării cu celeritate a demersurilor inițiate, poate să conducă la depășirea termenului rezonabil, depășire contrară dispozițiilor C.i și în cazul de față, când este vorba de durata unei proceduri administrative preliminare.
Prin urmare, plecând de la cele înscrise în convenție, susținerile reclamantului cu privire la nesoluționare în termen, la numire evaluator și emitere titlu sunt întemeiate și urmează a fi admise.
Admise urmează a fi și susținerile privind cheltuielile de judecată.
Principiul instituit de art.274 C. constă în culpa procesuală și dovedirea cu acte justificative a cheltuielilor efectuate. În cauză se relevă o atare intrunire a cerințelor context în care cererea se vădește întemeiată și va fi admisă.
Așadar față de cele arătate în baza art.18 din L. nr.554/2004, L. nr.247/2005, Curtea va admite acțiunea și va obliga autoritatea ca în termen de 30 de zile să înainteze dosarul evaluatorului și să emită titlu de despăgubire;iar in temeiul art 274 c.pr.civ. va obliga pârâta și la cheltuieli ocazionate în sumă de 1116 lei onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge excepția prematurității invocată de pârâtă.
Admite acțiunea formulată de reclamantul C. G. cu domiciliul ales în
C.-N. str. dorobanților nr.7, ap.7, jud. C. în contradictoriu cu C. C. PENTRU S. D. DIN C. A. N. PENTRU R. P. cu sediul în B. C. F. nr.202 sector 1.
Obligă pârâta la emiterea unei decizii reprezentând titlu de despăgubire în conformitate cu art. 16 alin. 7 din titlul VII din Lg.
247/2005, urmare a evaluării efectuate în condițiile art. 16 alin. 5 și 6 - titlul VII din LG 247/2005 pentru imobilele ce fac obiectul dosarului
36324/CC aflat în evidențele pârâtei.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1116 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D,
4 ex./(...)
