Sentința nr. 224/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 224/2012
Ședința publică din data de 21 martie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. H.
GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. V. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M., având ca obiect - refuz acordare drepturi conform Legii nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, constată lipsa părților de la dezbateri.
Se constată că în cauză se prezintă numita A. F., identificată cu BI seria BC nr. 3. .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită încuviințarea probei cu martori, respectiv audierea d-nei A. F..
Curtea, în urma deliberării, în temeiul art. 167 C.pr.civ. încuviințează cererea în probațiune formulată de către reclamantul B. V. privind audierea martorei A. F. cu privire la împrejurarea refugiului, apreciind că proba este utilă și pertinentă, putând duce la dezlegarea pricinii.
În conformitate cu dispozițiile art. 192, 193 și 196 C.pr.civ., Curtea procedează la audierea martorei A. F., a cărei declarație a fost consemnată și atașată la dosar, după citire și semnare.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.(...), reclamantul C. V. a solicitat în contradictoriu cu C. J. DE P. M., anularea hotărârii nr.945/(...) a acestei instituții și acordarea drepturilor cuvenite în temeiul Legii nr.1..
În motivare reclamantul a arătat că a avut calitatea de refugiat în perioada 1940 - 1945, retrăgându-se împreună cu familia din fața trupelor de ocupație maghiară din loc.S., jud.M., în loc.T. și A., jud.C..
Contestația nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea depusă pârâta C. J. de P. M., a solicitat respingerea contestației ca nelegală și netemeinică arătând în motivare că art. 1 din O. nr.1., prevede:
,, Beneficiaza de prevederile art.1 din O. 1., aprobata si modificata prin L. nr. 1., cu modificarile ulterioare, persoana, catatean roman, care in perioda regimurilor instaurate cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etice,,
S-a mai solicitat să se constate următoarele :
1. contestatorul nu se incadreaza in cazurile de persecutie din motive entice, situatii prevazute in art.1 din OG 1. aprobata prin L. nr.1.;
2. contestatoarul nu face dovada persecutiei din motive etnice cu nici unul din actele aratate in art.4 alin 1 din OG 1. aprobata prin L. nr.1.;
3. continutul sumar al declaratiilor martorilor date in fata notarului nu duc la concluzia existentei persecutiei asupra familiei contestatoarei;
4. Familia contestatorului nu a fost gasita in evidenta, cu persoane refugiate, in perioda 1940-1945;
5. Cele declarate de martori in fata notarului cu privire la perioada de refugiu sunt sumare
6. Comisia pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 1., aprobata prin L. nr.
1., modificată și completată, a considerat necesar a fi prezentat și alte documente pe baza cărora să se dovedească forma de persecutie pentru a se stabili calitatea de refugiat a reclamantului. Ori in cazul de fata documentele solicitate si prevazute de lege nu au putut fi prezentate de contestator, lipsesc aceste acte doveditoare.
Din cele expuse mai sus intimata consideră că hotărârea comisiei de respingere a cererii este corect si legal emisă.
Examinând acțiunea prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:
Analizând dispozițiile art. 1 din L. nr. 1., se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Cererea reclamantului trebuie raportată la contextul istoric si social ante si postbelic astfel încât se impun următoarele precizări:
După semnarea Dictatului de la V. din 30 august 1940, act impus
României de către G. și I. în favoarea Ungariei, armata maghiară a început ocuparea Ardealului de N., pe măsură ce armata română împreună cu instituțiile românești se retrăgeau din teritoriul cedat.
O dată cu intrarea armatei maghiare în teritoriul cedat, elementele revizioniște și șovine ale comunității maghiare din Transilvania au pus la cale, susținute logistic de către o parte din militarii maghiari, masacrarea populației românești.
Multe comune din județele Bihor, M., Mureș, Harhita și Covasna, cu populație majoritară română sau evreiască au devenit cu populație preponderent maghiară după ocupația horthystă.
Pe acest fundal istoric încărcat de represalii din partea trupelor maghiare, populatia de etnie evreiască din loc. S., com. S., jud. M. a încercat să se refugieze in zonele rămase neocupate, în spetă în jud.C., loc. T. și A.
Familiile reclamantului și ale martorilor audiați în cauză și-au parăsit gospodăriile în toamna anului 1940 , întorcându-se acasă doar in martie 1945.
Din declarațiile autentice ale martorilor M. S. -.,19 și P. T. -.,21 rezultă că în perioada octombrie 1940 - martie 1945, din cauza persecuțiilor din motive etnice, familia reclamantului s-a refugiat din localitatea S., com. S., județul M. în localitățile T. și A. județul C., din motive de persecuție etnică.
În virtutea principiului nemijlocirii, consacrat în art. 129 alin 4-6 C.p.c.,
Curtea a procedat la audierea directă a martorilor A. G. -. și A. F. -. din declarația cărora rezultă că familia reclamantului împreună cu familiile martorilor s-au refugiat în perioada septembrie 1940 - martie 1945, ca urmare a persecuțiilor etnice, din localitatea S., com. S. în localitatea T. respectiv A.
Chiar dacă, la momentul refugierii din calea trupelor de ocupație, atât reclamantul cât si martorii erau minori, evenimentele istorice s-au imprimat nu doar in memoria colectivă ci si în amintirea lor.
De asemenea, după întoarcerea din refugiu, realitățile războiului au fost mult timp disecate de către cei care au avut de suferit de pe urma lui, unele fapte, întâmplări limpezindu-se și întipărindu-se definitiv în memoria martorilor.
Nu li se poate astfel imputa martorilor că erau ,,prea tineri,, la data producerii evenimentelor respectiv ,, prea bătrâni,, la data depunerii mărturiilor în prezenta cauză.
Pe de-o parte, așa cum am arătat, realitățile traumatizante trăite de aceste persoane în perioada războiului i-au împiedicat pe aceștia, chiar copii fiind la acea dată, să le uite iar pe de altă parte, au trecut suficient de mulți ani de la evenimente pentru ca întreaga populație contemporană lor sa fie îmbătrânită.
De altfel, martorei A. F. i s-au recunoscut de Curtea de A. C. drepturile prevăzute de L. nr.1..
Pentru aceasta, instanța a avut în vedere că s-a dovedit situația de refugiat a reclamantului, care, potrivit probațiunii testimoniale, a suferit persecuții pe considerente etnice datorită cărora a fost nevoită să se refugieze din localitatea S. în localitățile T. și A., jud. C..
Art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor O. nr. 1. prevede că persoana strămutată este aceea care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.
Esențial, în speță, este faptul că reclamantul a fost nevoit să părăsească localitatea de domiciliu și a făcut dovada că a suferit prejudicii în urma refugierii forțate, motiv pentru care, excluderea sa de la beneficiul acordat de lege refugiaților este nelegală.
În consecință, acțiunea reclamantului este întemeiată, urmând să se dispună anularea hotărârii emise de pârâtă, care va fi obligată să-i recunoască reclamantului calitatea de persoană refugiată în perioada 1 octombrie 1940 -
15 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O. nr. 1., aprobată prin L. nr. 1., cu modificările ulterioare, începând cu data de (...).
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. V. împotriva pârâtei C. J. DE P. M. și, în consecință:
Dispune anularea Hotărârii nr. 945/(...) a CASEI JUDEȚENE DE P. M..
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 1 octombrie 1940 -15 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr. 1. aprobată prin L. 1. cu modificările ulterioare, începând cu data de (...).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. H. D. C.
THRED./M.H./4 EX./(...)
