Sentința nr. 581/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 581/2012
Ședința 18 S. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE : C. I. GREFIER : M. N. ȚÂR
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul K. V. I. F. în contradictoriu cu pârâtul O. ROMÂN PENTRU I. - D. M.
- S. PENTRU I. AL J. C. , având ca obiect litigiu privind regimul străinilor Decizia de returnare de pe teritoriul R. .
La data de (...) se înregistrează din partea reclamantului - concluzii scrise.
La data de (...) se înregistrează din partea interpretului, dna. A. S. - decontul privind cheltuielile ocazionate cu asigurarea serviciilor de interpretariat.
La data de (...) se înregistrează din partea pârâtului - concluzii scrise.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 septembrie 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A :
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată reclamantul K. V. I. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul O. ROMÂN PENTRU I. - D. M. - S. PENTRU I. AL J. C. anularea deciziei de returnare de pe teritoriul R. nr. 2834312
/14 mai 2012 emisa de ORI- S. pentru I. al J. C..
În motivarea acțiunii a arătat că prin decizia cu numărul de mai sus S. pentru I. al J. C. a dispus îndepărtarea reclamantului din R. in temeiul art. 82 al.
3, lit. B pct. II coroborat cu art. 63, al. 1 din O.U.G. 194/2002 modificata.
S-a avut in vedere pentru luarea acestei masuri faptul ca cererea de prelungire a dreptului de ședere temporara in R. a fost refuzata întrucât nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 63, a1.2, lit. c, f din OUG 194/2002 modificata, in sensul ca s-a reținut faptul " Căsătoria încheiata de D. este de conveniență, în sensul scopului unic al obținerii rezidentei in R., iar elementele legale pentru aceasta concluzie constau in: lipsa contribuției D. efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie precum o inconsecventa si contradicțiile in declararea datelor relevante despre D. si soția D. ", sens in care a fost emisa decizia de returnare. T. in cadrul aceleiasi decizii s-a luat si măsura interdicției de intrare, pentru o perioada de 5 ani de la data ieșirii din tara.
Corespunde realității faptul ca la data de 04 feb. 2012 a încheiat o căsătorie cu prietena acestuia V. H. cetățean român, fiind încheiata cu aceea ocazie certificatul de căsătorie C. 0. feb. 2012 emis de P. M. C. N., anexat în copie prezentei.
Ulterior încheierii căsătoriei în temeiul art. 62 al. 1 lit a din OUG 194/12 dec. 2002 modificată, a solicitat O.ui Român pentru I., S.ui Român pentru I. a J.
C. prelungirea dreptului de ședere temporară pe teritoriul R. în scopul reîntregirii familiei.
Prin decizia mai sus contestată S. Român de I. a J. C. în mod inexplicabil a refuzat acordarea prelungirii solicitate, mai mult a instituit o interdicție de intrare pe teritoriul R. pentru o durată de 5 ani, reținând o așa zisă lipsă a contribuției efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie, o așa zisă inconsecvență și contradicție între declarațiile mele și ale soției V. H. precum și un fapt nereal conform căruia a fost depistat de poliția de frontieră română încercând să trec fraudulos frontiera de stat a R. la data de 12 feb. 2011, asta în condițiile în care se află în mod legal pe teritoriul R. începând cu luna octombrie 2010.
În ceea ce privește căsătoria încheiată la data de 04 feb. 2012, calificată de O. ca fiind una de conveniență pe considerentul că la acest moment nu realizează venituri, sens în care se invocă o lipsă a contribuției mele efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie, precizează că la acest moment, temporar nu lucrează datorită faptului că încă nu este vorbitor de limba română, este în căutarea unui loc de muncă în care să-i pună în valoarea cele două limbi străine cunoscute și anume limba engleză și limba franceză, precum și studiile universitare, în specializarea construcții, absolvite la U. din BUYA, Camerun, conform diplomei de licență.
În scopul demonstrării faptului că această calificare ca și potențială căsătorie de conveniență făcută de O., S. de I. a J. C. este neîntemeiată solicită audierea a doi martori în persoana soților M. și M. P. domiciliați în C. N. str. Aiudului nr. 23, familie cu care sunt în relații amicale și care pot atesta faptul că această căsătorie încheiată la data d04 feb. 2012 este reală și nu este una de conveniență, mai mult acești martori pot confirma faptul că la acest moment neavând un loc de muncă se ocupă de creșterea și supravegherea minorului, în vârstă de 13 ani, Baciu Mihai S. copil al soției rezultat dintr-o căsătorie anterioară, sens în care prezența la domiciliul conjugal este necesară în condițiile în care acest copil nu are o vârstă adecvată pentru a se descurca singur în intervalul orar între care se întoarce de la școală și momentul întoarcerii soției de la serviciu.
Intimatul S. pentru I. a județului C. prin întâmpinare (f.73-76) a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. A invocat și excepția inadmisibilității cererii.
Intervenienta H. V. prin cererea de intervenție (f.105-107) a solicitat admiterea contestației, arătând că s-a căsătorit cu reclamantul în februarie 2012. La momentul oficierii căsătoriei au fost îndrumați să se adreseze O.ui pentru imigrări pentru a obține o viză ca urmare a căsătoriei, drept de ședere pentru întregirea familiei, însă cererea a fost respinsă.
Analizând decizia de returnare contestată prin prisma înscrisurilor depuse, precum și a susținerilor părților, instanța reține următoarele:
Reclamantul a intrat pe teritoriul R. la data de 19 oct. 2010, în baza unei vize de lungă ședere eliberată în scop de studii, cu drept de ședere de 90 de zile, aprobată ca urmare a unei scrisori de acceptare la studii emisă pentru anul universitar 2009-2010.
Prin urmare, reclamantul, potrivit intențiilor sale declarate, s-a înscris la studii (UBB C.-N.) însă nu s-a mai prezentat pentru legalizarea situației sale fiind depistat la data de 18 ian.2011 în municipiul B., când dreptul său de ședere în R. încetase în urmă cu o zi. Așa fiind, împotriva acestuia a fost luată măsura returnării sub forma părăsirii voluntare a teritoriului R., în aceeași zi fiind emisă decizia de returnare nr.1511370. Reclamantul a înțeles să conteste acea decizie, ce a făcut obiectul dosarului nr.(...) a C. de A. B. care a pronunțat hotărârea la data de 2 nov.2011 prin respingerea ca neîntemeiată a contestației.
Măsura îndepărtării de pe teritoriul R. a reclamantului a fost însă suspendată în temeiul art.147 din OUG nr.194/2002 deoarece acesta înregistrase anterior, la data de 7 martie 2011 o cerere de azil, la C. regional de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil din Somcuta M. jud. Maramureș. Și acest demers a fost respins irevocabil la data de 1 iunie 2011 potrivit detaliilor cuprinse în referatul depus în probațiune din data de (...), însă reclamantul a înțeles să acceseze din nou dreptul său de azil, prin solicitarea accesului la o nouă procedură la data de 3 oct.2011. Cererea sa a fost respinsă în faza administrativă, reclamantul a contestat măsura, la J. S. IV B., însă la data de 8 febr.2012 a renunțat la cererea sa. Prin hotărâre judecătorească la data de 20 febr.2012 s-a respins cererea ca lipsită de obiect.
Potrivit actelor și probelor administrate în cauză rezultă că în data de 12 febr. 2011 acesta a încercat să treacă ilegal frontiera de stat, fiind depistat de organele P. de F.. În aceste condiții împotriva sa a fost luată măsura instituirii interdicției de intrare în R. pe o perioada de 5 ani, în temeiul art.106 din OUG
194/2002, măsură contestată de reclamant în instanță iar C. de A. T. a respins irevocabil cererea prin sentința civilă nr. 146 din (...) în dosar nr. (...). A mai fost depistat de organele de P. de frontieră și la data de 13 oct.2010, în postura de călăuză.
Această stare de fapt a fost expusă atât în decizia de returnare cât și de către instanță, în analiza contestației, întrucât a constituit premisa ce a determinat ulterior obținerea unui drept de ședere legal pe teritoriul R., însă de data această urmare a unei căsătorii încheiată cu un cetățean român.
Dată fiind situația anterior expusă, C. constată că la data de 4 febr.2012 a fost oficiată căsătoria reclamantului I. F. K. V. cu intervenienta H. V., iar la data de 1 martie 2012 a depus la S. pentru imigrări al județului C. cererea de prelungire a dreptului de ședere în R. înregistrată sub nr. 2834312.
Dreptul de ședere temporară în R. poate fi obținut și prelungit pe perioade de până la 5 ani, titularul unui asemenea drept poate călători în celelalte State membre ale Uniunii E., Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, fără condiția prealabilă a obținerii unei vize, străinii căsătoriți cu cetățeni români sunt asimilați cetățenilor statelor UE, iar străinul căsătorit cu un cetățean român și titularul unui drept de ședere temporară în acest scop are drept de acces nelimitat pe piața forței de muncă din R..
Așadar, trecând la analiza concretă a cererii de prelungire a dreptului de ședere temporară în R., așa cum rezultă și din sinteza tuturor activităților desfășurate cu ocazia soluționării cererii - referatul din 04 mai 2012, s-a concluzionat de către ORI că această căsătorie a fost încheiată de reclamant cu unicul scop de a obține o rezidență în R., situație care intră direct sub incidența Legii speciale - art.2 lit.l și art.63 alin.1 din OUG nr.194/2002. În textul legal sus menționat se definește căsătoria de conveniență ca fiind căsătoria încheiată cu singurul scop de a elida condițiile de intrare și ședere a străinilor și de a obține dreptul de ședere pe teritoriul R.
În ceea ce privește elementele stabilite de textul legal, și care au conturat starea de fapt, C. apreciază că în speță din între comportamentul și activitățile desfășurate de reclamant anterior căsătoriei se poate trage concluzia că scopul acesteia nu corespunde scopului unei căsătorii legale, ci dimpotrivă a uneia de conveniență încheiată în condițiile în care se dorește eludarea intrării și șederii străinilor și obținerii dreptului de ședere.
Chiar dacă din declarațiile martorilor a rezultat că între reclamant și intervenientă există o armonie ce ar caracteriza o căsătorie încheiată în mod legal, C. apreciază că pe de o parte reclamantului i s-a acordat drept de ședere în
R. în scop de studii, acesta a fost însă unul formal, iar după expirarea termenului de 90 de zile dreptul său de ședere pe teritoriul R. a devenit ilegal aspect constatat de altfel și de C. de apel B. care a stabilit în mod irevocabil acest aspect la data de (...). Neavând astfel un drept de ședere legal pe teritoriul R. care să confere o legitimitate și de aparență de încheiere legale a căsătoriei, concluzia care se desprinde este aceea că această căsătorie a fost încheiată pentru unicul scop de a obține un drept de ședere legal.
În ipoteza în care se dovedește că această căsătorie este de conveniență, cum este și cazul de față, ORI poate refuza prelungirea dreptului de ședere obținut în baza căsătoriei.
S-a invocat excepția inadmisibilității petitului din cererea introductivă privind obligarea autorității publice la „. dreptului de ședere"; ceea ce nu este echivalent însă cu obligarea autorității la acordarea unui drept de ședere temporară, însă această excepție este neîntemeiată întrucât ne aflăm în prezența unui refuz formulat pe calea unui petit accesoriu,pentru un act administrativ
„afirmativ"; nelegal, iar în condițiile în care persoana vătămată a înțeles să atace actul administrativ, instanța poate în analizarea contestației să oblige organul administrativ la prelungirea dreptului de ședere. Prin urmare, excepția inadmisibilității este neîntemeiată urmând a fi respinsă.
Decizia de returnare este parțial legală în ceea ce privește refuzul acordării cererii de prelungire a dreptului de ședere temporară în R. în temeiul disp. art.63 alin.2 lit.c,f din OUG nr.194/2002 întrucât din probele administrate C. relevă că această căsătorie a reclamantului cu intervenienta a fost încheiată cu unicul scop de a oferi reclamantului posibilitatea accesării rezidenței sale în R., în condițiile în care demersurile sale anterioare au eșuat.
În consecință, nefiind în discuție o familie în sensul propriu al noțiunii, din perspectiva art.8 din Declarația Europeană a D. O. și a utilizării procedurii speciale judiciare a C. E. a D. O., instanța are în vedere și faptul că în cauza E.B.c Franței, C. a reamintit că art.8 nu garantează nici dreptul la întemeierea unei familii și nici dreptul de a adopta. Dreptul la respectarea vieții de familie, nu protejează simpla dorință de a întemeia o familie ci presupune existența unei familii.
Nu este de ignorat nici faptul că, din punctul de vedere al instanței actul administrativ emis are la bază dispoziții exprese respectiv art.52 și art.82 alin.1, iar în acest caz particular de refuzare a cererii art.88 alin.2 lit.b din OUG nr.194/2002.
Cu toate acestea decizia de returnare este parțial nelegală în ceea ce privește instituirea interdicției de intrare pe o perioadă de 5 ani stabilită conform art.106 alin.4 din OUG nr.194/2002. Această interdicție a avut în vedere faptul că anterior o altă instanță competentă a confirmat irevocabil interdicția, iar potrivit susținerilor ORI aceasta a fost transpusă în prezenta decizie. Chiar și așa, C. constată că instituirea interdicției prev. de art. 106 alin.4 nu are la bază refuzul autorității în prelungirea dreptului de ședere cu care a și fost investit organul administrativ de către reclamant și prin urmare între acest refuz și măsura instituită nu există o legătură de cauzalitate mai exact cu căsătoria încheiată, și prin urmare se impune înlăturarea sa.
În ceea ce privește cererea de intervenție formulată de H. V. aceasta urmează soarta cererii principale fiind admisă la rândul său în parte.
Întrucât reclamantul a beneficiat pe întreg parcursul derulării procesului de dreptul la un interpret autorizat, urmează a se încuviința onorariul integral stabilit pe seama traducătorului și interpretului autorizat S. L. A. în cuantum de
69,45 lei conform decontului depus la dosar la data de 17 sept.2012.
Față de aceste considerente contestația formulată de reclamant va fi admisă în parte cu consecința anulării parțiale a Deciziei de returnare de pe teritoriul R. nr. 2834312/(...) emisă de O. ROMÂN DE I. în ceea ce privește instituirea interdicțiilor de intrare, pentru o perioadă de 5 ani - stabilită conform art.106 alin.4 din OUG nr.194/2002.
Va menține ca legală și temeinică Decizia sus amintită în privința refuzului prelungirii dreptului de ședere temporară în R. întemeiat pe dispozițiile art.63 alin.2 lit.c, f din OUG nr. 194/2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș TE :
Respinge excepția inadmisibilității cererii.
Admite în parte contestația formulată de reclamantul I. F. K. V. în contradictoriu cu O. ROMÂN PENTRU I. - D. M. - S. PENTRU I. AL J. C..
Dispune anularea parțială a Deciziei de returnare de pe teritoriul R. nr.
2834312/(...) emisă de O. ROMÂN DE I. în ceea ce privește instituirea interdicțiilor de intrare, pentru o perioadă de 5 ani - stabilită conform art.106 alin.4 din OUG nr.194/2002.
Menține ca legală și temeinică Decizia sus amintită în privința refuzului prelungirii dreptului de ședere temporară în R. întemeiat pe dispozițiile art.63 alin.2 lit.c, f din OUG nr. 194/2002.
Admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de H. V.
Încuviințează onorariu integral stabilit pe seama traducătorului și interpretului autorizat Soran-L. A. în cuantum de 69,45 R.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER C. I. M. N. ȚÂR
Red. CI Dact.SzM/5ex. (...)
