Sentința nr. 232/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
S. CIVILĂ NR. 232/2012
Ședința a 23 M. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. DE I. T. S. în contradictoriu cu pârâții A. N. DE A. F., pârât C. DE S. A P. ÎN I. DIN C. A., pârât P. A. N. DE A. F., având ca obiect anulare act administrativ decizie de numire administrator judiciar provizoriu.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 16 martie
2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de
ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. DE I. T. S. în contradictoriu cu pârâții A. N. DE A. F., C. DE S. A P. ÎN I. DIN C. A., P. A. N. DE A. F., se solicită anularea deciziei Direcției General Juridice - C. de selecție din cadrul A. emisă în (...), privind desemnarea administratorului judiciar al SC H. SA B. anularea anunțului din buletinul Procedurilor de I. privind schimbarea administratorului judiciar al SC H. SA B. suspendarea executării actelor administrative evidențiate mai sus până la soluționarea irevocabilă a cauzei; admiterea excepției de nelegalitate a art.2 alin.3 lit.b și d din
Ordinul Președintelui A. nr.1. să se constate că oferta depuse de către C. de I. T.
S. este câștigătoare și în consecință să fie obligată pârâta la emiterea unei decizii în acest sens .
În motivarea demersului judiciar reclamanta a relevat că Decizia Direcției General Juridice - C. de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A. din data de (...) prin care a fost declarată câștigătoarea licitației M. R. L. I. S. este nelegală întrucât criteriile folosite în determinarea ofertei câștigătoare nu respectă principiile transparenței, obiectivității și al echilibrului în activitatea administrației. Deoarece criteriile folosite pentru alegerea practicianului în insolvență care va fi propus administrator judiciar a debitoarei SC H. SA nu conțin suficiente garanții împotriva aplicării arbitrare, procedura licitației desfășurată în conformitate cu acestea este nelegală, iar remediul care se impune este înlăturarea lor din algoritmul de calcul al punctajului .
Pârâții prin întâmpinarea formulată s-au opus admiterii acțiunii.
Deliberând Curtea reține următoarele:
Cu titlu preliminar:
Pârâta A. N. de A. F. a relevat că P. A. N. de A. F. și C. de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A. nu au calitate procesuală pasivă.
În susținerea acestei excepții s-a relevat că pârâta C. de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A. nu este un organ de sine stătător, nu are personalitate juridică și prin urmare nu i se poate recunoaște dreptul de a sta în proces în această calitate.
S-a susținut că în prezenta pricină are calitate procesuală pasivă doar A. ca organ emitent al actului atacat.
Curtea reține caracterul nefondat al acestor excepții.
Pe de o parte, s-a apreciat că P. A. are calitate procesuală pasivă. Calitatea procesuală pasivă a acestui pârât este neîndoielnică și derivă din calitatea de emitent al actului administrativ cu caracter normativ în privința căruia s-a invocat excepția de nelegalitate de care depinde soluționarea întreagă a pricinii.
Pe de altă parte, Curtea reține că C. de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A., deși nu are personalitate juridică, are capacitate de drept administrativ. Prin urmare, putea sta în judecată în calitate de pârât tot în considerarea calității sale de emitent al actului administrativ atacat, în materia contenciosului administrativ fiind lipsită de relevanță împrejurarea că pârâta nu are personalitate juridică, esențial fiind ca aceasta să acționeze în regim de putere publică, pentru satisfacererea unui interes legitim public, cerință care în speță este îndeplinită.
Prin S. civilă nr. 1891 pronunțată la data de (...), în dosarul nr. (...), aflat pe rolul T. B., Secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta a fost numită în calitate de administrator judiciar provizoriu al SC H. SA.
U., A. a organizat o licitație în vederea desemnării unui nou practician în insolvență pentru a fi propus în calitate de administrator judiciar al SC H. SA.
R. a depus o ofertă în vederea participării la această licitație. Prin
Decizia Direcției General Juridice - C. de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A. adoptată la (...) a fost declarată câștigătoare oferta depusă de practicianul în insolvență M. R. L. I. S..
Prin adresa 825.979 din (...), A. a comunicat reclamantei rezultatul procedurii de selecție ,punctajul acordat ofertei depuse de reclamantă , respectiv punctajul obținut de oferta câștigătoare, în funcție de criteriile stabilite prin O. nr. 1..
R. a obținut 5 de puncte (25 puncte pentru - onorariu lunar; O puncte pentru - onorariu de succes; 15 puncte - pentru numărul de personal; 15 puncte pentru - strategia de lichidare; 10 puncte pentru - colaborarea cu organul fiscal) iar ofertantul M. R. L. I. S. a câștigat licitația, acumulând 70 de puncte (25 puncte pentru - onorariu lunar; 10 puncte pentru - onorariu de succes; 15 puncte pentru - numărul de personal; 15 puncte pentru - strategia de lichidare; O puncte pentru - colaborarea cu organul fiscal).
R. a formulat în temeiul art. 7 din L. nr. 554/2004 plângere prealabilă împotriva deciziei luată de A., înregistrată sub nr. 10012/(...) contestând rezultatul selecției organizate și solicitând revocarea deciziei luate de C. de selecție a practicieni lor în insolvență agreați de A., anularea actului prin care a fost desemnată câștigătoare oferta depusă de către M. R. L. I. S. și declararea câștigătoare a ofertei pe care a depus-o.
În cadrul ședinței din (...), C. de selecție a practicienilor în insolvență din cadrul pârâtei a respins contestația formulată, apreciind că aceasta nu este întemeiată.
Prin adresa nr. 1102996/(...), C. i-a adus la cunoștință considerentele în baza cărora a fost respinsă plângerea formulată.A., atât prin oferta declarată câștigătoare, cât și prin cea depusă de societatea subscrisa s-a preconizat finalizarea procedurii de recuperare a creanțelor fiscale în același interval de timp, respectiv 6 luni. Conform A., departajarea ofertelor s-a făcut însă în funcție de măsurile concrete ce urmau a fi luate în derularea procedurii, precum și a termenelor de aducere la îndeplinire a acestora.
R. a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 alin 3 lit.d, art.2 alin
3 lit.b din O. nr.1..
Excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 alin 3 lit.d din O. nr.1. este admisibilă pentru următoarele considerente:
Art. 4 alin. (1) din L. 554/2004 a contenciosului administrativ stabilește condițiile de admisibilitate a excepției de nelegalitate. A., actul a cărui legalitate este contestată trebuie să fie un act administrativ de care depinde soluționarea fondului cauzei .Prima condiție nu ridică probleme întrucât trăsăturile actului administrativ, așa cum a fost el definit prin art. 2 alin. (1) lit. c) din L. cadru a contenciosului administrativ, se regăsesc în totalitate în OP A. nr. 1.. A., acesta este un act unilateral, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legi sau executării în concret a legii.
Legătura cu fondul cauzei este de asemenea evidentă întrucât licitatia în vederea desemnării unui practician în insolvență pentru a fi propus în calitate de administrator judiciar al SC H. SA a fost organizată în temeiul prevederilor din O.
1.. A., o eventuală eliminare a prevederilor art. 2 alin. (3) lit. d) al O. 1. din soluționarea prezentei cauze, și anume, a criteriului strategiei de lichidare, ar avea indubitabil consecințe cu privire la punctajul obținut de către participanții la licitație putând determina un nou clasament al ofertelor.
Curtea mai reține că art. 2 alin. (3) lit. d) a fost anulat prin S. civilă nr.
3717/(...) pronunțată de Curtea de A. B., soluție menținută de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 5662/(...), pronunțată în dosar nr. (...). Această circumstanță însă nu este în măsură să ducă la inadmisibilitatea excepției invocate de reclamantă. A., art. 23 din L. 554/2004 dispune că hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a dispus anularea în tot sau în parte a unui act administrativ cu caracter normativ au putere numai pentru viitor; prin urmare, anularea de către instanța supremă a prevederii care impune criteriul ;.,.strategiei de lichidare nu poate fi invocată în mod direct în prezentul litigiu, aceasta având loc după ce a fost organizată licitația în vederea desemnării unui practician în insolvență pentru a fi propus în calitate de administrator judiciar al SC H. SA.
La data la care reclamanta a participat la licitație, art. 2 alin. (3) lit. d) din O. 1. producea efecte depline, strategia de lichidare fiind unul din criteriile avute în vedere pentru desemnarea ofertei câștigătoare. În aceste condiții, existența interesului reclamantei în invocarea acestei apărări pe calea excepției de nelegalitate subzistă. Respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate ar duce la încălcarea de acces la justiție, stabilit atât prin art. 21 din Constituția României, cât și prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului
.Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.) a statuat că respectarea dreptului de acces la justiție presupune ca acesta să fie unul eficace, adică să permită oricărei persoane să își satisfacă, în mod real, interesele în fața instanței. O procedură în urma căreia cauza nu ar fi analizată în mod complet de către judecător nu este una care să realizeze condiție eficacității accesului la justiție.
În aceste circumstanțe, respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate ar duce la încălcarea dreptului de acces la justiție așa cum a fost el statuat prin jurisprudența C. R. nu ar avea la dispoziție o altă modalitate prin care să solicite instanței înlăturarea vătămării produse prin nelegalitatea art. 2 alin. (3) lit. d) din O. 1. contestat căci acțiunea în anulare a acestei prevederi nu mai este posibilă, aceasta fiind deja anulată printr-un act jurisdicțional ce se bucură de virtutea imutabilitpții. Prin urmare, excepția de nelegalitate rămâne singura procedură prin care reclamanta ar putea eventual obține repararea prejudiciului ce pretinde că i-a fost cauzat în timpul cât acesta prevedere nelegală producea efecte juridice.
Excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 alin 3 lit.d din O. nr.1. este fondată pentru următoarele considerente
Licitația pentru determinarea unui practician în insolvență care să recupereze creanțele fiscale de la SC H. SA a fost organizată în temeiul Ordinului Președintelui A. nr. 1. privind procedurile de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A.
Art. 2 alin. (3) lit. d) al acestui ordin prevede că unul din criteriile pentru determinarea practicianului în insolvență care va fi propus judecătorului sindic va fi strategia de reorganizare și/sau lichidare, cu program în timp.
Așa cum corect s-a statuat pe cale jurisprudențială acest criteriu nu îndeplinește cerința previzibilității impusă atât de jurisprudența C., cât și de legislația internă( a se vedea în acest sens S. civ. nr. 3717/(...) pronunțată de C. A. B. menținută prin. Dec. civ. nr. 5662/(...) pronunțată în dos nr. (...)).
Elementele silogismului judiciar care stau la baza acestei jurisprudențe sunt în deplină concordanță cu opinia împărtășită de Curte în materia litigioasă dedusă judecății. Prin urmare Curtea se va limita la simpla lor redare. „Jurisprudența C. a stabilit că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă claritate astfel încât sa permită oricărei persoane să își corecteze conduita. Totodată, art. 34 alin 1 din L. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă dispune că "actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie ". Or, din analiza art. 2 alin. (3) lit. d) din O. nr. 1. rezultă fără echivoc că această cerință esențială a legii nu este respectată";…."un ordin menit a stabili criterii ușor cuantificabile, în vederea determinării, în mod transparent, a practicienilor în insolvență agreați, având ca rațiune primordială sporirea eficienței cheltuirii fondurilor publice și stimularea practicienilor în insolvență care au dovedit preocupare pentru protejarea intereselor creditorilor (implicit ale statului, în calitate de creditor), acordă, în cazul marilor creditori, un punctaj foarte mare pentru un criteriu de maximă generalitate (strategie), care nu este însoțit de nici un algoritm sau mod de calcul, cel puțin orientativ, și de nicio garanție că ipoteticii practicieni candidați vor avea acces, în egală măsură, la datele absolut necesare, în privința societății aflate în insolvență, pentru edificarea strategiei ";…";criteriul în discuție, deschide, indubitabil, calea arbitrariului din partea autorității fiscale, în desemnarea practicienilor în insolvență agreați, tocmai în cazul contribuabili/ar "care au creanțe fiscale mai mari sau egale cu 10.000.000 lei ", unde transparența și rigoarea ar trebui să fie maxime " .
Prin urmare, art. 2 alin. (3) lit. d) din O. nu îndeplinește cerința previzibilității normelor juridice întrucât nu conține suficiente garanții împotriva aprecierii arbitrare a administrației. În consecință, acest criteriu al strategiei de lichidare trebuie înlăturat de la soluționarea prezentei cauze, cu consecința diminuării punctajului obținut de către toți participanții la licitație.
Excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 alin 3 lit.b din O. nr.1. este fondată pentru următoarele considerente
Art.2 alin.(3) lit.. b) dispune că "pentru contribuabilii care au creanțe fiscale mai mari de 10.000.000. lei, C. va efectua o selecție pentru desemnarea practicianului care va fi propus judecătorului sindic de către organul fiscal, având în vedere următoarele criterii: (..) b) onorariul de succes solicitat de practician" iar Anexa 1, pct. 2.1 prevede modul în care va fi acordat punctajul pentru acest criteriu, și anume cel mai mic onorariu de succes aplicat procentual pentru sumele obținute prin valorificarea bunurilor va fi punctat cu 25 puncte, cu pas de scădere de 5 puncte pentru ceilalți ofertanți, în ordinea crescătoare a valorii onorariului.
Criteriul reglementat de această normă este nelegal întrucât nu respectă principiul proporționalității între scopul urmărit de administrație, satisfacerea interesului public, și mijloacele utilizate pentru realizarea acestuia. A., condiția ca actul administrativ să fie emis în interes public se traduce în cazul dat în obligația administrației de a propune judecătorului sindic numirea ca lichidator a acelei persoane fizice sau juridice care să satisfacă cel mai bine interesul public. Prin urmare, în vederea realizării acestui scop, criteriile pentru selectarea practici anului în insolvență trebuie să fie transparente, obiective și echilibrate. Un criteriu care ar putea avantaja un ofertant și dezavantaj a un altul, într-un mod obiectiv, indiferent de comportamentul lor, reprezintă de fapt un exces de putere, care trebuie sancționat de către instanță.
Criteriul onorariului de succes și modul în care se acordă punctajul în cazul acestuia nu respectă aceste cerințe întrucât pune ofertantul într-o poziție în care nu poate determina în mod obiectiv care va fi punctajul obținut, căci cuantumul acestuia este total străin de comportamentul lui. Or, această situație este deosebit de gravă și prin prisma faptului că acest criteriu reprezintă 25% din punctajul final, o eventuală depunctare fiind foarte greu de recuperat la celelalte criterii. Algoritmul de acordare a punctajului aferent criteriului onorariului de succes este contrar principiului proporționalității fiind în mod vădit neechilibrat.
Factorul care determină punctajul obținut la acest criteriu este în realitate numărul de participanți la licitație. Î. punctajul se acordă în ordine descrescătoare, pornind de la 25 de puncte, cu pas de scădere de 5 puncte, în funcție de cuantumul onorariului, în ipoteza în care la licitație ar participa, de exemplu, 10 practicieni în insolvență, 5 dintre aceștia ar lua cu siguranță punctajul O, indiferent de diferența dintre valorile concrete a onorariilor de succes ale acestora și cele ale ofertanților care au obținut un punctaj diferit de o.
Mai mult, aceeași ofertă ar putea obține punctajul maxim sau O puncte, în funcție de circumstanțe care sunt străine de conținutul concret al acesteia.
Exemplul dat de reclamant este de altfel relevant și anume , o ofertă care ar conține un onorariu de succes de 1 % ar putea obține 25 de puncte dacă celelalte oferte ar presupune un onorariu de 1,1 %, 1,2% etc. Aceeași ofertă însă ar puntea obține O puncte dacă mai există 5 ofertanți care au propus un onorariu de 0,9% până la 1 %. Chiar analizând situația din prezenta speță se poate observa că dacă ar mai fi participat la licitație încă doi practicieni în insolvență cu un onorariu de succes de până .S 0,5%, oferta care a fost declarată câștigătoare ar fi obținut O puncte la acest criteriu, iar reclamanta ar fi putut obține un punctaj care îi permitea adjudecarea primei poziții..
Ceea ce accentuează consecințele injuste ale acestui mod de acordare a punctajului este faptul că punctajul obținut la criteriul onorariului de succes reprezintă 25% din punctajul final. A., în situația în care o ofertă cu un onorariu de succes mai ridicat, dar cu un plan de lichidare foarte profesionist, ar obține punctajul O la acest criteriu, ar fi imposibil pentru ofertant să recupereze diferența și să câștige licitația. Or, satisfacerea interesului public proclamă eficiența și profesionalismul sporit al particularilor cu care colaborează cu administrația, criteriu care nu trebuie să fie depășit de cel financiar.
Stabilirea unui procent mai ridicat al onorariului de succes (în condițiile în care acesta se percepe din sumele obținute din valorificări și recuperări de creanțe) nu reprezintă în mod neapărat o ofertă mai puțin avantajoasă pentru A. Nu trebuie minimalizată posibilitatea ca un lichidator care acționează cu profesionalism și pe baza unei serioase experiențe în domeniu , chiar dacă percepe un onorariu de succes mai ridicat, să satisfacă mai bine interesele creditorilor prin potențialul de valorificare a creanțelor de o manieră mult mai avantajoasă. Exemplul dat de reclamantă este și de această dată relevant și anume :. un lichidator reușește să valorifice aceleași creanțe la o sumă de
100.000 euro contra unui onorariu de succes de 5%, interesele creditorului sunt în mod cert mai bine satisfăcute decât dacă un alt lichidator percepe un onorariu de succes de doar 0,5%, dar valorifică aceleași creanțe la o sumă de 50.000 euro. În exemplul dat, este adevărat că onorariul achitat lichidatorului este de 5000 euro, dar suma recuperată de către creditor este de 95.000 euro. În ipoteza alegerii unui lichidator ce practică onorarii cu mult mai mici, cheltuiala cu onorariul este, în exemplul dat de doar 250, dar și suma recuperată de către creditor este de doar 49.750 euro.
Mai mult, punctând cel mai bine cele mai mici onorarii solicitate se poate susține că se distorsionează libera concurență între practicienii în insolvență, fiind favorizați cei care practică onorarii reduse, chiar dacă nu dovedesc că pot gestiona procedurile complexe pe care le presupune de cele mai multe ori recuperarea creanțelor fiscale.
Pentru aceste motive, Curtea consideră că excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 alin 3 lit.b din O. nr.1. este fondată.
În consecință Decizia Direcției General Juridice - C. de selecție a practicienilor în insolvență agreați de A. din data de (...) prin care a fost declarată câștigătoarea licitației M. R. L. I. S. este nelegală întrucât criteriile folosite în determinarea ofertei câștigătoare nu respectă principiile transparenței, obiectivității și al echilibrului în activitatea administrației. Deoarece criteriile folosite pentru alegerea practicianului în insolvență care va fi propus administrator judiciar a debitoarei SC H. SA nu conțin suficiente garanții împotriva aplicării arbitrare, procedura licitației desfășurată în conformitate cu acestea este nelegală, iar remediul care se impune este înlăturarea lor din algoritmul de calcul al punctajului.
Curtea reține însă că sunt inadmisibile cererile privitoare la: suspendarea executării actelor administrative atacate, anularea anunțului BPI privind schimbarea administratorului judiciar al SC H. SA, declararea drept câștigătoare a ofertei depuse de reclamantă.
Aceste solicitări nu se circumscriu sferei contenciosului administrativ, pentru atacarea lor existând o altă procedură reglementată de L. nr. 8..
Nominalizarea administratorului judiciar constituie într-o primă etapă prerogativa judecătorului sindic care potrivit art. 19 din L. insolvenței are prerogativa desemnării în mod provizoriu a practicianului în insolvență până la prima adunare a creditorilor. U. acestui moment desemnarea administratorului sau lichidatorului judiciar ori confirmarea administratorului judiciar provizoriu este atributul exclusiv al masei credale. Decizia acestui organ deliberativ fiind susceptibilă de cenzură pe considerente de nelegalitate în concordanță cu dispozițiile art. 19 alin. 3 din același act normativ. Se impune a fi subliniat că creditorul care deține 50% din valoarea totală a creanțelor poate decide desemnarea administratorului sau lichidatorului judiciar ori confirmarea administratorului judiciar provizoriu sau după caz lichidatorului provizoriu, fără consultarea adunării creditorilor. În prezent nu se cunoaște care este stadiul procedurii insolvenței, dar, în mod evident, solicitarea de anulare parțială a anunțului din buletinul procedurilor de insolvență privind schimbarea administratorului judiciar al SC H. SA B. și suspendarea executării actului atacat până la soluționarea irevocabilă a cauzei sunt inadmisibile. S-a reținut că, art. 19 alin. 3 din L. nr. 8. nu instituie un control al excesului de putere ci doar unul de legalitate strictăastfel că nu întrunește garanțiile constituționale prevăzute la art. 126 alin. 6. R. afirmă că procedura reglementată de art. 19 din L. insolvenței nu întrunește garanțiile de accesibilitate cvasi-nelimitată sub aspectul calității procesuale active, garanții de procedură privitoare la existența unui termen rezonabil și atribuții extinse de cenzură cum este controlul pentru exces de putere. În esență, se arată că această procedură se caracterizează printr-o accesibilitate limitată sub aspectul calității procesuale active, nu este însoțită de garanțiile de procedură referitoare la termenul rezonabil întrucât termenul instituit acela de 3 zile este nerezonabil și nu curge de la data comunicării ori luării la cunoștință a actului, ci de la publicarea lui, în timp ce controlul judiciar este unul extrem de restrâns fiind raportat strict la cerințele de legalitate.
Teza evocată de reclamant, aparent seducătoare, nu poate fi primită.
Procedura insolvenței este o procedură concursuală care „administrează și gestionează"; mai multe categorii de interese în scopul acoperirii pasivului debitorului aflat în insolvență.
Celeritatea este cerința primordială a acestei proceduri speciale acesta fiind și considerentul pentru care legiuitorul a instituit o serie de mecanisme care să permită realizarea acestui deziderat. Evident, clarificarea unor raporturi juridice și asanarea din această perspectivă a raporturilor constituite între profesioniști, dar și a mediului de afaceri reprezintă și este fără îndoială un obiectiv de interes public care se impune a fi menajat cu precădere în detrimentul oricăror alte interese de ordin privat. Acest obiectiv justifică poziția extrem de fragilă a creditorilor minoritari în procedură, instituirea unor termene speciale pentru exercitarea controlului de legalitate, precum și atribuțiile exprese ale organelor judiciare. Curtea reține însă că o protecție eficientă a dreptului de care reclamanta se prevalează se poate obține doar pe calea unei acțiuni în despăgubiri exercitată în contextul art. 19 din L. nr. 554/2004. Cererea privind anularea anunțului din buletinul procedurilor de insolvență privind schimbarea administratorului judiciar al SC H. SA B. și cea de suspendare a executării actelui atacat ar interfera în mod inadmisibil cu procedura insolvenței și ar pune în pericol stabilitatea procedurii și interesul colectiv al masei credale. Din această perspectivă interesul individual de care se prevalează reclamanta se impune a fi sacrificat cu atât mai mult cu cât o protecție a dreptului invocat se poate realiza printr-o cerere de acordare de despăgubiri.
Cererea prin care reclamanta a solicitat să se constate că oferta depusă de C. de I. T. este câștigătoarea licitației organizată de A., cu consecința obligării pârâtei la emiterea unei decizii în acest sens se impune a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Criteriile de selecție care nu au fost invalidate sunt insuficiente pentru asigurarea obiectivului de departajare. O. procedură de selecție trebuie să aibă la bază criterii clare, transparente, care să asigure accesul participanților în condiții de egalitate , să permită o competiție deschisă bazată pe competență și profesionalismul.
Așa fiind în temeiul art. 18, 4 din L. contenciosului administrativ Curtea va admite excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 alin 3 lit.d, art.2 alin 3 lit.b din O. nr.1. și va în parte acțiunea în sensul anulării deciziei CSPIA de A. emisă la (...) privind desemnarea administratorului judiciar al SC H. SA B.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. DE S. A P. ÎN I. DIN C. A. și P. A. N. DE A. F..
Admite excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 2 alin 3 lit.d, art.2 alin 3 lit.b din O. nr.1..
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. DE I. T. S. cu sediul în C.-N., str.Ion B. D. nr.74, parte, jud.C. în contradictoriu cu pârâții A. N. DE A. F., cu sediul în B., str.A. nr.17, sector 5; C.
DE S. A P. ÎN I. DIN C. A. cu sediul în B., str.A. nr.17, sector 5; P. A. N. DE A. F. cu sediul în B., str.A. nr.17, sector 5 și în consecință:
Anulează Decizia CSPIA de A. emisă la (...) privind desemnarea administratorului judiciar al SC H. SA B.
Respinge ca inadmisibile cererile privitoare la: anularea anunțului BPI privind schimbarea administratorului judiciar al SC H. SA, declararea drept câștigătoare a ofertei depuse de reclamantă, suspendarea executării actelor administrative atacate.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 martie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER
S. AL H. A. B. red.S.Al H./A.C.
6 ex. - (...)
