Sentința nr. 251/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)/a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI F.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 251/2012
Ședința publică de la 30 M. 2012
Completul compus din: Grefier A. B.
S-a luat în examinare excepția de nelegalitate a D. de licență seria A nr.0051677 eliberată de U. S. H., excepție invocată din oficiu de către instanța investită cu soluționarea acțiunii formulate de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârât S. CU C. I-V. D.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția de necompetență materială a Curții de A. C. în soluționarea cauzei, raportat la emitentul actului supus controlului de legalitate.
Curtea rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței materiale.
CURTEA
Prin încheierea din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a dispus sesizarea Curții de A. C. cu soluționarea excepției de nelegalitate a diplomei de licență seria A nr 0051677.
S-a suspendat judecata cauzei până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate a diplomei de licență și a suplimentului la diploma de licență. Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Avand in vedere ca in cauza de fata, argumentul esential invocat de catre reclamanta in sustinerea pretentiilor sale este acela potrivit caruia a absolvit studii superioare de specialitate care o califica pentru a beneficia de incadrarea in functia de profesor pentru ciclul primar iar proba acestor afirmatii se face prin depunerea la dosar a diplomei de licenta seria A nr
0051677 emisa de M. E. si U. „. H. din B. aceasta instanta a constatat ca este absolut necesar a se analiza de către instanța de contencios administrativ competentă caracterul legal sau nelegal al acestui act administrativ în raport cu prevederile hotărârilor de guvern, succesive, privind instituțiile autorizate și acreditate să funcționeze ca instituții de învățământ superior și cu privire la specializările și formele de învățământ autorizate provizoriu sau, după caz, acreditate, respectiv HG nr. 9., HG nr. 9., HG nr. 6., HG nr. 1. și în raport cu dispozițiile art. 15 și art. 103-117 din L. nr. 84/1995 a învățământului, dispoziții legale care au incidență asupra instituțiilor de învățământ particular autorizate sau acreditate să funcționeze
și cu privire la specializările și formele de învățământ pe care acestea le pot organiza.
Legalitatea sau nelegalitatea acestei diplome de licență și a suplimentului la diploma de licență trebuie stabilită având în vedere că diploma a fost eliberată ca urmare a studiilor efectuate de către reclamantă la forma de învățământ la distanță în cadrul Univ. S. H., Facultatea de S. - P.
P. a apreciat că diploma este nelegală, schimbând încadrarea reclamantei din profesor în învățător, prevalându-se de nelegalitatea acestei diplome de licență iar reclamanta contestă această încadrare și solicită repararea pagubelor materiale și morale, inclusiv repunerea sa în situația anterioară. S- a apreciat de către pârât că studiile efectuate de către reclamantă la forma de învățământ la distanță în cadrul Univ. S. H., Facultatea de S. - P. nu au fost acreditate ori autorizate provizoriu așa cum au fost cele desfășurate la forma de învățământ la zi, acestea din urmă fiind autorizate prin HG nr. 9., astfel că diploma de licență deținută de către reclamantă nu are valoare juridică și nu îi permite acesteia exercitarea funcției de profesor.
Pentru aceste motive, în baza art. 4 din L. nr. 554/2004, instanța a invocat excepția de nelegalitate a diplomei de licență seria A, nr. 0051677 în raport cu prevederile HG nr. 9., HG nr. 9., HG nr. 6., HG nr. 1., art. 15 și Capitolul XI privind Î. particular din L. nr. 84/1995 a învățământului, respectiv art. 103-117.
In temeiul art. 10 din L. nr. 554/2004 instanta a dispus sesizarea
Curții de A. C. cu soluționarea excepției de nelegalitate, urmând a suspenda judecata până la soluționarea acestei exceptii.
La data de (...) a fost înregistrat dosarul la Curtea de A. C. pentru a soluționa excepția de nelegalitate invocată de prima instanță.
La data de (...) intimata - emitentă a înscrisurilor a căror excepție se invocă, U. „. H. B. a formulat întâmpinare prin care premergator apararilor sale a formulat concluzii cu privire la exceptia necompetentei materiale invocate in prezenta cauza, pe care solicită instanței a o respinge pentru urmatoarele considerente:
Din redactarea art.10 din Leg.554/2004, modificata si completata prin
L. nr.262/2007, avandu-se in vedere caracterul complex al litigiilor de contencios administrative, s-au prevazut reguli stricte pentru stabilirea competentei materiale si teritoriale. Din coroborarea dispozitiilor art.10 alin (1) si (2) din Leg.554/2004, cu cele ale art.2.pct.1 lit.d, art.3 pct.I,3 si art.4 pct.1 C.proc.civ., rezulta ca legiuitorul a inteles sa stabileasca competenta materiala a instantelor de contencios administrative in mod distinct si dupa anumite criterii.
Primul criteriu este cel al rangului, respective al pozitiei autoritatii publice emitente sau dupa caz competente sa incheie actul administrative dedus judecatii, in sistemul organelor administratiei publice, iar cel de-al doilea criteriu este cel valoric. Potrivit primului criteriu, Leg.554/2004, stabileste ca tribunalele administrative - fiscale sunt competente sa solutioneze in fond litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritati publice locale si judetene. Pentru actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, competenta in fond apartine sectiilor de contencios administrative si fiscal ale curtilor de apel.
Aceasta este o competenta materiala generala, care se aplica numai daca nu este prevazuta o alta competenta printr-o lege organic speciala
Avand in vedere ca M., E. A. P. C., iar diploma de licenta a carei nelegalitate se invoca, a fost emisa cu avizul si sub egida acestei autoritati, competenta de solutionare a cauzei apartine Curtii de A. C., drept pentru care solicită sa se respingă aceasta exceptie.
Prin întâmpinare se solicită a se constata ca reclamanta a absolvit cursurile Facultatii de S.-P., din cadrul U. S. H., cu durata studiilor de 3 ani, promotia 2008, invatamant la distanta,conform diplomei de licenta seria A nr.005I677, emisa cu aprobarea si sub egida M., in conformitate cu prevederile Ordinului M. nr.2284 din 28 septembrie 2007.
Învederează faptul ca și-a indeplinit obligatiile legale fata de reclamanta, in sensul ca, dupa finalizarea completa a studiilor si sustinerea examenului de licenta, la cererea acesteia, a eliberat D. de L. seria A nr.00SI677, cu nr. de eliberare 20736/(...), precum si Suplimentul la D. de absolvire a studiilor, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor si cu prevederile din Ordinul M. m.2284 din 28 septembrie 2007.
Pârâta U. S. H., a fost infiintata prin L. nr.443 din 5 iulie 2002, ca persoana juridica de drept privat si de utilitate publica, parte a sistemului national de invatamant.
Potrivit dispozitiilor art.60 (1) din L. nr.84/1995,"activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: zi, cu frecventa redusa si la distant. F. de invatamant seral, cu frecventa redusa si la distant pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri de zi" U. S. H. avand invatamant la ZI,FR,ID acreditat/. prin HG nr.940/2004 a procedat legal.
Totodata mai arată ca diploma de absolvire a invatamantului superior a fost eliberata in conditiile Legii invatamantulul nr.84/199S si conform prevederilor art. 60(3):" Diplomele eliberate de institutiile de invatamant superior in conditiile legii, pentru aceeasi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de invatamant absolvita ".
De asemenea, art.3 ,alin.(3), din L. nr.88/1993, cat si art.29 alin.(3) din Leg.87/2006, stabilesc ca evaluarea si acreditarea se fac la nivelul structurilor institutionale pentru fiecare program din ciclul de licenta care conduce la o calificare universitara distincta (specializare), nefacand nici o referire expres a sau tacita la - formele de invatamant.
Mai arată ca U. S. H. are toate specializarile si programele de studii universitare de licenta acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, in urma evaluarilor efectuate de institutiile abilitate CNEAA/ARACIS fiind cuprinse in Hotarari de G. si publicate in Monitorul Oficial.
Prin urmare, reclamanța a urmat cursurile pe care pârâta le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite, a emis D. de L. sub egida M., din care rezulta calitatea de licențiaț.
Specializarea urmata de reclamant la forma de invatamant,a fost confirmata de M. prin emiterea D. de L. cu sigla acestui minister.
In aplicarea dispozitiilor Legii m.84/1995, M. E. a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr.3404,in cuprinsul caruia se stabileste la art.2,ca"A. in invatamantul superior public si particular se organizeaza pe domenii de studii de licenta,pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate",iar la art.8 se prevede ca "F. de invatamant cu frecventa redusa sau invatamantul la distanta pot fi organizate numai de catre universitatile care organizeaza cursuri de zi.in domeniile respective si dispun de departamente specializate. "
Invederează instantei faptul ca și-a indeplinit obligatia legala de a emite D. de studii pentru reclamanta.
Finalizarea cursurilor universitare organizate de U. S. H. B.,in cadrul formei de invatamant la distanta,prin sustinerea examenului de licenta si obtinerea in urma acestuia a unei diplome sub egida M.,este o consecinta a recunoasterii formei de invatamant urmata, de catre M. E., C., T. si S.
Privind exceptia de nelegalitate a diplomei de licenta seria A nr.00S1677.
Învederează instantei, ca, dupa finalizarea completa a studiilor si sustinerea examenului de licenta, la cererea reclamantei, a eliberat D. de L. seria A nr.0051677. sub nr. 20736/(...), precum si Suplimentul la D. de absolvire a studiilor, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor si cu prevederile din Ordinul M. nr.2284 din 28 septembrie 2007.
La baza emiterii catre reclamanta a D. de L.,a stat examenul de licenta sustinut si promovat de reclamanta, actele depuse la dosarul cauzei de catre aceasta, precum si extrasul din REGISTRUL MATRICOL.
Privind exceptia de nelegalitate invocata de instanta din oficiu, arată urmatoarele:
Potrivit art. 38 din Ordinul nr.2.," Dupa finalizarea completa a studiilor, la cerere, absolventilor li se elibereaza Adeverinta de absolvire a studiilor, al carei termen de valabilitate este de maximum 12 luni. "
Potrivit Art . 7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de invatamant ", (Ordinul nr.2.)," Formularele actelor de studii sunt tiparite si difuzate, in conditiile legii, de catre unitatea de specialitate desemnata de M., unitate care poarta intreaga raspundere pentru aprobarea comenzilor de la institutii si pentru asigurarea securitatii tiparirii si pastrarii formularelor pana la ridicarea acestora de catre institutiile beneficiare. "
Pentru ca D. de L. seria A nr.0051677, sa poata forma obiectul controlului judiciar, aceasta trebuie sa fie emisa cu incalcarea legii.Or in situatia de fata aceasta D., atesta faptul ca R. A U. C. U. S. H. si a sustinut examenul de licenta.
Reclamantei i s-a eliberat D. de licenta sub egida M. ,este recunoscuta de drept, atata timp cat nu s-a constat ca a fost eliberata ca urmare a unui fals sau a unei fraude. Prin urmare, diploma de licenta este valabila intrucat nici o autoritate administrativa sau instanta judecatoreasca nu s-a pronuntat cu privire la anulabilitatea acesteia.
Învederează instantei faptul ca nu poate fi constatata nelegalitatea acestei Diplome atata timp cat a fost emisa sub egida M., care este garantul invatamantului romanesc.
Consideră ca exceptia de nelegalitate invocata nu poate fi admisa, avand in vedere situatia mai sus aratata.
D. de L. emisa cu aprobarea M.,CONFERA reclamantei T. D. ce decurg din obtinerea ei.
Potrivit art.2 din H.G. 366 din 18 aprilie 2007,in vigoare la data cand reclamanta a parcurs studiile superioare si a sustinut licenta, "M. E., C. si T. conduce sistemul national de educatie, invatamant, tineret si cercetare, exercitand si atributiile stabilite prin legi si prin alte acte normative din sfera sa de activitate " . .iar conform art.3 si 4 din H.G. 366 din 18 aprilie 2007, ... " evalueaza si controleaza realizarea politicilor si programelor in domeniu si stabileste sau propune, dupa caz, masuri de corectare a lor;controleaza si monitorizeaza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea si functionarea unitatilor si Institutiilor de invatamant particulari
Factorii cu atributii de decizie din sistemul asigurarii calitatii educatiei, dar mai ales M. E., nu au sesizat nereguli dupa incheierea perioadei de monitorizare a pârâtei,prevazuta de art.8 din Leg.nr.4., nici dupa emiterea HG nr.6. si a HG nr.635/2008 precum si nici dupa intrarea in vigoare a OUG nr.75/2005-privind asigurarea calitatii educatiei.
Atata timp cat M. E., C., T. si S., a aprobat tipizarea formularului cu regim special pentru reclamanta, respectiv D. de L., in conformitate cu O.M.
2., nu pot fi incalcate drepturile reclamantei.
In consecinta, solicită sa se respingă exceptia nelegalitatii diplomei de licenta ca neintemeiata.
U. "S. H.", este legiferata prin L. nr, 4., ca atare, este institutie de invatamant superior acreditata si are dreptul de a organiza examene de licenta si de a elibera acte de studii sub egida M., in conditiile legii. Aceste acte de studii nu pot fi anulate decat de institutia emitenta sau de instantele de judecata si, pe cale de consecinta, acestea sunt recunoscute de drept, atata timp cat nu s-a constat ca sunt eliberate ca urmare a unui fals sau a unei fraude. Prin urmare, diploma de licenta este valabila intrucat nici o autoritate administrativa sau instanta judecatoreasca nu s-a pronuntat cu privire la anulabilitatea acesteia.
In acest sens s-a pronuntat si I. Curte de C. si J., S. de C. A. si F., prin
D. nr. 2376/(...) (definitiva si irevocabila).
E. de notorietate faptul ca M., refuza sa emita diplomele de licenta pentru absolventii USH din anul 2009, pentru motive neintemeiate, dar practica I.C.C.J este de a obliga M., sa emita diplomele de licenta.
La termenul de judecată din (...) Curtea a invocat și pus în discuție excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. în soluționarea excepției de nelegalitate, iar pentru ca părțile să-și poată exprima poziția procesuală cu privire la această excepție, a amânat judecarea cauzei pentru termenul de astăzi, (...).
Analizând excepția invocată din oficiu, Curtea reține următoarele: Î. superior este organizat în universități sau instituții echivalente denumite, academii, institute, școli, conservatoare și altele asemenea. Universitățile pot fi publice sau private. Ele sunt persoane juridice de interes public, au caracter non-profit, sunt nepolitice și promovează învățământul și cercetarea ca bunuri publice. Pentru organizarea și funcționarea activităților de predare, învățare și cercetare, orice instituție de învățământ superior poate include următoarele componente: facultăți, departamente și catedre pentru organizarea predării și a învățării; institute, centre sau laboratoare pentru organizarea cercetării; unități de proiectare, centre de consultanță, etc. Componentele menționate sunt organizate de către fiecare instituție de învățământ superior, în mod distinct și autonom, astfel încât instituția să -și realizeze misiunea, să asigure criteriile și standardele de cal itate și să gestioneze în mod eficient activitățile de predare, învățare, cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic.Organizarea și funcționarea componentelor universității menționate sunt decise de către Senatul U. Statul își exercită atribuțiile în domeniul învățământului superior prin intermediul P., G., M. E., C. și I. și A. R. de A. a C. în Î. S.(ARACIS). Pentru exercitarea atribuțiilor sale, M. E., C. și I. constituie registre de experți și se sprijină pe organisme specializate, la nivel național, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional și moral: C. N. de S. și P. a Î. S., C. N. de A. a T., D. și C. U., C. N. al C. Ș. din Î. S., C. N. de F. a Î. S., C. N. al B. U., C. N. pentru Calificări U. și C. de E. U.. In conformitate cu regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ superior, aprobat prin ordinul n. 2. publicat în M Of Partea I nr. 716 din (...), instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare, acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu potrivit legii au obligația sa completeze si sa elibereze actele de studii. In temeiul art. 5 alin 2 " Rectorul instituției de învățământ superior este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activității de gestionare, completare și eliberare a actelor de studii de către instituție."In temeiul art. 11 din același act normativ activitatea de completare a formularelor actelor de studii - referitoare la studii parțiale sau complete - se efectuează în termen de maximum 12 luni de la finalizarea studiilor, respectiv de două luni de la confirmarea, prin ordin al ministrului, a titlului științific de doctor - în cazul diplomelor de doctor. Un act de studii dintr-un carnet cu matcă (cotor) și matca în cauză sunt completate identic, matca rămânând în arhiva instituției cu termen permanent.De asemenea in conformitate cu art 20 din Ord 2. titularii sau împuterniciții acestora au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor, respectiv de două luni de la confirmarea titlului științific de doctor."; Potrivit art.4 din L. contenciosului administrativ, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepție, din oficiu, sau la cererea părții interesate. Competența materială de fond în materia contenciosului administrativ potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 1 din L. contenciosului administrativ este reglementată în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente a actului ilegal în sistemul administrației publice și valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale care face obiectul actului administrativ. Din această perspectivă, speța de față pune problema stabilirii competenței materiale prin prisma evaluării primului criteriu care partajează competența în funcție de locul autorității administrației publice emitente a actului a cărui nelegalitate s-a invocat pe calea art. 4 alin. 1 din L. nr. 554/2004. U. S. H. B. este o instituție de învățământ superior căreia prin lege i-a fost acordată personalitate juridică de drept privat și îi este recunoscută utilitatea publică sens în care poate fi asimilată noțiunii de autoritate publică așa cum este stabilită la art. 2 alin. 1 lit. b) teza a II-a din L. nr. 554/2004. Astfel, prin L. 4. (art.1) U. "S. H." din B. s-a înființat ca instituție de învățământ superior, fiind o persoana juridică de drept privat și de utilitate publica, parte a sistemului național de învățământ. Astfel, este de stabilit dacă în speță autorul actului administrativ, recte U. S. H. B. este o persoană juridică asimilată unei autorități centrale sau locale. Curtea reține că deși în aparență s-ar putea reține că aceasta având sediul în B. ar părea că este o autoritate centrală nu s-a demonstrat că are o structură și o organizare similară cu o autoritate a administrației publice centrale de stat. Apoi, chiar dacă pârâta este autorizată să presteze un serviciu public care, prin premisă, ar acoperi întreg teritoriul național, această împrejurare este neesențială în stabilirea locului pe care această instituție de învățământ îl ocupă rândul instituțiilor publice și deci nu poate servi ca argument relevant pentru stabilirea competenței în favoarea curților de apel. Față de cele ce precedă, rezultă fără echivoc că U. S. H. nu este o autoritate publică centrală pentru că ea nu ocupă poziția descrisă mai sus în sistemul autorităților publice iar împrejurarea că o instituție de învățământ superior, cum este cazul pârâtei, nu se regăsește explicit enumerată între autoritățile publice locale și județene la care se referă art. 120-123 din Constituția României, nu poate conduce la concluzia că U. S. H., obligatoriu, nu poate fi încadrată în categoria decât în categoria autorităților centrale. Așa fiind, Curtea reține că în speță se aplică regula conform căreia unitatea de învățământ superior este asimilată cu o autoritate publică locală și drept urmare competența de fond a instanței de contencios administrativ în ceea ce privește anularea actelor sale ori a constatării nelegalității acestora pe calea prevăzută la art. 4 din L. nr. 554/2004 cu trimitere și la art. 2 pct. 1 lit. d) C.pr.civ. aparține conform tribunalului și nu curții de apel. Din această perspectivă, ținând seama și de dispozițiile art. 10 alin. 3 din L. nr. 554/2004 Curtea urmează ca în temeiul art. 158 și art. 159 pct. 2 și art. 1591 C.pr.civ. să stabilească competența de soluționare a cauzei de față în favoarea T.ui C. ca instanță de contencios administrativ și fiscal, căruia i se va declina competența. PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII { F. |HOTĂRĂȘTE} Admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. invocată din oficiu. Declină soluționarea excepției de nelegalitate în favoarea T.ui C.. Fără cale de atac. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, GREFIER, G.-A. N. A. B. Red.G.A.N./dact.L.C.C. 3 ex./(...)
