Sentința nr. 359/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 359/2012

Ședința { F. publică} de la 11 Mai 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE M.-I. I.

Grefier A. B.

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta T. E. în contradictoriu cu pârât C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat I. M. în reprezentarea intereselor reclamantei, lipsă fiind pârâta.

Sunt prezenți de asemenea cei doi martori R. M. și M. L., care au fost citați pentru acest termen în vederea audierii.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. după care,

Reprezentantul reclamantei precizează că nu mai susține cel de al doilea capăt de cerere privind modificarea în parte a Hotărârii nr. 30340/(...) a C. C., având în vedere că pentru stabilirea drepturilor reclamantei nu prezintă nici o importanță chestiunea pusă în discuție în cadrul contestației referitoare la durata refugiului.

În continuare, Curtea procedează la audierea celor doi martori, sub prestare de jurământ, depozițiile acestora fiind consemnate în procesele verbale atașate la filele 54 și 55 din dosar.

Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.

Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, conform actelor justificative pe care le depune la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

{ F. | }

C U R T E A :

Prin cererea înregistrată în data de (...), reclamanta T. E. a solicitat instanței modificarea în parte a hotărârii nr. 30.836 din data de (...) emisă de către pârâta C. J. DE P. C., în ceea ce privește perioada pentru care i s-au acordat drepturile, respectiv că drepturile se acordă începând cu data de (...), pentru perioada (...) - (...), adică 1 an, 4 luni și 20 zile. De asemenea, a solicitat modificarea hotărârii nr. 30340/(...) emisă de C. C. în ceea ce privește încetarea perioadei stabilite ca refugiat pentru soțul său, (...), cu cheltuieli de judecată.

Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că prin hotărârile nr.

30.340/(...) și nr. 30.836/(...)3, s-au admis în parte cererile reclamantei, stabilindu-se atât calitatea reclamantei de persoană persecutată din motive etnice, în înțelesul art. 1 din L. nr. 1., cât și calitatea de persoană îndreptățită la despăgubiri prev. de art. 3 din același act normativ, în calitate de soție supraviețuitoare a soțului decedat care în perioada (...) - (...) a avut de suferit persecuții etnice. Reclamanta contestă ambele hotărâri doar în privința perioadei refugiului stabilită de pârâtă atât pentru ea cât și pentru soțul său.

Astfel, arată că abia după comunicarea hotărârilor mai sus menționate a observat că în declarațiile celor 2 martori s-a strecurat o eroare materială în ce privește momentul în care s-a terminat perioada de refugiu, atât pentru ea cât și pentru soțul său, care în mod corect este luna martie 1945, în loc de martie

1944, în acest sens fiind și declarațiile martorilor care confirmă faptul că a fost refugiată împreună cu părinții din satul B., jud. C. în satul P. H., com. B., jud. C.

.

În argumentarea calității de refugiat, reclamanta a depus acte doveditoare

și declarațiile a 2 martori autentificate de notar public.

Pârâta C. J. DE P. C., (f. 15) prin întâmpinarea formulată a învederat instanței că nu poate fi obligată la acordarea unor drepturi de la data de (...) în lipsa documentelor și doar în situația în care prin instanță se va rectifica declarațiile notariale ale martorilor, va putea acorda drepturile astfel cum au fost solicitate.

La termenul din data de (...), reprezentantul reclamantei a arătat că nu mai susține cererea de modificare a hotărârii nr. 30.340 din data de (...) emisă de pârâta C. J. de P. C. deoarece în stabilirea drepturilor sale nu prezintă relevanță perioada în care soțul său a fost refugiat.

Analizând actele si lucrările dosarului, Curtea retine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de (...), sub nr. 72.044, reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de L. nr. 1., depunând în probațiune actele de stare civilă precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.

Prin hotărârea nr. 30.340 din data de (...), pârâta a admis cererea reclamantei și a stabilit calitatea de soție supraviețuitoare a numitului T. M. care a fost persecutat din motive etnice, în temeiul art. 3 din L. nr. 1., începând cu data de (...) (f. 5).

Totodată, prin hotărârea nr. 30.836 din data de (...), pârâta a admis cererea reclamantei și a stabilit calitatea de beneficiar a acesteia în temeiul art. 1 din L. nr. 1. începând cu data de (...), pentru perioada (...) - (...), adică pentru 5 luni (f.

4).

Exprimarea poziției procesuale a pârâtei, precum și motivul eliberării actelor administrative atacate, s-au realizat în considerarea declarațiilor autentice ale martorilor M. L. și R. M. (f. 25 - 29).

De prevederile art. 1 din L. nr. 1., beneficiază persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Totodată, în titlul O.G. nr. 1., așa cum a fost modificat prin L. nr. 1., se menționează că acest act normativ are în vedere acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la (...) până la (...) din motive etnice. Se poate aprecia deci că legiuitorul a avut în vedere întreg teritoriul României sub aspect geografic, în care au intrat, în egală măsură, atât teritoriile cedate temporar cât și cele păstrate în continuare de către S. R. În același context, trebuie privit și termenul de „. instaurate"; întrucât, în egală măsură, el privește regimurile instaurate în teritoriile cedate cât și în cele păstrate în continuare sub administrarea S.ui R.

Conform art. 100 din Codul familiei, copilul minor locuiește la părinții săi. Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că beneficiază de prevederile art. 1 din L. nr. 1. și copiii minori ai persoanelor refugiate întrucât aceștia nu aveau posibilitatea stabilirii unui alt domiciliu, iar privațiunile impuse părinților aflați în refugiu au afectat implicit și pe copiii lor minori.

Se poate observa, de altfel, că nici legiuitorul nu a dorit înlăturarea acestor persoane de la aplicarea legii întrucât nu le-a inclus în categoria excepțiilor menționate expres.

În cauza de față reclamantei T. E. i s-a recunoscut calitatea de beneficiar al L. nr. 1., însă drepturile i-au fost acordate doar pentru perioada (...)-(...) în considerarea cuprinsului declarațiilor notariale care consemnau că refugiul reclamantei a încetat în luna martie 1944.

Prin încheierea din (...) Curtea a dispus audierea martorilor care au dat declarațiile notariale, în vederea clarificării împrejurărilor menționate în declarațiile date în fața notarului.

La termenul de judecată din data de (...), sub prestare de jurământ, s-a procedat la audierea martorelor M. L. și R. M. care prin declarațiile date în fața instanței, confirmă calitatea de refugiați a familiei reclamantei și a soțului acesteia, refugiul fiind determinat de teama persecuțiilor etnice ce s-au exercitat asupra lor. Astfel, martorele au relatat că i-au cunoscut personal atât pe membrii familiei reclamantei cât și pe ai soțului acesteia, aceștia fiind refugiați în P. Horii, de unde au revenit după terminarea războiului, odată cu toate celelalte persoane refugiate.

Martorele nu au putut indica o dată exactă în privința revenirii reclamantei din refugiu, însă ambele au precizat că întoarcerea la domiciliu a acesteia s-a realizat după terminarea războiului, moment care în rândul populației din Ardeal a corespuns cu instaurarea guvernului Petru Groza care a avut loc la data de 6 martie 1945.

Declarațiile martorelor sunt utile, pertinente si concludente, arătând instanței detalii ale refugiului reclamantei și familiei sale, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care au fost implicate personal, confirmând susținerile reclamantei.

Mai mult, Curtea a avut în vedere și împrejurarea că probele testimoniale provin de la persoane care, la rândul lor, sunt beneficiare ale prevederilor L. nr.

1., fiindu-le recunoscută calitatea de refugiat prin hotărâri similare ale pârâtei, iar această împrejurare a fost apreciată ca fiind relevanta în susținerea și dovedirea persecuțiilor etnice ale persoanelor pretins refugiate.

Astfel, martora M. L. a prezentat hotărârea nr. 27.384/(...) emisă de pârâtă, iar martora R. M. a prezentat instanței hotărârea nr. 27.206/(...) emisă de C. C. prin care au obtinut statut de refugiat si drepturile corelative.

Afirmațiile făcute de cele două martore în fața instanței conduc la concluzia că la momentul consemnării celor două declarații notariale autentificate de BNP M. M. D., depuse la pârâta C. J. de P. C., s-a strecurat o eroare materială înscriindu-se anul 1944 în loc de 1945 ca moment final al perioadei de refugiu.

Raportat la probele testimoniale administrate, Curtea apreciază că se impune modificarea în parte a hotărârii nr. 30.836/(...) emisă de pârâtă în sensul obligării pârâtei să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada

(...) - (...) și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr. 1. aprobată prin L. nr. 1. cu modificările ulterioare, începând cu data de (...).

Curtea va păstra data de (...) ca moment de la care reclamanta urmează să beneficieze de indemnizațiile lunare pentru a da eficiență principiului neagravării situației în propria cale de atac dat fiind că demersul său a fost inițiat împotriva unei hotărârii emisă de o autoritate publică care îi recunoscuse calitatea de refugiat și dreptul la indemnizare începând cu data de (...). Pentru a pronunța această soluție, instanța are în vedere și art. 5 din Normele pentru Aplicarea Prevederilor O.G. nr. 1., care prevăd că, ,,în cazul aprobării cererilor, indemnizațiile lunare se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii acestora";, iar în cazul concret dedus judecății cererea a fost introdusă la data de (...).

În privința cererii de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată,

Curtea, în temeiul art. 274 C.proc.civ., o va respinge ca nefondată întrucât culpa procesuală aparține reclamantei aceasta fiind cea care a depus la C. de P. C. înscrisuri doveditoare ale calității sale de refugiat doar până în cursul lunii martie

1944, eroarea materială strecurată în declarațiile notariale autentificate fiind sesizată de reclamantă doar după comunicarea hotărârii a cărei modificare o solicită în cauza de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.

H O T Ă R Ă Ș T E:

Admite în parte contestația precizată formulată de reclamanta T. E., domiciliată în localitatea F., str. Tăutului, nr. 13A, jud. C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., cu sediul în C.-N., str. G.C., nr. 2, jud. C. și în consecință:

Dispune modificarea în parte a hotărârii nr. 30.836/(...) emisă de pârâtă în sensul că obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada (...) - (...) și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de OG nr. 1. aprobată prin L. nr. 1. cu modificările ulterioare, începând cu data de (...).

Respinge ca nefondată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 11 mai 2012.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. I. I. A. B.

Red.M.I.I./(...). Dact.H.C./4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința nr. 359/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal