Sentința nr. 197/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 197/2012
Ședința publică din data de 14 martie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul K. G. în contradictoriu cu pârâta C. C. PENTRU S. D. DIN C. A. N. PENTRU R. P., având ca obiect - obligare emitere act administrativ - titlu de despăgubire.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul prin avocat N. S., în substituirea d-lui avocat V. G., care depune la dosar delegație de substituire, lipsind pârâta.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, fond.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea formulată este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin serviciul registratură, la data de(...) pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C., raportat la art.21 din C., dispozițiile L. nr. 2., a L. nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 C., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța comunică reprezentantei reclamantului un exemplar al întâmpinării depusă de partea adversă.
Apărătorul reclamantului depune copia procurii speciale dată mandatarului B. K. Z., certificată pentru conformitate cu originalul.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâta C. C. PENTRU S. D., reprezentanta reclamantului solicită a fi unită cu fondul cauzei, dat fiind faptul că pentru a se pronunța asupra acesteia sunt necesare lămuriri care privesc și fondul cauzei, cu solicitarea de amâna pronunțarea pentru a depune concluzii scrise și cu privire la această apărare, având în vedere data depunerii întâmpinării și comunicarea ei la acest termen de judecată.
Curtea, în urma deliberării, raportat la prevederile art. 137 al. 2 C. pr.civ., având în vedere și poziția procesuală exprimată de reprezentanta reclamantului, unește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta C. cu fondul cauzei.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea cererii de chemare în judecată.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă, apreciind că raportat la conduita părților de a da un mandat de reprezentare acestea au înțeles să dea eficiență clauzei din contractul de cesiune potrivit căruia acesta se rezoluționează de plin drept dacă prețul nu a fost plătit până la data de (...).
Deși contractul de cesiune se poate prelungi în situația în care sunt înregistrate acțiuni pe rolul instanței, se poate observa că acțiunea introductivă a fost înregistrată ulterior expirării termenului prevăzut în contract cu privire la plata prețului cesiunii.
Pe fondul cauzei solicită admiterea acțiunii introductive așa cum aceasta a fost formulată și obligarea pârâtei la emiterea deciziei de despăgubire. În opinia sa, raportat la practica C., termenul rezonabil în care aceasta trebuia să soluționeze dosarul a fost cu mult depășit.
Având în vedere că și-a exprimat poziția procesuală cu privire la excepția lipsei calității procesuale active reprezentanta reclamantului arată că nu mai insistă în cererea de amânare a pronunțării.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Reține că prin cererea înregistrată la data de (...) sub nr.(...) reclamantul K. G. prin mandatar B. K. Z. în contradictoriu cu C. C. pentru S. despăgubirilor a solicitat instanței a fi obligată pârâta la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire urmare a evaluării efectuate în conformitate cu dispozițiile L. nr.2. titlul VII pentru imobilul situat în C.-N. str. Călan nr.25; cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate s-a arătat că dreptul la despăgubire a fost stabilit în urma demersurilor începute din 2011 în baza deciziei nr.2904/(...) iar dosarul a fost înaintat pârâtei fiind înregistrat la aceasta sub nr.29527. Ulterior dat fiind solicitarea de a se emite titlul de despăgubire la (...) a primit de la S. comisiei un răspuns prin care se aducea la cunoștință că trebuie să se parcurgă procedura prevăzută de titlul VII al L. nr.2. respectiv să se analizeze legalitatea respingerii cererii de restituire în natură iar ulterior să se stabilească cuantumul conform raportului întocmit de evaluatori desemnați de comisie; ordinea solicitării este diferită; dosare transmise înainte de intrarea în vigoare a ordonanței nr.81 și după acesta iar dosarul său nu a fost repartizat analizării și transmiterii către evaluator astfel că doar ulterior acestei etape se va emite decizia..
Întârzierea înaintării dosarului evaluatorului în condițiile în care decizia de despăgubire a fost emisă din 2006 arată reclamantul este una nejustificată. L. nr.2. nu prevede un termen însă trebuie avută în vedere practica constantă a C. Europene a drepturilor omului privitoare la acordarea despăgubirilor în ipoteza unei privări de proprietate, acesta fiind necesar a fi realizată în așa fel încât să nu conducă la crearea unui al prejudiciu, mai precis la mărirea celui inițial. Termenul rezonabil se referă atât la durata procedurii preliminare cât și la timpul necesar finalizării procedurii judiciare iar statul are obligația de a organiza funcționarea sistemului puterilor sale în așa fel încât să răspundă cerinței pentru care persoana îndreptățită să poată beneficia în mod efectiv de protecția asigurată prin art.6 din C..
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului iar pe fond ca neîntemeiată. Astfel referitor la excepția invocată se arată că la acțiune nu a fost atașată procură de reprezentare nici împuternicirea avocațială iar coroborat cu prevederile contractului de cesiune prin care se cedează drepturile legale de restituire reclamantul nu are calitatea procesuală activă.
În privința fondului se arată că în cadrul procedurii reglementate de titlul VII din L. nr.2. sunt parcurse mai multe etape. În cauză a fost parcursă etapa transmiterii și înregistrării dosarelor iar în urma analizării s-a constatat că trebuie completate acte care să descrie suprafața imobilelor construcții demolate, materiale folosite la edificare anul construirii s.a. iar în vederea obținerii de informații s-a emis adresa 29527/C.C./(...). Cât privește etapa evaluării mai artă pârâta că aceasta este condiționată de completarea dosarului și de decizia nr.2817/(...) prin care s-a stabilit înregistrarea dosarelor și soluționarea în ordinea înregistrării. Adaptarea deciziei arătate nu încalcă principiul egalității în drepturi iar aceasta este interpretarea dată de prevederile art.16 prin decizia nr.1/1999 a C. C. De altfel se arată jurisprudența C. în materie de termen rezonabil stabilește anumite criterii precum complexitatea cauzei conduita reclamantului și cea a autorităților competente importanța litigiului criterii ce susțin aprecierile conform cărora nerespectarea termenului rezonabil la emiterea deciziei sunt neîntemeiate.
În plus ulterior efectuării raportului comisia va emite titlul.
Față de cele invocate examinând mai întâi excepția Curtea reține următoarele:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă). Fiind cel ce inițiază procesul reclamantul trebuie să justifice calitatea procesuală prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care își întemeiază pretenția. Prin demersul său reclamantul a invocat faptul că deține o dispoziție prin care i-au fost acordate despăgubiri, dosarul cu privire la acestea a fost înaintat de entitatea obligată de lege pârâtei, însă aceasta refuză a proceda la efectuarea operațiunilor instituite de L. nr.2.
Acest act normativ stabilește prin T. VII în sarcina pârâtei obligația după transmiterea și înregistrarea dosarului de a analiza, a evalua și a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire.
Se observă așadar că reclamantul justifică calitatea cerută în promovarea demersului.
Susține însă pârâta că nu există acte care să ateste că este îndreptățit la despăgubiri întrucât s-ar fi cesionat drepturile.
Atare susțineri nu pot fi primite deoarece există procură specială în sensul mandațarii prin art.68 C., cât și împuternicire avocațială, cerută de lege. În plus pe lângă faptul că actul invocat - contract cesiune - nu se relevă a fi fost comunicat în condițiile normelor în materie, contine și o clauză prin care se precizează că în măsura în care prețul de cesiune nu va fi achitat la termenul stabilit contractul se reziliază de drept. Ori prin procura autentică emisă se atestă nu doar intervenția clauzei ci revenirea la situația anterioară încheierii actului. Așadar față de cele rezultate din acte și raportat la temeiul evocat în contextul căruia a fost inițiat demersul excepția lipsei calității procesuale active se vădește nefondată și va fi respinsă.
Trecând astfel și la examinarea susținerilor părților pe fond Curtea reține următoarele:
În condițiile L. nr.10/2001 prin dispoziția nr.2904 emisă de P. municipiului C. la data de (...) a fost propusă acordarea de despăgubiri. D. a fost apoi înaintat pârâtei iar ulterior la solicitarea înaintării dosarului către evaluator a fost comunicat reclamantului că trebuie parcursă procedura ordinea fiind diferită în funcție de data înregistrării.
Față de cele relevate prin comunicare reclamantul susține că pârâta în mod nejustificat refuză rezolvarea cererii într-un termen rezonabil și fără luarea în considerare a jurisprudenței C..
Pârâta prin întâmpinare a susținut că refuzul nu poate fi considerat nejustificat întrucât soluționarea cererilor se face cu respectarea procedurii prevăzute de L. nr.2., în ordine cronologica și repartizarea în funcție de decizia luată la 2008.
Din cele expuse de părți se observă că obiectul cererii consta în verificarea legalității și temeiniciei refuzului în soluționarea dosarului înaintat pârâtei respectiv trimiterea către evaluator și emiterea deciziei din perspectiva dispozițiilor L. nr.2..
Astfel, prin T. VII al L. nr. 2. privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente adoptate în forma și procedura prevăzută de C. s-a reglementat regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, statuându-se, între altele, că legea se aplică și despăgubirilor propuse prin decizie motivat.
În vederea analizării și stabilirii cuantumului final al despăgubirilor care se acordă conform titlului arătat, actul normativ evocat a reglementat și constituirea în subordinea Cancelariei Primului Ministru a unei autorități administrative distincte cu denumirea de C. C. pentru S. D. care conform art. 13 mai sus relevat are, în principal, atribuții de a lua măsurile necesare aplicării legii și a dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea despăgubirilor.
Același act, în cuprinsul său, reglementează și procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor pe larg evocate și detaliate de pârâtă, prevăzând anumite termene de 60 de zile pentru predarea dosarelor, 10 zile de la adoptarea deciziilor/dispozițiilor sau, după caz, a ordinelor (art. 16 din T. VII al L. nr. 2.).
Din actul normativ enunțat rezultă că în operațiunea de administrare, respectiv organizare, legiuitorul a stabilit anumite termene rezonabile. Ca urmare și în soluționarea cererii vizând analizarea situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri în privința verificării legalității, transmiterea dosarului evaluatorului sau societății de evaluatori, implicit întocmirea raportului și emiterea deciziei, se impune soluționarea într-un termen rezonabil. În speță însă se constată că de la solicitarea adresată autorității îndrituite a trecut aproape un an și cererea nu a fost rezolvată urmare a modului defectuos, a justificărilor nerelevante fundamentate pe complexitate, număr de dosare. În speță însă se constată că de la solicitarea adresată autorităților în despăgubire și apoi de la emiterea deciziei și înaintarea dosarului au trecut mai mulți ani iar cererea nu a fost rezolvată urmare a modului defectuos de găsire a mijloacelor corespunzătoare soluționării dosarelor. Ori, această modalitate defectuoasă de aplicare și rezolvare este mult peste termenul rezonabil, iar din această perspectivă refuzul nu poate să nu fie considerat nejustificat. A statua altfel și a admite teza indusă de pârâtă înseamnă a omite disp. art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ce statuează că „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil al cauzei sale de către o instanță imparțială instituită de lege care va hotărî și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil"; precum și disp. art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. ce prevăd că
„orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale";. Ori, dreptul de creanță născut în favoarea reclamantei prin emiterea deciziei reprezintă o valoare patrimonială și are deci caracteristicile unui bun în sensul art. 1, iar în acest context, prin nesoluționarea în termen rezonabil a cererii privitoare la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, autoritatea administrativă încalcă reclamantului dreptul la respectarea bunurilor sale.
Evident, se apără autoritatea pârâtă prin aceea că nu este statuat un termen, iar dosarele au fost împărțite însă omite a avea în vedere că nu doar în condițiile art. 6 din C. ci și în condițiile L. nr. 2. are abilitatea să statueze și să concretizeze dreptul subiectiv dedus analizării de către reclamant dar și obligația legală de a găsi mijloacele necesare soluționării cererilor și de a exercita dreptul de apreciere privitor la procedura de soluționare în cadrul legii date de limitele drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Refuzul acestei autorități pe ideea neprecizării unui termen ,al complexității și împărțirii încalcă dreptul reclamantului la respectarea bunului în sensul definit de art. 1 din Protocolul nr. 1 al C.i și constituie un abuz ce nu poate fi acceptat din perspectiva termenului rezonabil. Dreptul la soluționare în termen rezonabil, garanție a unui proces echitabil, trebuie să fie prezent nu doar în cazul procedurii de contencios ci și în procedura prealabilă întrucât durata procedurii trebuie să includă și întârzierile imputabile autorităților administrative când, fără intervenția acestora nu se poate asigura realizarea dreptului recunoscut de lege. R., utilizând posibilitățile oferite de normele interne, a întreprins demersurile legale pentru realizarea dreptului său însă acest drept real s-a transformat într-un drept iluzoriu, în condițiile în care demersul său nu poate fi realizat cu respectarea principiului celerității procedurii ca și garanție înscrisă în normele arătate. Această întârziere imputabilă autorității care se prevalează de lipsa unui termen, de numărul mare de dosare, fără a găsi în același timp mijloace necesare realizării cu celeritate a demersurilor inițiate, poate să conducă la depășirea termenului rezonabil, depășire contrară dispozițiilor C.i și în cazul de față, când este vorba de durata unei proceduri administrative preliminare.
Prin urmare, plecând de la cele înscrise în convenție, susținerile reclamantului cu privire la nesoluționare în termen sunt întemeiate și urmează a fi admise.
Cât privește solicitarea de obligare la cheltuieli se reține că principiul instituit de art.274 C. este acela al culpei procesuale și al justificării cheltuielilor cu acte. În speță nu au fost depuse chitanțele aferente costului onorariului context în care cererea de obligare la cheltuieli nefiind dovedită va fi respinsă.
Așadar față de cele arătate în baza art.18 din L. nr.554/2004 a dispozițiilor L. nr.2. titlul VII Curtea va respinge excepția și va admite în parte hotărârea conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Respinge excepția invocată de pârâtă.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul K. G. cu domiciliul în C.-N. str. Einștei nr.13, ap.7, jud. C. în contradictoriu cu pârâta C. C. PENTRU S. D. DIN C. A. N. PENTRU R. P., cu sediul în B. C. F. nr.202, sector 1, având ca obiect obligare emitere act administrativ titlu de despăgubiri.
Obligă pârâta la emiterea în favoarea reclamantului a deciziei reprezentând titlu de despăgubire urmare a evaluării efectuate în conformitate cu dispozițiile L. nr.2. titlu VII.
Respinge cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată ca nedovedită.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
4 ex./(...)
