Sentința nr. 590/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 590/2012
Ședința { F. publică} de la 21 S. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. Al H.
Grefier : A. B.
{ F. | }
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârât A. N. DE I., pârât M. D.
- I. DE I. ÎN C. ANI, având ca obiect sesizări conform Legii 144/2007 anulare raport de evaluare nr. 30466/G/II/(...) și 30473/G/II/(...) întocmite de A.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat S. V. D. în reprezentarea intereselor reclamantului, lipsă fiind restul părților.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de 25 iulie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare formulată de pârâta A.
Reprezentantul reclamantului, care a solicitat cauza la începutul
ședinței de judecată, pe lista de amânări, solicită instanței comunicarea întâmpinării și actelor anexe și acordarea unui termen pentru studiul acestora și formularea poziției procesuale.
Curtea, după deliberare, în temeiul art. 156 C.pr.civ., respinge cererea de amânare ca neîntemeiată, având în vedere că întâmpinarea a fost depusă cu suficient timp înaintea termenului de judecată, iar în cuprinsul acesteia nu se invocă apărări noi față de cele de la fond.
Se comunică întâmpinarea și actele anexe cu reprezentantul reclamantului și se lasă cauza la rând, în ordinea listei de ședință.
La reluarea cauzei, în aceeași prezență, reprezentantul reclamantului susține cererea în probațiune privind interogatoriul pârâtei ANI și al inspectorului de integritate.
Curtea, după deliberare, raportat la prevederile art. 167 C.pr.civ., apreciază că proba solicitată nu poate duce la dezlegarea pricinii, nefiind pertinentă și utilă, motiv pentru care o va respinge.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, pentru motivele expuse pe larg în cererea introductivă, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
{ F. | }
INSTANȚA
Prin contestația înregistrată la data de 5 iulie 2012, reclamantul M. I. a chemat în judecată pe pârâții A. N. de I. (ANI) și Micu D. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună : anularea
Raportului de evaluare nr.30466/G/II/(...) întocmit de către ANI- D. G. de I. de I., S. 3 (prin inspector de integritate D. M., anularea Raportului de evaluare nr. 30473 / G / II /(...) întocmit de către ANI- D. G. I. de I., S. 3 (prin inspector de integritate D. M.); să fie obligată pârâta A. N. de I. să publice pe cheltuia la proprie, atât pe pagina de I. proprie (www.integritate.eu), cât și într-un ziar de larga răspândire naționala si locala, sentința ce se va pronunța în cauza ce face obiectul acestui dosar; să fie obligați intimații la plata in favoarea reclamantului a sumei de 100.000
RON, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul de imagine suferit în urma întocmirii si aducerii la, cunoștința publicului a Rapoartelor de evaluare contestate, în temeiul art.-8 si 16 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 24 din Legea 176/2010; să fie obligați intimații la plata in favoarea reclamantului cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii, reclamantul învederează că rapoartele de evaluare contestate sunt eronate, întrucât pornesc de la premise nereale, în speță, nefiind încălcate prevederile legale privind starea de incompatibilitate sau conflictul de interese. R. pretinde repararea prejudiciului cauzat personalității sociale atât prin mijloace nepatrimoniale cât și prin mijloace patrimoniale, cuantumul daunelor morale solicitate fiind de 100.000 R.
Pârâții, prin întâmpinarea formulată, s-au opus admiterii acțiunii, relevând că evaluarea efectuată de ANI privind starea de incompatibilitate și conflictul de interese în care s-a aflat reclamantul este corectă.
Deliberând Curtea reține următoarele:
1.La data de (...), A. N. de I. s-a sesizat, din oficiu, cu privire la faptul că reclamantul, consilier județean în cadrul C. J. S., nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților și prevederile legale privind completarea declarațiilor de interese.
În temeiul dispozițiilor art. 8, art. 10 lit. b) și e) din Legea nr.
176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de I., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin adresele nr.
15485/G/II/(...) s-a procedat la informarea reclamantului, cu privire la declanșarea procedurii de evaluare a respectării regimului juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților în perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice. Informarea reclamantului s-a efectuat prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. S. de comunicare a fost primită la data de (...). Ulterior sesizării din oficiu, în scopul verificării acuzațiilor aduse reclamantului, în temeiul art. 15 din Legea nr. 176/2010, ANI a solicitat informații mai multor autorități administrative.
2.Ca urmare a finalizării evaluărilor, autoritatea a reținut prin raportul de evaluare nr. 30466/G/II/(...) că reclamantul, în calitate de consilier județean (în cadrul C. J. S.) s-a aflat în stare de incompatibilitate , în mandatul de consilier județean din perioada 2008 - 2012, începând cu data (...), când s- a semnat contractul de către firma la care acesta deține calitatea de asociat și administrator, S. AGRO EXODUS S.. cu M. J. DE I. ȘI A. - Z., instituție aflată în subordinea C. J. S. și până la data de (...) (data încetării contractului).
Acuzația privind starea de incompatibilitate a reclamantului a fost confirmată și sancționată de autoritatea administrativă implicată în activitatea de evaluare în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea 176
/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea) organizarea și funcționarea Agenției Naționale de I., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, coroborate cu prevederile art. 90 alin. 1 și art. 92 alin. 1, din Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției, si cu prevederile art. 9, art. 75, din Legea 393/2004, privind
Statul aleșilor locali.
Prin raportul de evaluare nr. 30473/G/II/(...), ANI a reținut că există
și indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253 1 Cod penal, deoarece reclamantul , în calitate de consilier județean al județului S., a votat hotărârea de aprobare a bugetului județului S. pe anul 2011. În opinia autorității, participarea reclamantului la vot si exprimarea votului de aprobare a bugetului județului S. în anul
2011 , astfel cum a fost stabilit prin hotărârea C. J. S. nr. 9. constituie un indiciu al conflictului de interese. P. de pe lângă Curtea de apel C. a fost sesizat pentru efectuarea cercetărilor cu privire la existența indiciilor privind conflictul de interese prevăzut de art. 253 1 Cod penal.
3.Acuzațiile aduse reclamantului prind starea de incompatibilitate și conflictul de interese nu sunt legitime întrucât autoritatea publică a calificat în mod greșit faptele din punct de vedere juridic.
Ambele acte administrative sunt date cu exces de putere, motivele acestora fiind eronate.
Dreptul de apreciere al autorității publice a fost exercitat prin încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale deoarece autoritatea administrativă nu a urmat dispozițiile legilor speciale pe care le-a pus în aplicare și s-a abătut de la linia pe care legea a trasat-o.
Concluzia se sprijină pe următoarele considerente:
Conform adresei nr. 3543/(...) emisă de C. J. S., reclamantul deține funcția de consilier județean începând cu data de (...), mandatul acestuia fiind validat prin H. C. J. nr. 61/(...), astfel că perioada supusă evaluării a fost intervalul 2008 - prezent.
R. a fost identificat ca deținând, în intervalul analizat, funcția și calitatea de asociat și administrator, în cadrul: AGRO EXODUS S.. - J(...), CUI- 17280622/(...); R. TCM S.. - J(...), CUI- 27609715/(...); PETRO
CONSTRUCT S.RL. - J(...), CUI - 14384882/(...), (retragere din asociat și administrator la (...)); M. I.F. I. PFA- F(...), CUI- 28108631/(...); L.M.B. CONSTRUCT S.. - J(...), CUI - 20493787/(...)-întrerupere temporară de activitate din data (...) până la (...); MARGHITGRUP SERV S.RL. - J(...), CUI -
14515880/(...), întrerupere temporară de activitate din data (...) până la (...);
REGIA N. A PĂDURILOR ROMSILVA RA. SUCURSALA D. SILVICĂ S. -J(...), CUI- 13734491/(...);RANDRA MILK S.RL. - J(...), CUI-
27629550/(...);DRUMEȚUL COM S.. - J(...), CUI- 7629220/(...).
Prin adresa nr. 20596/G/11/(...) C. J. S. a atesta că, potrivit evidentelor existente, între M. J. de I. si A. - Z., instituție subordonată C. J. S. si S. A. S. , a fost încheiat un contract de prestări servicii în calitate de beneficiar.
Conform clauzelor contractuale stipulate , M. J. de I. si A. - Z.
(instituție subordonată C. J. S.) în calitate de executant și-a asumat obligația de a efectua un studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea și delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic pentru obiectivul întocmire PUZ în vederea introducerii în intravilan și a conversiei funcționale din teren arabil și pășune în zonă de agrement pentru un activ al societății beneficiare AGRO EXODUS S.. , în cadrul căreia reclamantul deține calitatea de asociat și administrator.
Contravaloarea serviciilor prestate de executant , în sumă de 649 lei, a fost achitată de beneficiarul S. A. S. ,cu chitanța seria SJ WMA nr.
2887087/1(...), în contul M.ui J. de I. si A. - Z.
S. A. S. , prin reprezentantul său legal, a demarat procedurile administrative necesare aprobării unui P.U.Z. pentru o suprafață de teren aflată în patrimoniul societății, unde se dorea realizarea unui proiect imobiliar (ce urma să fie exploatat în scopuri comerciale).
Întrucât exista posibilitatea ca pe acel teren să fie un sit arheologic din epoca bronzului și evului mediu timpuriu, societatea S. A. S. a apelat la
M. J. de I. și A. - Z. în vederea descărcării terenului de sarcina arheologică.
S. A. a justificat faptul că a apelat la serviciile specializate ale acestei instituții publice, pentru că în zonă nu exista o altă entitate juridică care să fie specializată în studii arheologice .
Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din Legea nr.161/2003 consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ- teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
Prevederile se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.
5.SC A. S. a apelat la M. J. de I. și A. - Z. în vederea descărcării terenului pe care-l deținea în patrimoniu de sarcina arheologică. Prin plata contravalorii serviciilor presate o valoare economică a ieșit din patrimoniul beneficiarului (SC A. S.) și a intrat în patrimoniul executantului( M. J. de I. și A. - Z.).
Autoritatea publică a calificat în mod greșit faptele din punct de vedere juridic și s-a abătut de la linia pe care legiuitorul a trasat-o atunci când a definit conceptul de incompatibilitate.
În primul rând, a reținut eronat starea de fapt, relevând că M. J. de I.
și A. - Z. a avut calitatea de beneficiar și autor al plății când ,în realitate, această entitate a fost executantul serviciilor contractante de SC A. S. și beneficiarul plăților realizate de acesta din urmă.
În al doilea rând, norma juridică care reglementează noțiunea de incompatibilitate nu se referă la situația de fapt concretă în care reclamantul se află . Altfel spus, situația de fapt în care reclamantul se află nu intră în sfera situațiilor de fapt concrete la care se referă norma juridică ce reglementează incompatibilitățile.
Scopul legii ea fost acela de a ostraciza actele administrative care creează premisa valorizării unui interes privat și prezumția irefragrabilă a exercitării puterii publice în alt scop decât cel prescris de lege. Este adevărat că utilizarea unei formule generale în redactarea textului face posibilă recurgerea la regula de interpretare logică exprimată prin adagiul ubi lex non distinquit, nec nos distinquere debemus. Dar, argumentul de interpretare istorico-teleologică trebuie să primească prevalență, fiind singurul în măsură să conducă la lămurirea sensului normei în acord cu voința legiuitorului. Funcția de instituționalizare a dreptului desemnează puterea dreptului de a construi cadrul necesar funcționării întregului sistem de organizare socială.
Dreptul construiește instituțiile statului și stabilește pentru fiecare în parte cum trebuie să funcționeze. Prin urmare, instituirea unei incompatibilități pentru toate contractele încheiat de societăți comerciale - în care consilierii locali și județeni dețin titluri de interes sau funcții executive ar fi străină de funcția de formalizare juridică a organizării sociale și incompatibilă cu aptitudinea dreptului de stimula comportamente normale . Altfel spus, dreptul are capacitatea de a reprima , de a sancționa comportamente deviante care pot afecta echilibrul societății. Or, măsura blocării în mod implicit a accesului unor operatori economici la anumite servicii doar în considerarea calității celui ce deține părțile de interes ori a identității prestatorului ( instituție, regie autonomă etc.) nu a are aptitudinea de a asigura ordinea în societate și nici să garanteze valorile fundamentale ale acesteia..
Ținând cont de finalitatea urmărită de legiuitor 1 la adoptarea normei care reglementează cazurile de incompatibilitate, Curtea stabilește că aceste dispoziții se referă la contractele încheiate de societăți comerciale - în care consilierii locali și județeni dețin titluri de interes sau funcții executive - contracte a căror executare creează premisa ieșirii , în mod dezavantajos, a unor valori economice, din patrimoniul : autorităților administrației publice locale , instituțiilor , regiilor autonome de interes local (aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean ), societăților comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene, ori a pierderii unor avantaje de natură economică.
Norma în discuție nu se referă la contractele încheiate de societăți comerciale - în care consilierii locali și județeni dețin titluri de interes sau funcții executive - cu autoritățile administrației publice locale , instituțiile , regiile autonome de interes local (aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean ), societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene , din poziția de monopol deținută de aceste din urmă entități, contracte a căror executare nu creează premisa pierderii, pentru ele, a unor valori sau avantaje de natura patrimonială , ci presupune realizarea unor beneficii .
În speță, contractul a fost încheiat de societatea la care reclamantul deține părți de interes și funcții executive, cu o instituție publică aflată în subordinea consiliului județean, în considerarea poziției de „. deținută de această din urmă entitate, în materia serviciilor contracte de operatorul economic.
Circumstanțele obiective care au determinat alegerea partenerului contractual sunt cu totul străine noțiunii de scop ilicit, societatea pe care reclamantul o deține , nerealizând beneficii. Dimpotrivă, în schimbul acestor servicii din patrimoniul său a ieșit o valoare economică care a sporit bugetul executantului, nedovedindu-se faptul că SC A. S. ar fi fost tratată diferit în raport cu operatori care au solicitat prestarea unor servicii similare. Acuzația conforma căreia puterea publică a fost exercitată de reclamant într-un scop străin interesului public nu are substanță. Prin încheierea contractului de prestări servicii nu a devenit incident cazul de incompatibilitate reglementat
1 în contextul istoric dat de art. art. 90 alin. (1) din Legea nr.161/2003, situația reclamantului neîncadrându-se în ipoteza acestei norme.
6.Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, la art. 75 se prevede faptul că aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia; o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri; o altă autoritate din care fac parte; orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora.
Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative (art. 70 )
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnități lor publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitate, integritate, transparența deciziei și supremația interesului public (art. 71 )
Conform dispozițiilor din Legea administrației publice locale nr.
215/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărâri lor consiliului local/județean care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local/județean .
De asemenea, Legea 393/2004 privind Statul aleșilor locali, prevede: Prin aleși locali, în sensul prezentei legi, se înțelege consilierii locali și consilierii județeni, primarii, primarul general al municipiului B., viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene (art. 1 ).
Aleșii locali sunt obligați să menționeze expres situațiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului( art. 47 )
Conform art. 2531 Cod penal constituie infracțiunea de conflict de interese fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.
În intervalul supus analizei, Curtea nu a identificat existența unui conflict de interese, în ceea ce-l privește pe reclamant .
Faptul că acesta și-a îndeplinit ,în timpul mandatului , obligațiile care îi reveneau , exprimându-și votul la aprobarea bugetului, nu poate singur fundamenta acuzația privind conflictul de interese.
În afara motivului privitor la încheierea contractului cu M. J. de I. și
A. - Z. , autoritatea nu a evocat și justificat nici un interes personal de natură patrimonială, care putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi reveneau reclamantului.
Or, pentru același rațiuni, contractul în discuție nu dovedește un atare interes nici în ceea ce privește existența conflictului de interese,după cum nu a fost relevant nici în cazul acuzației de incompatibilitate.
În absența oricăror alte elemente care să facă posibilă reperarea, cuantificarea unui interes patrimonial în problema adoptării bugetului județului S. aferent 2011, Curtea va costata că administrația a exercitat anormal puterea sa discreționară.
Pentru aceste motive ,întemeiat pe dispozițiile art. 18 din Legea contenciosului administrativ instanța va admite în parte acțiunea și va anula Raportul de evaluare nr. 30466/G/II/(...) și Raportul de evaluare nr.
30473/G/II/(...) emise de ANI - D. G. I. de I. S. 3.
7.R. a pretins repararea prejudiciului cauzat personalității sociale atât prin mijloace nepatrimoniale cât și prin mijloace patrimoniale, cuantumul daunelor morale solicitate fiind de 100.000 R.
Curtea a apreciat că în urma întocmirii și aducerii la cunoștința publicului a rapoartelor de evaluare contestate s-a cauzat personalității sociale a reclamantului un prejudiciu de imagine . Prin acuzațiile nefondate referitoare la starea de incompatibilitate și conflictul de interese administrația a încălcat drepturi personale nepatrimoniale cum sunt : onoarea, demnitatea, reputația reclamantului.
Curtea consideră că obligarea autorității să publice pe cheltuiala proprie atât pe pagina de internet proprie (www.integritate.eu), cât și într-un ziar de largă răspândire națională și locală hotărârea prin care acțiunea introductivă a fost admisă reprezintă o măsură, care alături de alte corective, este în măsură să conducă la restabilirea dreptului încălcat.
Curtea a apreciat că acest mijloc nepatrimonial de reparare a prejudiciului invocat de reclamant va avea un impact semnificativ fiind în măsură să atenueze efectele negative ale publicității celor două rapoarte înaintea anulării lor.
Conform principiului simetriei o publicitate a actului jurisdicțional care invalidează acuzațiile aduse de administrație la adresa reclamantului poate schimba în bine percepția electoratului asupra integrității reclamantului , capacității, aptitudinii acestuia de a exercita funcția de consilier cu imparțialitate în scopul promovării interesului public, în aceeași măsură în care o poate și afecta.
În același timp, Curtea a considerat că repararea daunelor morale se justifică, și prin despăgubiri bănești, cuantificate la nivelul sumei de 1000 R.
S. reprezintă o satisfacție echitabilă, fiind suficientă pentru o mai bună mediatizare a dreptului invocat de reclamant și recunoscut în această procedură.
R. nu a fost în măsură să invoce în alte elemente care să formeze convingerea instanței că remediile dispuse nu sunt în măsură să conducă la restabilirea dreptului încălcat, că între prejudiciul invocat și reparația acordată nu există concordanță deplină.
În consecință, în baza art.16 alin . 1 din Legea nr. 554/2004, pârâții vor fi obligați în solidar la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1000
RON cu titlu de reparații pentru prejudiciul de imagine suferit în urma întocmirii și aducerii la cunoștința publicului a rapoartelor de evaluare contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M. I. cu domiciliul procesual ales la S. F. și A., în C.-N., str. A. Sever nr.44, jud. C. în contradictoriu cu pârât A. N. DE I., pârât M. D. - I. DE I. ÎN C. A., ambii cu sediul în B., B-dul L. C. nr.15, sector 1 și, în consecință:
Anulează Raportul de evaluare nr. 30466/G/II/(...) întocmit de către
A. - D. G. I. de I. S. 3 (prin inspector de integritate D. M.).
Anulează Raportul de evaluare nr. 30473/G/II/(...) întocmit de către
A. - D. G. I. de I. S. 3 (prin inspector de integritate D. M.).
Obligă pârâta A. N. DE I. să publice pe cheltuiala proprie atât pe pagina de internet proprie (www.integritate.eu), cât și într-un ziar de largă răspândire națională și locală prezenta hotărâre.
Obligă pârâții la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1000 RON cu titlu de reparații pentru prejudiciul de imagine suferit în urma întocmirii și aducerii la cunoștința publicului a rapoartelor de evaluare contestate.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER
S. AL H. A. B. red.S. Al H./A.C.
5 ex. - (...)
