Sentința nr. 354/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 354/2012
Ședința publică din data de 09 Mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. H.
GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta DAN ANA în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect - refuz acordare drepturi conform Legii nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta Dan Ana personal, identificată cu CI seria KX, nr. 5., lipsind pârâta.
Se constată că în ședința publică de la acest termen se prezintă și martora
B. L., identificată cu CI seria VX nr. 3..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În conformitate cu dispozițiile art. 192, 193 și 196 C.pr.civ., Curtea procedează la audierea martorei B. L. a cărei declarație a fost consemnată și atașată la dosarul cauzei, după citire și semnare.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea contestației formulate.
Reclamanta personal solicită admiterea contestației așa cum aceasta a fost formulată, iar în urma analizării probelor depuse la dosar să dispună anularea hotărârii nr. 30549 din (...) emisă de pârâta C. J. de P. C. și recunoașterea calității de refugiat în perioada martie 1940-1945 și a celei de beneficiar al prevederilor Legii nr. 1..
Totodată arată că nu solicită acordarea cheltuielilor judiciare ocazionate de prezentul proces.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin contestația înregistrată la data de (...), contestatoarea DAN ANA a solicitat anularea Hotărârii nr.30549/(...) prin care i s-a respins cererea de recunoaștere a faptului că în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 a suferit din cauza persecuțiilor din motive etnice.
În motivare, contestatoarea a arătat că a fost refugiată împreună cu părinții în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 din localitatea Z., jud.
Sălaj în loc.M. Viteazu, jud. C.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta C. J. de P. C., a solicitat respingerea contestației.
În susținerea poziției procesuale, pârâta a arătat că prevederile art 4 alin.1 din Ordonanta nr. 1. aprobata prin L. nr. 189 /(...) precum si a Hotararii nr.127/14 feb 2002 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor
Ordonantei Guvernului nr.l05/1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive entice, coroborat cu prevederile art.5 din codul civil care in mod imperativ arata: Nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare (acte juridice unilaterale), la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.
S-a mai arătat că, beneficiaza de prevederile art.l din 0.(...), aprobata si modificata prin L. nr.1., cu modificarile ulterioare, persoana, catatean roman, care in perioda regimurilor instaurate cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etice, dupa cum urmeaza: a) a fost deportata în ghetouri și lagare de concentrare din străinătate; b) a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagare de concentrare; c) a fost strămutată în alta localitate decât cea de domiciliu; d) a făcut parte din detasamentele de munca forțată; e) a fost supravietuitoare a trenului morții; j) este soțul sau sotia persoanei asasinate ori executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Art. 4 din O. nr.1., prevede: (1) Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 1.. aprobată și modificată prin L. nr. 1., cu modificările ulterioare, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt: acte eliberate de C. R. I. acte eliberate de lagarele de concentrare; livrete militare sau adeverinte eliberate de UM 02405 P., pentru persoanele care au fost în detasamentele de munca obligatorie; carnet/foi de pontaj privind zilele de munca obligatorie; carnet de identitate privind pe cei deportati în Moghilev; adeverinte eliberate de A. N. R. sau cu direcțiile județene ale acestora, ordine, dispoziții etc.; buletine de evidenta a populației, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectiva din Transnistria; acte eliberate de primăria orașelor respective; certificate sau adeverinte de la autoritățile militare ori civile românești; adeverinte eliberate de alte autorități din Transnistria; alte asemenea acte oficiale.
Pârâta solicită să se constate că, contestatoarea nu se incadreaza in cazurile de persecutie din motive entice, situatii prevazute in art.1 din OG 1. aprobata prin L. nr,1. nu face dovada persecutiei din motive etnice cu nici unul din actele aratate in art.4 alin 1 din OG 1. aprobata prin L. nr.1.: continutul sumar al declaratiilor martorilor date in fata notarului nu duc la concluzia existentei persecutiei asupra familiei contestatoarei , familia contestatoarei nu a fost gasita in evidenta cu persoane refugiate in perioda 1940-1945; cele declarate de martori in fata notarului cu privire la perioada de refugiu sunt sumare.
Examinând acțiunea prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:
Analizând dispozițiile art. 1 din L. nr. 1., se constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Cererea reclamantei trebuie raportată la contextul istoric si social ante si postbelic astfel încat se impun următoarele precizari:
După semnarea Dictatului de la V. din 30 august 1940, act impus
României de către G. și I. în favoarea Ungariei, armata maghiară a început ocuparea Ardealului de N., pe măsură ce armata română împreună cu instituțiile românești se retrăgeau din teritoriul cedat.
Pe acest fundal istoric încărcat de represalii din partea trupelor maghiare, populatia de etnie română din loc. Z. jud. Sălaj a încercat să se refugieze in zonele rămase neocupate, în spetă în jud. C., loc. M. V.
Din declarația autentică ale martorului I. V. căruia de altfel i s-a și recunoscut, de către C. J. de P. C. calitatea de refugiat prin hotărârea nr.
21717/(...) -f. 17, rezultă că în (...), familia reclamantei s-a refugiat în loc. M.
Viteazu, jud. C. din motive etnice și din cauza persecuției, întorcându-se din refugiu în (...) în loc. Z. , jud. Sălaj.
Aceleași susțineri le face și martorul A. A., în cuprinsul aceleași declarații notariale -f.20, acesta fiind de asemenea beneficiar al drepturilor prevăzute de L. în baza hotărârii nr. 26673/(...) -f.19.
În virtutea principiului nemijlocirii, consacrat în art. 129 alin 4-6 C.p.c., Curtea a procedat la audierea directă a martorilor P. A. -. și B. L. -., din declarațiile cărora rezultă că familia reclamantei împreună cu aceasta s-au refugiat ca urmare a persecuțiilor etnice, din localitatea Z. în localitatea M. V. A., declarația martorului P. A. se referă la ,, câteva luni începând cu iulie 1943,, referindu-se la propriul refugiu în vreme ce martora B. L. face referire la o perioadă de refugiu a reclamantei cuprins în intervalul ,, toamna anului 1940 și primăvara anului 1945,,
Chiar dacă, la momentul refugierii din calea trupelor de ocupație, atât reclamanta cât si martorii erau minori, evenimentele istorice s-au imprimat nu doar in memoria colectivă ci si în amintirea lor.
Pentru toate aceste împrejurări, instanța a avut în vedere că s-a dovedit situația de refugiat a reclamantei, care, potrivit probațiunii testimoniale, a suferit persecuții pe considerente etnice datorită cărora a fost nevoită să se refugieze din localitatea Z. în localitatea M. V.
Art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor O. nr. 1. prevede că persoana strămutată este aceea care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.
Esențial, în speță, este faptul că reclamanta a fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu și a făcut dovada că a suferit prejudicii în urma refugierii forțate, motiv pentru care, excluderea sa de la beneficiul acordat de lege refugiaților este nelegală.
În consecință, acțiunea reclamantei este întemeiată, urmând să se dispună anularea hotărârii emise de pârâtă, care va fi obligată să-i recunoască reclamantei calitatea de persoană refugiată în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O. nr. 1., aprobată prin
L. nr. 1., cu modificările ulterioare, începând cu data de(...).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Admite acțiunea formulată de reclamanta DAN ANA, domiciliată în loc. C. T., str. M. nr. 9, jud. C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., cu sediul în C.-N., str. G. C. nr. 2, jud. C.
Anulează Hotărârea nr. 30549/(...) a Casei Județene de P. C.
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945 și să-și acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr. 1. începând cu data de 1 ianuarie 2011.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. H. D. C.
THRED./M.H./ 4 EX./(...)
